Consiliul National al Elevilor considera "nepotrivite" planurile-cadru pe care Ministerul Educatiei le-a propus pentru gimnaziu si avanseaza propria viziune. Elevii vor trecerea clasei a IX-a la gimnaziu si masterat didactic obligatoriu pentru viitorii profesori - asa cum prevedea legea educatiei in 2011. Planul-cadru propus de elevi cuprinde clasele V-IX si comasarea Fizicii, a Chimiei si a Biologiei sub cupola Stiintelor - cu 3 ore pe saptamana. Consiliul vrea materii precum Etica aplicata, Cultura si civilizatie greco-romana - in loc de Latina, Educatie economica, precum si Oratorie, retorica si dezbatere. In planul CNE, Religia este facultativa.
Consiliul National al Elevilor a elaborat propria propunere de plan-cadru pentru gimnaziu, dupa ce Ministerul Educatiei a pus in dezbatere trei planuri. In aceasta propunere, elevii integreaza clasa a IX-a in gimnaziu - asa cum prevedea Legea educatiei, importand modelul polonez care a avut ca efecte scaderea abandonului scolar si imbunatatirea rezultatelor scolare.
- Desi legea educatiei 1/2011 statua trecerea clasei a IX-a de la liceu la gimnaziu, modificarea a fost anulata de fostul ministru Remus Pricopie si guvernul Ponta, prin ordonanta de urgenta, in decembrie 2013 (Detalii aici)
- Amintim ca si Adrian Curaj, ministrul Educatiei, s-a declarat un sustinator al trecerii clasei a IX-a de la liceu la gimnaziu (Detalii aici).
- Amintim, de asemenea, ca disciplina Dezbatere, oratorie si retorica a fost introdusa, ca optional, de fostul ministru Daniel Funeriu in 2011.
Contactat de HotNews.ro, Horia Onita, presedintele Consiliului National al Elevilor, a declarat ca Alexandru Draghici, vicepresedinte CNE, este cel care a coordonat propunerile elevilor pentru un nou plan-cadru. Onita a precizat ca, dupa ce Ministerul Educatiei a pus in dezbatere cele 3 propuneri de plan-cadru in decembrie 2015, “am anuntat Consiliile scolare ale elevilor ca va urma sa dezbatem propunerile Ministerului Educatiei si dupa aceea delegatii din judete au venit cu rezultatele dezbaterilor din judetele lor la Oradea, unde in urma cu doua saptamani am avut adunarea generala a CNE in care s-a discutat despre acest plan”.
“In cadrul Comisiei a fost invitata si Monica Anisie, director general pe invatamant preuniversitar in Ministerul Educatiei, care a prezentat pozitia ministerului”, a afirmat Horia Onita.
Propunerea de plan-cadru a Consiliului National al Elevilor:
Compara cu planul-cadru pentru clasele V-VIII aflat in vigoare in prezent
Vezi aici cele 3 propuneri de plan-cadru elaborate de Ministerul Educatiei
Comunicatul Consiliului National al Elevilor
Consiliul National al Elevilor adopta urmatoarea rezolutie:
1. Consideram ca fiind nepotrivite propunerile de plan-cadru, avand in vedere faptul ca niciuna dintre acestea nu vine in intampinarea nevoilor si cerintelor actuale ale elevilor. De asemenea, condamnam lipsa de viziune ce ar trebui fundamentata pe un studiu de fezabilitate si de impact generat privind conturarea profilului elevului absolvent al celor 10 clase de invatamant obligatoriu. In acest sens, planurile-cadru ar trebui sa fie construite astfel incat, la sfarsitul traseului educational, elevii sa isi fi insusit valorile, principiile si abilitatile necesare integrarii in societate si insertiei pe piata muncii sau continuarii traseului educational in sistemul liceal;
2. Se propune implementarea in regim de urgenta a unui program la nivel national de formare continua a cadrelor didactice astfel incat acestea sa poata implementa cu eficienta maxima curriculumul adaptat noilor planuri-cadru.
Consideram ca profesionalismul si inalta competenta pedagogica si teoretica a cadrelor didactice constituie premise sine-qua-non pentru implementarea noii reforme curriculare. De asemenea, suntem convinsi de faptul ca profesorii sunt actorii cu cea mai mare responsabilitate in sistemul de educatie, avand in vedere faptul ca acestia furnizeaza cunostintele si resursele de care elevii au nevoie pentru a-si insusi competente, valori si principii si, in acelasi timp, reprezinta modele de conduita morala si etica, fundamentale pentru construirea caracterului si personalitatii unui elev.
In acest sens, militam pentru aplicarea legii 1/2011 cu privire la sustinerea masteratului didactic pentru toate cadrele didactice din sistemul de invatamant si implementarea unui program national pentru formarea continua a cadrelor didactice care sa aiba statut obligatoriu;
3. Propunem reorganizarea structurii anilor de studiu, asa cum prevedea initial proiectul de lege a educatiei nationale, prin trecerea clasei a IX-a la gimnaziu astfel incat invatamantul obligatoriu de 10 clase sa fie format din cinci clase primare (clasa zero, clasele I-IV) si cinci clase gimnaziale (clasele V-IX).
La sfarsitul celor 10 ani de invatamant obligatoriu elevii sa sustina un test national care sa evalueze suma de competente dobandite in cadrul anilor de studiu. In acest sens, planul-cadru ar trebui sa aiba in vedere propunerea de includere a clasei a IX-a in cadrul invatamantului gimnazial.
Astfel, propunem ca:
- evaluarea sa fie formata din mai multe probe pe parcursul mai multor zile
- evaluarea sa abordeze atat latura teoretica, cat si pe cea practica prin diferite etape ale procesului de evaluare
- in majoritatea cazurilor, acolo unde se poate, testele sa fie aplicate sub forma de grila, iar rezultate sa fie exprimate sub forma de nivel de competente, prezentate defalcat
Dupa cei 10 ani de invatamant obligatoriu elevii se pot angaja, avand varsta minima legala pentru a intra in campul muncii, ori se pot inscrie in invatamantul liceal, capatand mai multa maturitate si experienta astfel incat sa poata lua o decizie informata cu privire la traseul educational individual.
De asemenea, invatamantul liceal: teoretic, tehnologic sau vocational ar trebui sa aiba o durata de 3 ani, in urma careia elevii acestia sa poata intra in campul muncii, obtinand calificarea sau continuand cu studiile universitare.
Mai mult decat atata, trebuie luat in considerare faptul ca din 2020, invatamantul devine obligatoriu pentru 13 clase. (0-XII)
- Incurajam parteneriatul intre institutiile de invatamant, A.J.O.F.M. si mediul antreprenorial in vederea eficientizarii tranzitiei de la scoala la viata activa.
4. Implementarea in regim de urgenta a unui program national pentru consilierea elevilor din invatamantul gimnazial si, totodata, cresterea numarului de consilieri psihopedagogici raportat la numarul de elevi. Propunem implementarea unor proiecte de infrastructura pentru crearea unor centre de consiliere psihopedagogica astfel incat incepand din clasa a V-a fiecare elev sa poata beneficia gratuit de consiliere. In acelasi timp, procesul educativ trebuie sa fie in stransa concordanta cu specificul fiecarui elev, dar si cu traseul educational individual;
5. Incurajam abordarea transdisciplinara incepand cu invatamantul gimnazial, pentru a avea insusita aria de competente in vederea abordarii integrate
6. Incurajam cresterea numarului de ore de sport la 3 ore pe saptamana. In acest sens, consideram vitala modificarea conceptuala a structurii orei de sport, avand in vedere caracterul vetust al desfasurarii acestora. Asadar, propunem ca elevii sa fie motivati sa intreprinda activitati sportive in centre specializate, sustinerea orelor fiind mai apoi dovedita. Avand in vedere dotarile proaste ale scolilor si inconvenienta orei de sport situate intre ore teoretice, costul ar trebui sa fie suportat intr-o masura oarecare de catre unitatile de invatamant.
Citeste si:
0
14
