În timp ce războiul a intrat în cea de-a 17-a săptămână, Kievul face apel la mai multe arme grele, dar retorica liderilor occidentali sugerează că sprijinul ar putea fi în scădere, scrie Al Jazeera.
Apărătorii obosiți ai Ucrainei au continuat să înregistreze unele succese împotriva forțelor rusești în cea de-a 16-a săptămână de război, dar liderii ucraineni spun că sunt, de asemenea, depășiți în armament și sunt în pericol de a pierde teren în Donbas, unde Moscova își concentrează ofensiva.
Guvernele occidentale au promis cantități uriașe de obuziere, vehicule blindate, arme antitanc și antiaeriene, dar politica care a stat la baza acestor livrări s-ar putea să se erodeze acum, în timp ce războiul se prelungește într-un impas aparent fără sfârșit, ale cărui efecte secundare economice afectează creșterea globală.
Adjunctul șefului adjunct al serviciilor de informații militare ucrainene, Vadim Skibitski, a declarat că Ucraina este pe punctul de a pierde bătălia pentru Severodonețk din cauza puterii de foc superioare a Rusiei.
"Potrivit estimărilor noastre, Rusia are încă potențialul de a purta un război pe termen lung împotriva Ucrainei", a declarat Skibitski într-un interviu acordat Current Time.
Armamentul NATO "nu este încă suficient pentru a încetini ritmul ofensiv al forțelor armate ruse", a spus el.
„Costul uman” al bătăliei de la Severodoneţk, un oraş strategic din estul Ucrainei, este „înspăimântător”, a declarat luni preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în contextul în care ruşii şi-au întărit controlul acolo în ultimele zile fără a reuşi, totuşi, să cucerească în întregime această localitate, notează AFP.
Mult așteptatele obuziere AHS Krab au ajuns în Ucraina (Foto: Konrad Zelazowski / Alamy / Profimedia Images)
Luptătorii ucraineni au contraatacat când au putut, dar modul în care Rusia le poate anula a fost explicat de guvernatorul din Luhansk, Serghei Haidai.
"În urmă cu câteva zile, forțele speciale au venit și au curățat aproape jumătate din oraș", a declarat el pentru RBC Ucraina, afirmând că a existat un avans ucrainean în Severdonețk pe 5-6 iunie. "Când rușii și-au dat seama de acest lucru, au început pur și simplu să îl niveleze la pământ cu lovituri aeriene și artilerie. Nu are sens să stai într-o clădire înaltă și să aștepți până când totul este complet distrus", a spus el.
Uzura zdrobitoare a unui astfel de război este evidentă în numărul de victime, spune ministrul ucrainean al apărării Oleksii Reznikov.
"În fiecare zi avem până la 100 dintre soldații noștri uciși și până la 500 de răniți. Kremlinul continuă să facă presiuni în masă, se poticnește, se confruntă cu [o] respingere puternică și suferă pierderi uriașe. Dar cu toate acestea încă mai are forțe pentru a avansa în unele părți ale frontului", spune Reznikov.
Aceasta în ciuda faptului că Ucraina estimează că pierderile Rusiei sunt de două sau trei ori mai mari decât ale sale, iar moralul rusesc este scăzut. De exemplu, statul major al Ucrainei raportează că parașutiștii ruși din diviziile aeropurtate 106 și 76 au refuzat să lupte în Luhansk și sunt trimiși acasă.
Remediul pentru acest blocaj sângeros este mai mult armament, a declarat Reznikov.
În timp ce 90% din cererile de artilerie au fost satisfăcute de aliați, nevoile operaționale sunt în creștere. Într-o postare pe rețelele de socializare, el a declarat că "Ucraina are nevoie disperată de arme grele, și foarte repede", inclusiv "sute" de vehicule blindate, avioane de luptă, sisteme antiaeriene și de rachete și sisteme de rachete cu lansare multiplă.
"Fie lumea nu prea înțelege ce se întâmplă, fie înțelege, dar este obosită și resemnată cu faptul că ucrainenii mor", a declarat el pentru The Economist.
George Barros, analist la Institutul pentru Studiul Războiului, este de acord.
"Ucrainenii au nevoie de arme mai bune, cu rază de acțiune efectivă mai mare, pentru a lovi acele convoaie logistice rusești și pentru a lovi acele depozite de muniție rusești mai în spate", a spus el.
Artilerie ucraineană pe frontul războiului cu Rusia (Foto: Twitter)
Este lumea resemnată?
„Rușii își epuizează armele ghidate de precizie. Ucrainenii își epuizează muniția sovietică. Lumea își epuizează răbdarea în privința războiului. Administrația Biden își epuizează ideile privind gestionarea lui. Iar chinezii urmăresc totul cu atenție”, scrie New York Times în articolul „Cinci adevăruri pe șleau despre războiul din Ucraina”.
Nevoia de a obține urgent victoria - sau cel puțin de a forța trupele ruse în retragere pe un front vast, astfel încât Moscova, iar nu Kievul, să fie cea care cere pacea - e agravată de faptul că timpul nu e neapărat de partea Occidentului.
Sancțiunile contra Rusiei poate că provoacă daune de lungă durată capacității ei de dezvoltare economică. Dar sancțiunile au numai un efect imediat limitat când vine vorba de a știrbi capacitatea Rusiei de a distruge.
Și fix aceleași sancțiuni provoacă pagube și restului lumii, iar prețul pe care restul lumii e pregătit să-l plătească pentru solidaritatea cu Ucraina nu este nelimitat.
Penuria critică de alimente, energie și fertilizatori, alături de perturbarea aprovizionării și creșterea prețurilor care-i urmează inevitabil, nu pot fi suportate la nesfârșit de societățile democratice, care au o toleranță scăzută pentru asemenea neajunsuri.
Între timp, Putin nu pare să plătească vreun preț prea mare pentru războiul său, fie că vorbim de venituri din energie (care au crescut, datorită creșterii prețurilor), fie că vorbim de susținere publică (și ea a crescut, datorită unei combinații de naționalism, propagandă și frică).
Analist: "Până în toamnă, totul se va termina" / Rusia va predomina în regiune
Rusia și-a prelungit planurile de război pentru următoarele 120 de zile, iar principala direcție de informații din Ucraina estimează că Rusia își poate permite să continue războiul în ritmul actual pentru cel puțin încă un an.
Motivul a fost explicat recent de Centrul finlandez independent de cercetare în domeniul energiei și aerului curat (CREA).
Rusia a câștigat 98 de miliarde de dolari din exporturile de combustibili fosili în primele 100 de zile ale războiului său din Ucraina, a anunțat acesta, iar 61% din exporturi au mers către Europa. Costul războiului Rusiei a fost estimat la un miliard de dolari pe zi, egalând câștigurile din petrol și gaze.
Uniunea Europeană a fost de acord să taie 90% din importurile de petrol rusesc, care reprezintă cea mai mare parte a vânzărilor de energie către Europa, dar aceste reduceri nu vor avea loc până la sfârșitul anului.
Această realitate economică, mai degrabă decât evoluțiile din teren, determină efectiv o victorie a Rusiei, spune Ioannis Mazis, președintele departamentului de studii turcești și asiatice moderne de la Universitatea din Atena.
"Până în toamnă, totul se va termina", a declarat Mazis pentru Al Jazeera.
"Crimeea și o întreagă regiune care va include Odesa vor fi cedate, în esență, Rusiei. Dacă Odesa va cădea, nu va fi prin atacuri. Nicolaev va cădea mai întâi, apoi va fi un avans [rusesc] ușor spre Transnistria. Ucraina va rămâne fără ieșire la mare, vor avea loc referendumuri în toamnă și vor avea loc anexări la Rusia... Rusia va predomina în regiune", a spus el.
Între timp, speranțele Ucrainei de a readuce Rusia la granițele de dinaintea invaziei nu par să fie împărtășite de aliații săi occidentali.
"Întrebarea este: ce preț sunteți dispuși să plătiți pentru pace? Cât de mult teritoriu, câtă independență, câtă suveranitate, câtă libertate, câtă democrație sunteți dispuși să sacrificați pentru pace?". a declarat Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, stând alături de președintele finlandez Sauli Niinistö, la 13 iunie.
Racheta Harpoon Foto: DVIDS
Comentariile sale au părut a fi un ecou al sentimentelor exprimate de Henry Kissinger la Forumul Economic Mondial de la Davos, în luna mai, potrivit cărora Ucraina trebuie să renunțe la teritoriu pentru a obține pacea.
Papa Francisc a provocat controverse pe 14 iunie prin declarațiile publicate în revista La Civiltà Cattolica. Războiul din Ucraina "a fost poate cumva provocat sau nu a fost împiedicat", a spus el, cuvinte despre care unii observatori au spus că păreau să atribuie o cauză justă președintelui rus Vladimir Putin, potrivit Reuters.
Au existat și alte declarații de prudență din partea liderilor europeni, în contrast puternic cu abordarea americană, care a fost mai mult decât entuziastă. Luna trecută, premierul italian Mario Draghi a cerut o încetare a focului "cât mai curând posibil", iar președintele francez Emmanuel Macron a subliniat luna aceasta importanța de a nu umili Rusia.
Ajutorul Occidental continuă să vină, dar nu în cantitatea promisă
Multe guverne au făcut noi angajamente de sprijin față de Ucraina în ultimele săptămâni, inclusiv arme grele și ajutor financiar, conform datelor colectate în cea mai recentă actualizare a Ukraine Support Tracker.
Țările cu cele mai mari discrepanțe între arme promise și arme livrate
Cu toate acestea, există o mare discrepanță între asistența promisă și cea efectiv furnizată - atât pentru arme, cât și pentru finanțare. Ucraina are nevoie de sprijin financiar de încredere din străinătate, având în vedere costul în creștere al războiului și pentru a evita colapsul economic.
SUA au oferit până acum mai puțin de jumătate din ajutorul militar pe care l-a promis Ucrainei, deși în termeni absoluți americanii au livrat de zece ori mai mult decât germanii, arată o analiză a institutului independent de cercetare economică și think tank Kiel Institute.
Deocamdată, însă, UE susține oficial trimiterea unui ajutor militar mai mare Ucrainei.
După cum a afirmat Josep Borrell, înaltul reprezentant al UE, la 13 iunie: "Ajutorul nostru militar trebuie să ajungă cât mai repede posibil la forțele ucrainene, deoarece acestea nu duc războiul cu bancnote, ci cu arme care le permit să reziste agresiunii rusești".
Slovacia a anunțat și ea că va dona Kievului mai multe elicoptere Mi-17 și mii de rachete Grad.
Președintele american Joe Biden a anunțat miercuri noi ajutoare militare în valoare de aproximativ 1 miliard de dolari pentru Ucraina, inclusiv sisteme de rachete antinavă, rachete de artilerie și proiectile pentru obuziere, potrivit CNN și Reuters.
„Mi-am reafirmat angajamentul că Statele Unite vor fi alături de Ucraina în timp ce își apără democrația și îi vor sprijini suveranitatea și integritatea teritorială în fața agresiunii ruse neprovocate”, a spus Biden.
surse: Al Jazeera, Kiel Institute, New York Times
12
28
