Cum invata Generatia touch-screen: Un studiu despre modelele si interesele elevilor din Romania, dar si despre muzica si filmele pe care le prefera

de Raluca Pantazi     HotNews.ro
Vineri, 7 august 2015, 14:16 Actualitate | Esenţial

Digital device
Foto: Agerpres
Elevii romani sunt nervosi, egoisti si superficiali, dar si inteligenti si pragmatici. Asa ii vad profesorii pe adolescentii de clasa a VII-a, pe care ii numesc "Generatia Facebook" sau "Generatia touch-screen" si cu care spun ca lucreaza foarte greu. Pe de alta parte, aceiasi profesori sunt nominalizati de doar 7% din elevi la intrebarea "Care sunt persoanele pe care le admirati". Rezultatele apartin studiului Cultura Elevilor si Invatarea, realizat de Institutul de Stiinte ale Educatiei. Cercetatorii avertizeaza ca lipsa unui interes al tinerilor catre fenomenele sociale mai complexe "reprezinta un posibil risc legat de mentinerea elevilor in zona dependentei ideologice, fapt sesizat de profesori ('usor de manipulat de catre cei interesati')".

Institutul de Stiinte ale Educatiei (ISE) - institutie nationala de cercetare conexa Ministerului Educatiei - a publicat joi, 6 august 2015, studiul Cultura Elevilor si Invatarea. Realizat in perioada ianuarie-decembrie 2014 de laboratorul Teoria Educatiei din cadrul institutului, raportul a avut in vedere elevii de clasa a VII-a, "perioada in care fiecare tanar isi cauta identitatea (etapa se numeste conflictul identitate-confuzie de rol, varsta 13-19 ani, conform stadiilor lui Erikson)."

Cercetarea de teren s-a desfasurat in perioada mai-iunie 2014, in 22 de scoli atat din mediul rural (7  scoli), cat si din urban (15 scoli), din judetele Alba, Constanta, Galati, Giurgiu, Olt, Timis, Vrancea si din Bucuresti. In fiecare judet, a fost selectata o scoala din mediul rural si una sau mai multe scoli din mediul urban, se arata in studiu.

Au fost intervievati 23 de directori de scoli si peste 120 de profesori; de asemenea, au fost realizate interviuri de grup cu peste 150 de elevi, iar grupurile intervievate au avut cel putin 7 elevi. Realizatorii studiului au elaborat un chestionar la care au raspuns 483 de elevi. Citeste aici mai multe date despre modul in care s-a desfasurat cercetarea

Cum ii vad profesorii pe elevi

Profesorii au raspuns la intrebarea "Cum ati caracteriza in cateva cuvinte noile generatii de elevi?" si "au surprins in atribute simultan trasaturi de personalitate si tendinte comportamentale, pe care le-am organizat pe patru axe ale constructiei profilului identitar: caracteristici personale, relationale, culturale si vocationale, si doua dimensiuni ale judecatii de valoare (pozitiv si negativ)", se arata in cadrul studiului.

Elemente de identitate personala:
  • pozitive: inteligenti, curajosi, pragmatici, creativi, incredere in sine ("personalitate puternica")
  • negative: hiperactivi, nervosi, agitati, nu au rabdare, se concentreaza greu, superficiali, dezordonati, egoisti, nu-si asuma responsabilitati, imaturi, opozitie ("greu de modelat/influentat")
Elemente de identitate relationala/sociala:
  • pozitive: relaxati, degajati in raport cu autoritatea, abili in a obtine ce vor, indrazneti;
  • negative: indisciplinati, conflictuali, intoleranti cu cei studiosi, selectivi ("relatiile sunt masurate in termeni pecuniari"), comunica greu, iresponsabilitate, indiferenta, exigenti cu ceilalti (adultii), singuratate.
Elemente de identitate culturala:
  • pozitive: deschidere culturala, interes pentru limbile straine, cunostinte din multe domenii ('stiu mai multe'), nonconformisti;
  • negative: dezinteres/ superficiali in studiu, preocupati de avantajele materiale/financiare ('materialisti'), dezorientare valorica, deficitari la nivel de limbaj si cultura generala, lipsa respectului acordat adultului, revendicativi, lipsa idealurilor de viata, lipsa valorilor, indisciplinati, interesati de imagine ('numai aspectul fizic'), consumism, libertinaj, violenta.
Elemente de identitate vocationala:
  • pozitive: curiozitate tehnica mai ales in domeniul IT, aptitudini in domeniul TIC, aptitudini in invatarea limbilor straine;
  • negative: lecturi superficiale, alegeri facile, fara deprinderi de viata independenta (simtul vietii concrete redus), dependenti de vizual.
Specialistii care au realizat cercetarea noteaza ca profesorii definesc noile generatii de elevi prin formule ca "Generatia Facebook" sau "Generatia touch-screen", carora le-au fost "asociate definitii ce surprind dominanta tehnologiei si tendintele elevilor catre autonomie, afirmare de sine si validare interpersonala, dar si vulnerabilitatea /sensibilitatea lor la influentele mediului si reactivitatea la stimuli". 

Ce parere au elevii despre ei insisi

"Prin comparatie, afirmatiile elevilor despre ei insisi surprinse in cadrul focus-grup-urilor contureaza un portret care are ca atribute dominante pozitive - originalitatea, increderea in sine, nevoia de autonomie si intimitate, sociabilitatea, abilitatile de comunicare, adaptabilitatea, curiozitate legata de situatii de viata reala si negative - nerabdarea, nelinistea (agitatia), 'lenea', cautarea senzationalului si existenta sub presiune (stres)", arata cercetarea.

Cateva marturii ale elevilor, culese in timpul cercetarii:
  • "Ne place sa ne imbracam in felul nostru, sa fim originali. Dar nu putem totdeauna (...)"
  • "Poate esti destept, dar nu-ti place materia. Atunci e greu sa inveti, ti-e lene."
  • "Suntem stresati. Parintii ne preseaza sa luam note mari, mediile conteaza pentru intrarea la liceu."
  • "Daca ne plictisim suntem agitati, neatenti. Atunci ne gandim la problemele noastre, la prieteni, la jocuri."
  • "Nu-i inteleg pe adulti, fac ceea ce nu le place si nu iese bine (...) Noi facem ce ne place."
  • "Ne plac senzatiile tari (in carti, jocuri, n.n.)."
  • "Prietenia e cea mai importanta. La scoala ne place pentru ca ne intalnim cu colegii, vorbim intre noi tot timpul, pe toate caile, despre tot ce facem. Sigur ca nu vrem ca parintii sa stie, unde ar mai fi intimitatea noasta. Si oricum ei interpreteaza altfel (dramatic n.n.) ce facem noi."
  • "Facem chestii pe care parintii sau profesorii nu le puteau face cand erau de varsta noastra: avem acces peste tot prin internet, putem comunica si afla orice vrem, tot ce ne intereseaza."
Elevii atrag atentia ca au un alt ritm de viata fata de cel al parintilor si profesorilor, un "nivel din ce in ce mai complex al situatiilor/ realitatilor, provocari noi", care genereaza la profesori "atitudini ce pot varia intre deschidere/acceptare sau rezistenta, insa toate impregnate puternic de un sentiment al slabirii puterii/controlului asupra situatiei si o evaluare in termenii ineficientei strategiilor educationale actuale".

In acest sens, autorii studiului aduc raspunsul unuia dintre profesori:
  • "Eu vad altfel lucrurile (comparativ cu perspectiva celorlalti colegi participanti la focus-grup, n.n.). Elevii din ziua de azi au foarte multa energie si sunt copii care stiu ce vor, au posibilitati mai multe de alegere. Ei se schimba si lumea progreseaza... ei schimba lumea, noi nu putem sa ii schimbam. Vrem si trebuie sa gasim calea de mijloc. Daca ramanem la nivelul nostru, nu e bine, trebuie sa ii ascultam si trebuie sa facem si noi un efort sa ne adaptam... sa adaptam scoala. Ei vin din alta lume sa o schimbe pe a noastra!"

Care sunt persoanele pe care le admira elevii: Profesorii, mentionati de doar 7% din elevi

  • Jumatate dintre elevi au spus ca numesc model de reusita persoane din familia restransa (48%)
  • Sportivi: 11%
  • Altele: 9%
  • Vedete-cantareti, prezentatori, actori: 7%
  • Profesori, antrenori: 7%
  • Nu am model: 7%
  • Familia largita: 6%
  • Trasaturi de caracter: 5%



Autorii studiului mentioneaza ca "sunt quasiabsente raspunsurile vizand o personalitate din lumea culturii (a artelor si stiintei), ca si cele referitoare la sfera realizarilor intelectuale; pe ansamblul lotului, nu am primit decat trei astfel de raspunsuri, doua indicand un scriitor si unul singur numind un arhitect".

Ce cauta elevii pe internet si la TV: Interes major pentru muzica

Majoritatea elevilor spun ca ceea ce ii intereseaza cel mai mult, atat online, cat si la TV, este muzica. Urmeaza in topul preferintelor categoria "umor, divertisment, jocuri". Pe locul al treilea se situeaza sportul, la mica distanta de moda.

"Literatura si arta, ca si aria cunoasterii stiintifice si tehnice sunt slab reprezentate (5% din raspunsuri pentru fiecare dintre ele)" si tot pe ultimele locuri in preocuparile declarate ale elevilor se afla si "atentia acordata informatiilor despre viata vedetelor (3% din raspunsuri), dar si celor legate de religie/spiritualitate si dragoste, prietenie sau erotism (1%; 4% si respectiv, 1% )", potrivit datelor publicate.



Atat pentru fete, cat si pentru baieti muzica reprezinta principalul interes, insa fetele "manifesta o preferinta ceva mai puternica (28%) in raport cu baietii (22%); in schimb, acestia din urma sunt mult mai motivati sa caute informatii legate de sport (20% din baieti, comparativ cu numai 8% din fete)".

De asemenea, "in cazul fetelor, atractia pentru lumea modei (16% din raspunsuri) este mai marcata si ocupa treapta a doua a scalei, fata de baieti, unde interesul pentru acest domeniu este mult mai scazut (doar 5% din raspunsuri)."

Pe de alta parte, baietii sunt mai atrasi decat fetele de domeniul "umor, divertisment, jocuri" (18% dintre ei, fata de 13% dintre fete) - dar aceasta categorie se mentine pentru ambele grupe pe locul al treilea al preferintelor.

Ce muzica prefera elevii:
  • 56% sunt pasionati de hip-hop, rap, house, rock, electronica, pop, usoara
  • 16% - manelele
  • 12% - muzica clasica
  • 10% - jazz
  • 6% - muzica populara
Mentionam ca printre scolile in care s-a desfasurat aceasta cercetare sunt si "scoli de arta sau scoli din orase mari, printre care si din Bucuresti, ai caror elevi urmau in paralel cursurile unei scoli de muzica sau se pregateau acasa cu profesori de muzica", dupa cum se arata in raport.

Ce filme le plac elevilor:
  • comedii: 29%
  • actiune: 25%
  • aventuri: 13%
  • SF-uri: 11%
  • filme documentare: 5%
  • filme istorice: 4%
Ce carti prefera elevii:
  • aventurile: 31%
  • scrierile politiste si de spionaj: 21%
  • SF-urile: 14%
  • romanele de dragoste: 13%
  • literatura pe teme istorice: 10%
  • poezii: 9%
Ce fac elevii in timpul liber:
  • comunica pe retelele de socializare / se joaca pe calculator: 23%
  • se intalnesc cu prietenii: 18%
  • asculta muzica: 14%
  • fac sport: 9%
  • se uita la TV: 6%
  • ies la plimbare: 5%
  • isi urmeaza o pasiune, un hobby: 5%
  • citesc o carte: 4%
  • cauta informatii, citesc pe internet: 2%



Raspunsurile nu difera substantial intre elevii de la sate si cei de la orase, in ceea ce priveste preferintele de petrecere a timpului liber, ceea ce ii face pe autorii studiului sa mentioneze ca "se constata, asadar, o mare similaritate, atat intre cele doua zone - urbana si rurala - cat si intre ele, pe de o parte, si distributia raspunsurilor pe ansamblul lotului de elevi, pe de alta parte".

Raportul mentioneaza, insa, ca desi diferentele sunt mici, ele merita precizate pe urmatoarele categorii: la sat, doar 3% dintre elevi obisnuiesc sa citeasca, in comparatie cu 5% la oras. De asemenea, activitatea de informare pe internet este 0% la sate.

Activitati impreuna cu prietenii, in timpul liber - urban/rural



Potrivit autorilor studiului, "cauza cea mai probabila a inapetentei pentru lectura este chiar expunerea indelungata la mediile audio-vizuale (internet, tv), care creeaza o dependenta de acest tip de mesaj - corolarul ei fiind: o capacitate mai mica de concentrare si de procesare a limbajului scris, care este unul abstract si care de aceea, solicita un mai mare efort intelectual; in acest fel, imaginea inlocuieste efortul de a imagina".

Ce ii nemultumeste pe elevi in scoala:
  • programul prea lung, incarcat: 25%
  • relatiile cu unii profesori: 13%
  • regulile prea stricte impuse de scoala (punctualitate, uniforma etc.): 11%
  • lipsa disciplinei din clasa/scoala: 10%
  • nerespectarea regulilor de catre toti: 9%
  • profesorii prea exigenti: 8%
  • relatiile cu unii copii din clasa mea sau din clasele paralele: 6%
  • relatiile cu unii copii mai mari decat mine: 5%
  • ceea ce se preda la scoala: 4%
  • altceva: 3%
  • nu ma nemultumeste nimic: 3%
  • nu stiu: 3%
Care sunt problemele elevilor in scoala:
  • prea multa materie de invatat: 23%
  • prea multe teme pentru acasa: 20%
  • agresiunea verbala dintre elevi (injuraturile): 12%
  • lipsa de disciplina din scoala: 7%
  • agresiunea fizica dintre elevi (bataia): 7%
  • lipsa de seriozitate si interes din partea unor cadre didactice: 5%
  • manuale prea dificil de parcurs: 4%
  • climatul de lucru ostil, neprietenos: 4%
  • nu exista probleme pentru mine: 4%
  • nu stiu: 4%
  • persecutarea din partea profesorilor: 3%
  • neglijarea din partea profesorilor: 3%
  • persecutarea din partea colegilor mai mari sau de aceeasi varsta: 2%
  • altceva: 2%
Ce ar dori elevii sa se faca in scoala
  • activitati de recreere: 24%
  • sport: 20%
  • cercuri pentru cei cu talent intr-un anumit domeniu (informatica, dans etc.): 19%
  • proiecte: 11%
  • activitati de voluntariat: 11%
  • altceva: 4%
  • nu stiu: 4%
  • ajutor individualizat (de tipul meditatiilor): 3%
Interesele si preocuparile elevilor

La intrebarea "Se intampla ca o tema despre care ai invatat la scoala sa te intereseze atat de mult incat sa cauti pe internet informatii suplimentare, nesolicitate de profesor?", trei sferturi dintre elevi au raspuns ca se intampla sporadic.

De remarcat numarul foarte apropiat al elevilor cu un interes constant pentru studiu indus de scoala si al elevilor care au spus ca niciodata nu i-a interesat o tema de la scoala pana acolo incat sa caute pe net informatii suplimentare (13% au raspuns "adesea" si 12% "niciodata").

"Datele nu inregistreaza diferente semnificative in distributia raspunsurilor in functie de gen sau mediul de rezidenta al elevilor (rural/urban) si acest fapt poate fi un indicator al gradului ridicat de omogenitate a practicii educationale in scoala romaneasca", spun autorii cercetarii.



Din punct de vedere al continutului, "interesele elevilor se concentreaza in aria artistic-estetica, tehnica, sportiva, sociala, teoretica/stiintifica si lipsesc interesele legate de domeniile politic si economic", mai arata studiul.

"Resursele pentru dezvoltarea intereselor mai complexe sub raportul cunoasterii si al aptitudinilor, urmarite prin programe educationale vocationale - nonformal sau formal (scoli de arta sau sportive, cluburi), sunt asigurate de familie, iar sursa principala de invatare o reprezinta profesorii si antrenorii, apoi internetul, televiziunea si revistele de specialitate", precizeaza cercetarea.

Autorii raportului noteaza ca o prima observatie faptul ca majoritatea elevilor "mentioneaza numai exceptional interese in zona literaturii si cunoasterii abstracte si preocupari stabile care presupun alt stil de invatare decat invatarea scolara - invatare prin descoperire, din mai multe surse, intr-un ritm propriu".

Totodata, cercetatorii avertizeaza ca "faptul ca sunt dominante interesele de natura tehnica, sociala, interpersonala, si lipsesc interesele de cunoastere a fenomenelor sociale mai complexe (inclusiv din perspectiva politica si economica), reprezinta un posibil risc legat de mentinerea elevilor in zona dependentei ideologice, fapt sesizat de profesori ('usor de manipulat de catre cei interesati')".

Ce considera elevii important la propria persoana:
  • 1. Sa fiu descurcaret, sa ma orientez in orice situatie: 24%
  • 2. Sa fiu bine educat, cultivat: 15%
  • 3. Sa fiu original: 13%
  • 3. Sa-i multumesc pe parinti: 13%
  • 5. Sa fiu un om moral, de caracter: 12%
  • 6. Sa imi fac prieteni: 8%
  • 7. Sa fiu atragator, sexy: 5%
  • 8. Sa fiu apreciat de colegi: 4%
  • 9. Sa fiu apreciat de profesori: 3%
  • 10. Altceva: 2%
  • * Altceva: sa fiu mandra de cine am devenit; sa fiu plina de viata; sa nu depind de nimeni.
  • 11. Nu stiu: 1%
Autorii studiului remarca "diferente semnificative intre elevii din mediul rural si cei din urban sub aspectul orientarii valorice": "elevii din mediul urban isi doresc intr-o mai mare masura sa fie originali comparativ cu elevii din mediul rural (diferenta de 5%) si, in oglinda, elevii din mediul rural isi doresc intr-o mai mare masura sa-i multumeasca pe parinti, comparativ cu elevii din mediul urban (diferenta de 3%)".

Alte concluzii:
  • baietii isi doresc intr-o mai mare masura decat fetele "sa fie un om moral, de caracter" (diferenta 3%);
  • baietii acorda atentie mai mare atractivitatii/sexualitatii (sa fie atragatori, sexy) comparativ cu fetele (diferenta de 4%);
  • fetele, in schimb, isi doresc intr-o mai mare masura decat baietii "sa se descurce, sa se orienteze in diferite situatii" (diferenta de 3%);
  • tot fetele sunt cele mai interesate in a fi originale, comparativ cu baietii (diferenta 3%);
Modele de succes dezirabile in viziunea elevilor

Majoritatea elevilor chestionati sunt preocupati de reusita in profesie, in intemeierea unei familii, in acumularea de bani pentru indeplinirea dorintelor, in timp ce o minoritate este interesata de reusita bazata pe o apreciere/validare exterioara (persoana publica admirata, vedeta).

Astfel, 34% dintre elevi au definit reusita in viata ca reusita profesionala, 30% au spus ca inseamna "o familie reusita", 15% au raspuns "multi bani", 8% sunt de parere ca echivaleaza cu "persoana publica admirata", tot 8% - "o vedeta", iar 3% au raspuns "altceva", in timp ce 2% - "nu stiu, nu m-am gandit".
  • elevii din mediul urban isi doresc intr-o mai mare masura sa se realizeze din punct de vedere al carierei
  • elevii din mediul rural isi doresc intr-o mai mare masura intemeierea unei familii (diferenta fata de elevii din urban fiind de 5%)
  • baietii isi doresc intr-o mai mare masura decat fetele realizarea prin acumulare financiara (diferenta de 5%)
  • fetele isi doresc intr-o mai mare masura intemeierea unei familii
In ceea ce priveste raspunsurile libere date de elevi la intrebarea "Ce inseamna pentru tine sa reusesti in viata?":
  • cele mai multe se situeaza pe dimensiunea autonomiei afective - fericire si bucuria vietii: sa fiu fericit/fericita in ceea ce fac, cu numeroase variante; sa fac toata viata ce imi place; sa ma bucur de viata cu bune si cu rele; sa-mi indeplinesc visele/dorintele; sa imi iubesc munca; sa traiesc viata, nu s-o pierd muncind - sau pe dimensiunea spiritual-religioasa (sa urmez calea lui Dumnezeu, sa fiu o persoana libera, sa-si aminteasca cineva cu drag de mine, sa fiu un om bun, la batranete sa fiu implinita, sa fiu o persoana normala care sa aiba ce oferi celorlalti).
  • studiul mentioneaza ca sunt si raspunsuri care completeaza tabelul cu valori din zona autonomiei intelectuale (sa ma retrag la tara si sa studiez, sa ajung cel mai bun in ce fac, sa ajung sa lucrez la NASA) si a dominarii/puterii sociale (sa fiu respectat; sa am bani, masina si desigur o sotie a mea; sa imi las amprenta in lume; sa devin un om cunoscut).
Studiul arata ca "in cazul fetelor observam o tendinta de iesire din modelul de gen prescris, traditional, si orientarea catre dimensiunea instrumentala - cariera si originalitate".

Un alt element surprins in cercetare se refera la faptul ca reusita in viata se construieste, dupa cum o arata cultura grupului de elevi, "mai degraba pe axa autorealizarii (individualism) decat pe cea a preocuparii pentru ceilalti".
  • Amintim ca si lucrarea Psihologia Poporului Roman, coordonata de psihologul Daniel David, a aratat ca "preocuparea pentru binele altora nu depaseste la romani zona familiei si ajunge uneori maxim pana la persoanele pe care le cunosc. Asta arata un individualism egoist care nu este opus colectivismului, ci il poate fundamenta in forme foarte specifice (ex. familial)". Detalii aici
Efectele folosirii de catre elevi a formelor multimedia: Profesorii se declara impotriva televiziunii - cea mai "rau famata" forma mediatica

Profesorii se declara aproape unanim impotriva televiziunii, pe care o catalogheaza cea mai "rau famata" forma mediatica, se arata in cadrul studiului. In topul negativ se afla in imediata apropiere jocurile electronice.

Cadrele didactice arata si catre modelele prezentate pe canalele TV, care "promoveaza divertismentul si superficialitatea si, in plus, le induc tinerilor convingerea falsa ca se poate reusi in viata si pe alte cai decat prin studiu, efort si perseverenta intr-un domeniu de activitate".

Ce spune un profesor: "La fete au trecere modelele tip manechin, vedetele care au relatii cu persoanele influente. Persoanele valoroase nu au dorinta sa apara la TV. Academicienii stau in lumea lor, departe de ceilalti. Este caracteristic situatiei din Romania - se pune mult accent pe imagine si mai putin pe cat de bine este pregatit cineva."

Pe de alta parte, profesorii mentioneaza canalele de filme documentare ca medii din care elevii au ce invata si vorbesc despre beneficiul vizionarii unor filme sau emisiuni in limbi straine: "Programele TV sunt deseori in limba engleza. Sunt familiarizati cu pronuntia, cu unele cuvinte uzuale. Invata limbile straine cu mai multa usurinta."

"Spre deosebire de televiziune, internetul, este considerat, in general, drept o resursa utila pentru invatare, la care, conform afirmatiilor, profesorii apeleaza adesea in procesul didactic. Cu o precizare: el reprezinta totusi numai un instrument si, ca orice instrument, are influente favorabile sau dimpotriva, nocive, in functie de modul, de scopul si de timpul de folosire", precizeaza cercetarea.

Efectele nocive, in opinia profesorilor:
  • Superficialitatea: "exista riscul ca cei care folosesc internetul sa alerge de la o pagina la alta, de la un link la altul, fara sa citeasca nimic pana la capat, fara sa aprofundeze. Superficialitatea se asociaza cu tendinta spre imitatie, ceea ce duce la o uniformizare, tot mai evidenta la generatia de astazi, a gusturilor, preocuparilor, aspiratiilor".
  • Saracia verbala si dificultatea de a se exprima: marturia unui profesor - "Pe calculator scriu cu prescurtari, codat, folosind emoticoane in loc sa formuleze verbal ce au de spus, ceea ce are consecinte catastrofale. Nu sunt in stare sa se exprime, sa construiasca o fraza coerenta si corecta gramatical. Si in lucrarile de control mai scapa unele coduri (de ex., litera k, in loc de 'ca', dar si OK, in loc de 'e bine', si altele)."
  • Dependenta care poate genera oboseala, "adaptabilitate scazuta in planul activitatii de invatare, dar si la solicitarile mediului extrascolar, uneori cu efecte psihopatologice de ordinul depresiei sau al impulsivitatii": "Exista aceasta tendinta de a pierde timpul si energia pastrand nestavilit contactul cu mediul virtual, ceea ce duce la insucces scolar, chiar la probleme grave de sanatate, probleme de adaptare sociala, de pierdere a intervalului de varsta specific dezvoltarii unor abilitati, deprinderi care se exerseaza in afara mediului virtual."
  • Accesul liber, necontrolat la diferite pagini de internet "antreneaza riscuri legate de modul in care tinerii isi selecteaza informatia; aceasta este greu de filtrat, mai ales la aceasta varsta caracterizata in acelasi timp de curiozitate si de lipsa de discernamant".
  • Autorii studiului atrag atentia ca "un grad mare de periculozitate il reprezinta aderarea la grupuri virtuale cu o ideologie extremista sau antisociala, ori care raspandesc idei deosebit de nocive, constituind o amenintare la echilibrul psihic si, uneori, chiar la viata tanarului; un profesor da ca exemplu cazul copiilor emo, un altul se refera la site-urile care propaga idei sataniste."
  • Comunicarea virtuala tinde sa o inlocuiasca pe cea interpersonala. Ce spune un profesor: "Ca un tribut pe care-l platesc pentru interesul lor vizand noile tehnologii de comunicare e faptul ca nu mai stiu sa se bucure de lucrurile simple, marunte, de natura de exemplu, lucruri care, pentru generatiile trecute insemnau foarte mult: cand am fost in excursie ultima data, in autocar, in loc sa se uite pe geam, sa admire natura, erau toti cu telefoanele deschise. In general, petrec mai putina vreme afara, preferand sa ramana lipiti de ecran; sunt practic confiscati de mediul electronic."
Efectele benefice, in opinia profesorilor:
  • Accesul mare la informatie si posibilitatea ca elevii sa fie la zi cu datele din orice domeniu, pentru scoala sau pentru viata de zi cu zi
  • Dobandirea unor competente transferabile la activitatea de invatare scolara. In acest sens, competentele, abilitatile si cunostintele dobandite de elevi in urma folosirii internetului sunt urmatoarele, dupa cum spun profesorii:
- capacitatea de a cauta, selecta si sintetiza informatiile de interes
- de a intelege mai rapid si de face mai usor legaturi intre fenomene (prin vizualizarea imaginilor dinamice in cazul unor procese - fizice, biologice s.a. - altfel insesizabile)
- aprofundarea limbilor straine (pe internet elevii descopera cuvinte si expresii noi, idioame, expresii argotice, invata pronuntia corecta)
- raportarea creativa la informatie, data fiind interactivitatea pe care o presupune aceasta forma mediatica
  • Folosirea internetului si a altor forme multimedia ca mijloace auxiliare in invatare
Factori de risc in mediul familial si unde gresesc parintii, in opinia profesorilor
  • Supraocuparea parintilor, lipsa timpului acordat copilului
Daca la oras "parintii isi iau adesea o a doua slujba", la sate "lipsa de timpului pentru supravegherea si educatia copiilor este urmarea directa a faptului ca multi dintre ei sunt nevoiti sa faca naveta la locul de munca in orasul apropiat", la care se adauga "muncile agricole, sezoniere, si cele specifice gospodariilor rurale", reliefeaza rezultatele studiului.
  • Criza financiara, somajul
Autorii studiului pornesc de la urmatoarea afirmatie a unui profesor de la o scoala centrala din Bucuresti:
"Tot din partea familiei provine un alt factor de risc cauzat de criza financiara: de exemplu, aproape jumatate din parintii elevilor din clasa mea sunt someri; fie ca e vorba de un parinte, fie chiar de amandoi; sunt parinti care au castigat foarte bine pana la un moment dat si brusc au devenit someri. Copiii resimt dureros aceste limitari financiare, ca si framantarile parintilor legate de ziua de maine si se incarca de nesiguranta si anxietate; unii, cei mai multi, se simt umiliti in fata colegilor."

Se mentioneaza, insa, ca impactul resurselor financiare scazute este mult mai mare la sat. In mediul rural, mare parte dintre tineri, "chiar si randul celor cu rezultate scolare bune si care si-ar dori sa-si continue studiile, sunt nevoiti sa renunte la scoala dupa incheierea ciclului gimnazial".

Iata opinia unui profesor: "Faptul ca parintii nu au bani sa plateasca internatul, sa plateasca o gazda si sa-i intretina ca sa mearga la un liceu in Giurgiu, ii demobilizeaza, ii plafoneaza; ei se opresc din dezvoltare, obisnuiti cu ideea ca portile lor sunt inchise. Ei isi doresc, saracii, sa mearga mai departe, dar cati pot face asta? Starea materiala a parintilor nu le permite sa-si termine studiile."
  • Plecarea parintilor la munca in strainatate
Rezultatul plecarii parintilor la munca in strainatate este urmatorul: "Copiii sunt si se simt abandonati: depresia, anxietatea, insecuritatea, deteriorarea imaginii de sine si sentimentul ca sunt respinsi, asociat cu acela de culpabilitate, sunt raspunsurile emotionale cele mai frecvente ale acestor adevarati 'orfani ai migratiei'".

Cercetatorii remarca faptul ca, "in afara de suferinta afectiva, o alta consecinta a separarii de parinti este cresterea gradului lor de vulnerabilitate fata de influentele nocive din mediul social, ale grupurilor marginale sau chiar infractionale. Situatia este si mai dramatica atunci cand persoana absenta este mama sau cand copilul este lipsit de ambii parinti".
  • Centrarea parintilor pe cariera lor profesionala
  • Toleranta si permisivitatea excesiva
Specialistii vorbesc aici despre "copii rasfatati", care nu sunt obisnuiti sa-si asume responsabilitati si "carora li se acorda o prea mare libertate - atitudine cu atat mai periculoasa cu cat, la aceasta varsta vulnerabila si receptiva fata de influentele negative ale anturajului sau de modelele din mass-media, ei au nevoie de limite clare si de repere certe".

Aceasta situatie este intalnita mai ales in orase si in cazul familiilor cu un singur copil, remarca autorii studiului.

Cercetatorii atrag, insa, atentia ca o alta situatie de permisivitate "combina dragostea prost inteleasa cu ideea ca se poate reusi in viata si cu mai putina scoala". In acest sens, unul dintre profesorii chestionati spune urmatoarele: "Parintii sunt mai tineri decat mine. Am intalnit intre ei oameni realizati, care au impresia ca au muncit prea mult si vor ca copilul lor sa copilareasca. Cariera lor nu s-a bazat prea mult pe invatatura si considera ca nici copilul nu trebuie sa invete. Vor ca copilul sa fie fericit, sa invete doar cand ii face placere".
  • Parintii autoritari si excesivi in control
Acesti parinti "sunt, de regula, supramotivati in raport cu performantele intelectuale ale copiilor, carora le impun standarde si exigente foarte inalte. Aceasta categorie, intalnita mai des in mediul urban, este cea a parintilor ambitiosi, care isi proiecteaza propriile aspiratii nerealizate asupra fiilor sau fiicelor lor, pe care ii suprasolicita continuu, formuland cerinte nerealiste fata de posibilitatile acestora", se arata in cadrul cercetarii.
  • Modele negative preluate din familie
Este vorba despre comportamente ale parintilor pe care copiii le imita si le replica atunci cand se intalnesc cu alti copii sau pe care le redau in relatiile cu profesorii. Ce spune un profesor: "Exemplele proaste ale parintilor (tinuta, fumat, limbaj etc.), valorile din familie, atitudinea negativa sau indiferenta fata de scoala a acestora sunt preluate de elevi. Parintii insisi te trateaza cu aroganta, cu agresivitate, lipsiti fiind de respect, de educatie."
  • Majoritatea tinerilor de la sate sunt luati de catre familii la muncile agricole
Rezultatele: timpul pentru pregatirea temelor de la scoala este mult mai mic decat in cazul celorlalti elevii, iar timpul rezervat pentru odihna "este, pentru multi dintre ei, insuficient".

Autorii cercetarii precizeaza, insa, ca putine raspunsuri date de profesori se refera si la partea pozitiva a acestei stari: "Specific pentru aceasta zona, si cred ca e valabil pentru mai toti pentru copiii de la sate, e ca sunt priceputi la agricultura; sunt invatati de mici sa munceasca, sa ajute la lucrarile agricole si in gospodarie. Pentru ca sunt priceputi si obisnuiti cu munca, nu se feresc sa dea o mana de ajutor si la scoala, atunci cand e cazul: au participat la renovarea clasei, din proprie initiativa ajuta la curatenia clasei, au plantat pomi in curtea scolii." (marturia unui profesor)
  • Atitudinea parintilor fata de scoala si de profesori
Profesorii spun ca multi parinti considera ca "scoala nu mai este nicidecum o garantie a succesului" si, in functie de nivelul de educatie, "dar si sub impactul crizei sociale - care este, concomitent, economica si valorica - ei cred, mai ales ca urmare a propriei experiente, ca faptul de a urma o cariera intelectuala sau profesionala nu asigura un scut impotriva unor fenomene de amploare din societatea de astazi, cum sunt saracia si somajul".
  • Comunicarea redusa a familiei cu scoala, lipsa de continuitate scoala - familie
Profesorii sustin ca parintii "nu mai fac acasa educatie, nici macar nu-si mai controleaza sau supravegheaza copiii". Una dintre implicatiile dezinteresului parintilor fata de activitatea scolara si extrascolara a copiilor este "tendinta de a transfera toate atributiile asociate rolului de educator, precum si intreaga responsabilitate educativa, exclusiv asupra scolii".
  • Imaginea depreciativa despre profesori, care le este transmisa si copiilor
Elevii imita atitudinea parintilor, iar atunci cand aceasta este una negativa fata de profesori ea se transfera mai departe in comportamentul si raspunsurile unui copil in fata cadrului didactic.

Profesorii avertizeaza, insa, si asupra unui alt comportament: sunt parinti care acorda incredere neconditionata copiilor si celor povestite de acestia acasa, in legatura cu incidentele de la scoala. "Astfel, parintii tind sa le dea intotdeauna dreptate, aplicand in privinta profesorilor 'prezumtia de vinovatie'".

Ce spune un profesor: "Parintii au 100% incredere in ei. Or, ca parinte trebuie sa intelegi ca dupa o varsta elevii spun ce le convine ". "De cele mai multe ori, [parintii] ne invinuiesc pentru ceea ce se intampla cu copiii lor. Asta este meseria noastra, sa fim de vina."

Autorii raportului atrag atentie ca "devalorizarea profesorilor de catre parinti este insa o consecinta a deteriorarii imaginii despre aceasta categorie profesionala, si despre scoala in general, in contextul larg social".

Marturiile catorva profesori:
  • "Comunitatea, societatea sunt tot mai mult impotriva scolii si a profesorilor, care sunt facuti raspunzatori, invinovatiti pentru lipsa de educatie a copiilor, pentru comportamentul lor, ceea ce nu este corect, cu atat mai mult cu cat profesorii se simt tot mai coplesiti si mai lipsiti de mijloace, de drepturi; ei sunt tapul ispasitor pentru toate problemele, dar nu sunt nici motivati de sistem si nici lasati sa faca ceea ce trebuie."
  • "...Prin mass media s-au mediatizat tot felul de situatii cu profesori corupti. Niciodata familia sau copilul nu aveau vreo vina, doar profesorii."
  • "Lipsa respectului pentru scoala si profesori in comunitate (primaria nu acorda sprijinul scolii si are conflicte cu profesorii) conduce la un rol subapreciat ca profesor."
  • "[Are loc] un fenomen de devalorizare si marginalizare sociala a cadrelor didactice de catre societate (incepand de sus, trecand prin mass-media si ajungand la nivelul parintilor, care nu mai considera scoala o cale de reusita in viata, nu-i mai motiveaza pe elevi sa acorde interes cerintelor scolii si sa mai respecte sau sa-i ia ca model pe profesori - se spune mereu ca 'scoala nu mai raspunde nevoilor', ca nu foloseste la nimic, profesorii se simt umiliti, desconsiderati, nu mai reprezinta o autoritate, pentru ca 'nu avem telefoane si masini de ultimul tip'. Pe deasupra, tot ei sunt culpabilizati, nu familia, daca elevii se comporta urat sau daca nu invata, nu promoveaza examenele etc."

Descarca de aici studiul integral:

Cultura Elevilor si Invatarea - Studiu ISE


Citeste si:



Citeste mai multe despre   











[P] JYSK Romania plateste 15 lei / zi pentru tichetele de masa ale angajatilor sai

JYSK Romania, parte a grupului scandinav JYSK Nordic, unul dintre cei mai mari retaileri de mobilier si decoratiuni interioare din Europa, a majorat, incepand cu data de 1 decembrie 2016, valoarea tichetelor de masa acordate angajatilor sai. Astfel, valoarea nominala a unui tichet de masa a ajuns la 15 lei, suma maxima prevazuta de lege.
15541 vizualizari
  • 0 (6 voturi)    
    profesorii... (Vineri, 7 august 2015, 16:08)

    liviu_ [utilizator]

    nu inteleg ca "generatia facebook" "generatia touch-screen" (o spun de parca lucrurile astea ar fi negative), are nevoie de alt gen de stimulare decat sunt ei capabili.
    ei nu inteleg copii, dreptu urmare copii sunt de vina.
    daca profesorii s-ar putea adapta lucrurile ar fi mai bine pentru toti...

    cuvintele gen "generaxia ..." si "copii din ziua de azi" sau "pe vremea mea" nu ajuta pe nimeni. doar arata incapacitatea lor de a intelege alte generatii.
    • +2 (2 voturi)    
      evolutie sau involutie (Vineri, 7 august 2015, 19:15)

      mnicku [anonim] i-a raspuns lui liviu_

      Evolutie inseamna invatare, nimeni nu se naste invatat .

      Problema e una sensibila dar daca elevii nu invata profesorul nu-i poate turna in cap informatia.!!! Adica nu mai scriem cu creionul ca ne dor degetele dar tastam pe tableta !! o prostie

      In alta ordine de idei scoala prin definitie cere si o anumita conduita din partea elevilor, o disciplina .. etc
      Elevul merge la scoala sa invete iar profesorul sa-si predea materia ( buna sau rea e o alta discutie) . Dar elevul vrea invers ,.....

      Dupa revolutie sa pus accentul pe diplome acordate cu orice pret, chiar si cu furt/plagiat. De ce ? pt ca e mai usor sa iti insusesti ceva ce nu meriti in loc sa inveti. Si ca atare s-au desfiintat examenele .
      Examenul e o competitie in care cei buni(cei ce invata cistiga) e simplu. dar a invins principiul golatei - sa se dea ca sa ajunga la toata lumea -.

      Sa dat si unde am ajuns .........?????
    • 0 (0 voturi)    
      scoala este anacronica (Sâmbătă, 8 august 2015, 14:19)

      Ana [anonim] i-a raspuns lui liviu_

      Cu totul de acord cu tine. Scoala (spatiul scolii, dotarile ei, programa & profesorii) nu este adaptata nevoilor copiilor si nici nevoilor pietei muncii. Vorbim de copiii de azi si de economia de azi, nu de cand eram noi copii sau bunica fata.
      Atata timp cat modul de a face scoala nu se schimba fundamental, degeaba ne plangem de copii, profesori, parinti, etc. Dar e nevoie de o schimbare prea radicala, nu suntem pregatiti nici unii sa o facem.
      Lumea din jurul nostru s-a schimbat incet si de aceea ne-am obisnuit precum broasca cu apa fierbinte. Am adoptat calculatorul, televizorul, telefonul mobil si internetul la serviciu si acasa, langa patuturile copiilor nostri de-abia nascuti si nu avem de ce sa ne miram ca ai nostri copii sunt numai cu nasul in ele.
      Dar scoala a ramas ca acum 50 de ani, recomand din tot sufletul articolul de mai jos (prima parte e geniala)
      http://dilemaveche.ro/sectiune/ieri-vedere-azi/articol/tema-variatiuni
  • 0 (6 voturi)    
    . (Vineri, 7 august 2015, 16:45)

    HaralambieHarpalete [utilizator]

    O mare vină o poartă profesorii/sistemul de învățământ. În clasele primare, eram „obligat” să împrumut două cărți pe săptămână de la bibliotecă. Lucrurile care țin de marea cultură se învață din cărți, nu de pe tabletă. Așa cum limba engleză nu se învață de la TV, ci de la școală, de la profesor, și din cărți.

    E o diferență de abordare. Una e să ai elevi care citesc Iliada, alta e să ai elevi care freacă degetul pe touch-screen. Depinde ce-ți dorești ca țară. Iar România, e clar, își sapă singură groapa mediocrității.
  • +3 (7 voturi)    
    Interesant (Vineri, 7 august 2015, 17:37)

    Bozi [anonim]

    Dupa ce am citit acest articol am ajuns la urmatoarea concluzie: copiii buni si destepti de la tara sau din orasele mici sunt condamnati in Romania de astazi.
    Ce face statul nostru pentru ei? In loc sa dea ajutoare sociale parintilor lenesi sau pensii celor care n-au muncit o zi in viata lor, in loc sa faca asa-zise investitii (care sunt in marea lor majoritate doar pretexte pentru a incasa spagi - vezi parcuri la tara, telegondole, drumuri care se strica intr-o luna) mai bine le-ar da acestor copii destepti burse care sa le asigure absolut tot (mancare, cazare, rechizite, haine, drum) in perioada liceului/facultatii. Romania nu-si poate permite sa-i piarda! Se aude undeva?
    • -1 (3 voturi)    
      da dar.. (Sâmbătă, 8 august 2015, 10:10)

      Charles-Louis-de-Secondat [utilizator] i-a raspuns lui Bozi

      Ce spui tu e o forma de elitism. Ce ai propus nu este o idee rea, dar trebuie sa nu exageram prea mult in directia elitista. La baza lui elitismul inseamna ca niste tineri sunt mai demni de resurse decat alti tineri. Incurajaza stratificarea sociala romaneasca. La extrema elitismului am ajunge sa adoptam sistemul de "caste" din India. Propunerea mea este mult mai simpla, toate bisericile sa fie reconditionate in scoli. Salariul profesorilor sa creasca, si fiecare biserica sa fie reconditionata cu costuri modeste sa poata permite tinerea de cursuri. Multe biserici sunt calduroase iarna si friguroase vara.
    • 0 (0 voturi)    
      Vorbesti sa nu taci (Sâmbătă, 8 august 2015, 17:30)

      har [anonim] i-a raspuns lui Bozi

      Si dupa ce-si termina studiile pe banii romanilor, pleaca in alta tara unde sunt platiti mai bine.
      • 0 (0 voturi)    
        Ai prefera un regim totalitar (Duminică, 9 august 2015, 0:24)

        Romania, tara pomanagiilor [utilizator] i-a raspuns lui har

        care educa si angajeaza pe absolut toata lumea dintr-o tara, iar emigrarea este interzisa?

        Depinde de ce vrei...


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi