Tema aleasă pentru lucrarea de licență ,,Impactul social media asupra oamenilor vârstnici” reprezintă o temă de suflet. Motivația mea pentru alegerea acestei lucrări de licență provine din două direcții. Prima face referire la bunicii mei și la pasiunea mea pentru social media. Tema aleasă este o temă de actualitate, iar în zilele noastre din ce în ce mai mulți vârstnici au început să folosească rețelele de socializare. Cu toate astea, în spațiul românesc, există puține studii care să trateze această temă și astfel am fost motivată să fiu eu una dintre persoanele care au abordat-o. Citiți, în rezumat, cercetarea Mariei Roxana Anghel, Facultatea de Litere, Comunicare și Relații Publice despre “Impactul social media asupra oamenilor vârstnici”.
Bunicii și router wireless
În urmă cu aproximativ 3 sau 4 ani, bunicii mei au decis că este timpul să achiziționeze un router wireless, un pachet de internet și un laptop. Odată cu acestea, au considerat că este vremea să cocheteze cu mediul online și cu social media. Fiind oameni deschiși la minte și cu diverse curiozități în ceea ce privește tehnologia, evoluția ei și generația mai tânără, conectarea la internet a reprezentat o oază de cunoaștere pentru ei. Ce m-a atras cel mai mult și a reprezentat un punct de plecare, a fost comportamentul bunicilor mei atunci când vine vorba de rețelele de socializare și de mediul online. De-a lungul anilor am observat multiple comportamente la ei și mi-au trezit curiozitatea de a vedea dacă aceste comportamente există și la alte persoane în vârstă. Astfel, am decis ca prin lucrarea mea de licență să studiez și să prezint modul în care îi afectează social media pe oamenii în vârstă și dacă impactul său este unul pozitiv sau negativ. Deși au trecut câțiva ani de la apariția internetului, în prezent, rețelele de socializare și noua tehnologie joacă un rol central drept instrument modern de comunicare în rândul mai multor grupuri de utilizatori ai internetului. Cu toate că generația mai tânără este cea mai dominantă utilizatoare a rețelelor de socializare, în ultimii ani au început din ce în mai multe persoane din generația baby-boomers să le folosească și să își facă simțită prezența în mediul online.
Pericole social media
Știm că în era internetului web 1.0, modul de socializare de pe un site era de tipul guest-book, adică era strict pentru cei care vizitau site-ul și nu exista nimic de tipul secțiune de comentarii, așa cum este în ziua de azi. Adică, vizitatorii puteau scrie diverse lucruri, iar cel ce crea conținutul de pe site decidea dacă să răspundă sau nu. Aici putem vorbi despre comunicarea de tipul one to many, asemănătoare comunicării de tip TV sau radio, deoarece aici nu exista posibilitatea de comunicare între emițător și receptor, iar conținutul era unul limitat. În era internetului de tipul web 2.0, avem de-a face cu dezvoltarea tehonologiei și cu platforme de social media din ce în ce mai ușor de utilizat, dar mai complexe din punct de vedere al algoritmilor, iar tot în această eră nouă, ne confruntăm și cu o comunicare de tipul many to many. Adică emițătorul și receptorul pot comunica cu mult mai multă ușurință. Tipul acesta de comunicare, many to many, este unul de tip bidirecțional și poate prezenta atât avantaje, cât și dezavantaje. Odată cu dezvoltarea platformelor de social media, au apărut și aspecte negative ale folosirii lor. Unul dintre ele ar fi dependența pe care o pot crea aplicațiile și site-urile sociale, în special în rândul tinerilor și al copiilor. Cunoaștem că, de obicei, copiii sunt ființe curioase și dornice să descopere lucruri noi, să învețe, mai ales când sunt în plin proces de dezvoltare. Astfel că, de multe ori, ei ajung să aibă conturi pe platforme unde prezența lor este interzisă sau restricționată, dar cu toate acestea, nimic nu reușește să îi împiedice, mai ales părinții. Ba chiar se întâmplă și ca părinții să le ofere acces pe diverse aplicații și platforme, cu toate că există o limită de vârstă impusă pe cele mai multe dintre ele.
Totodată, un alt efect negativ al social media, îl reprezintă depresia. După ce stau pe internet și pe rețelele sociale, oamenii par mult mai nefericiți, în schimb, atunci când citesc o carte sau își vizitează un prieten, atunci când au parte de interacțiune reală și față în față cu cineva, se întâmplă exact opusul. Deoarece pe social media se promovează viața perfectă, casa perfectă, familia perfectă, haine scumpe, vacanțe scumpe și lucruri ireale, tindem să fim inhibați din cauza faptului că poate ne dorim și noi aceleași vacanțe scumpe sau aceeași viață perfectă. Simplitatea, naturalețea și imperfecțiunile, au devenit subiecte din ce în ce mai evitate pe platformele de social media, făcându-i pe oameni să nu mai fie mulțumiți de viețile lor, corpurile lor și să ajungă astfel să aibă dorințe arzătoare de a atinge perfecțiunea. Perfecțiune care nu există. Așa ia naștere și depresia și îi doboară pe oameni, din simplu fapt că nu au posibilitatea financiară să aibă aceeași mobilă ca o persoană publică de pe Instagram. Fenomenul de cyber-bullyng este și el un efect negativ al rețelelor de social meida și a apărut abia în urmă cu 10 ani. Bârfa, mesajele amenințatoare, cuvintele obscene adresate cuiva, sunt doar câteva elemente din ceea ce înseamnă cyber-bullyng. La baza, cuvântul bully se referă la un bătăuș sau hărțuitor, iar cyber-bullyng se referă de fapt la hărțuire, șicanare sau tiranizare, dar în mediul online. De cele mai multe ori, fenomenul acesta apare și prin prisma avantajului anonimatului. Persoane care în viața reală poate nu sunt la fel de extrovertite și obișnuiesc să nu fie foarte comunicative, ajung ca pe rețelele sociale să fie hărțuitori din diverse motive (de exemplu, le displace conținutul de pe pagina personală a cuiva și preferă să folosească tot felul de cuvinte ofensatoare pentru a-ți exprima neplăcerile). O altă parte a acestui fenomen este reprezentată și de spargerea de conturi și furarea datelor personale, ca mai apoi, hărțuitorii să le poată folosi împotriva diverșilor oameni pentru a-i șantaja. Copiii ajung de cele mai multe ori cei mai afectați de cyber-bullyng și din cauză că sunt foarte ușor influențați. Diverse cuvinte ofensatoare aduse de un hărțuitor la adresa unui copil, îi pot schimba total percepția despre imaginea sa, poate să ajungă să nu mai aibă stimă de sine, încredere și astfel devine nesigur.
Tehnologia a avansat în timp ce ei au avansat în vârstă
Utilizatorii rețelelor de socializare sunt atrași, bineînțeles, de diverse lucruri, unele comune, dar unele diferite, în funcție de generația din care fac parte. Astfel au luat naștere diversitatea în rândul preferințelor utilizatorilor. Unii dintre ei au ales să folosească platforme potrivite pentru generația lor, precum e Facebook pentru baby boomers, TikTok, Instagram și YouTube pentru generațiile mai tinere (millennials și generația Z). Utilizatorii rețelelor de socializare sunt de obicei atrași de platformele care creează o concordanță între tipul de conținut pe care ei îl preferă și așteptările pe care le au în privința postărilor. În funcție de vârsta pe care o au, ei petrec medii diferite de timp și au moduri diferite de utilizare al rețelelor de socializare. Fiecare public țintă, în funcție de media de vârstă, trebuie să fie abordat diferit și înțelese nevoile pe care le are. Persoanele din generațiile mai tinere decât baby-boomers știm că sunt niște experte atunci când vorbim de utilizarea tehnologiei și rețelelor de socializare. Însă, cei care sunt mai puțin obișnuiți cu acestă nouă media, sunt persoanele mai în vârstă. Având în vedere că nu le-au fost oferite încă de la naștere sau din vremea adolescenței, telefoane sau tablete, iar tehnologia a avansat în vremea când ei au ajuns părinți sau bunici, le este dificil să se adapteze.
Vârstele, anii, generațiile
Boomer sau baby-boomer sunt termeni folosiți pentru a descrie o persoană ce s-a născut între anii 1946-1964. Această generație este cea mai veche și alcătuiește o parte substanțială a populației lumii. De asemenea, generația veche, cum i se mai spune, nu a crescut cu internet și cu rețelele de socializare, a intrat în contact cu ce înseamnă tehnologie abia atunci când au trecut la statutul de părinți sau bunici. Generația baby-boomer a crescut cu media classică, adică radioul, televiziunea, ziarul și revistele. Totodată, așa reușeau să afle ce mai era nou, vizionau filme și reclame, citeau ziarul local al orașului unde locuiau, ce mai era nou în sport, vremea, ce evenimente se mai întâmplaseră în săptămâna precedentă, dar și multe alte lucruri. În timp ce tehnologia avansează, generația boomer devine din ce în ce mai reticentă în ceea ce privește îmbrățișarea platformelor de socializare precum o face generația mai tânără. Ei nu au reușit să dezvolte puterea de înțelegere deplină a cum funcționează rețelele de socializare și preferă să nu intre în contact cu ele. Mai mult de atât, nu prezintă interes în ceea ce privește social media și nu sunt atrași nici de opțiunile și beneficiile pe care le-ar avea dacă ar folosi rețelele sociale. Totodată, există și boomers care folosesc sau care decid la un moment dat să folosească internetul și vor să învețe să folosească platformele de social media, iar mulți dintre ei au cel puțin un cont creat pe o rețea de socializare. Generația Millennials sau generația Y, cum i se mai spune, vizează persoanele născute între anii 1988 și 1996. Această generație este prima care a cunoscut internetul și care a descoperit modul de socializare și de informare prin intermediul său. Totodată, ei au folosit internetul încă de când erau la școală. Cei din generația Y sunt acele persoane care au fost crescute cu ideea de a-și urmări visele, de a face ce le place. Datorită acestor lucruri, persoanele din generația Y tind să fie foarte confidenți și cu o gândire pozitivă. Le place să descopere lucruri, să cunoască oameni noi și să socializeze foarte mult, în special pe platformele de social media.
Cu toate acestea, millennials având în vedere că sunt cei care s-au folosit de internet încă din școală, tot ei sunt și cei care au descoperit tot ceea ce înseamnă internet și rețelele de socializare, pe pielea lor. Ei au fost prima generație ce a intrat în contact cu aspectele pozitive ale internetului, dar în același timp și cu cele negative. De aceea, generația Y este foarte selectivă și este foarte interesată de ceea ce înseamnă protecția datelor personale. Generația Y este mult mai deschisă față de boomers atunci când vorbim de expunerea vieții personale pe rețelele de socializare și alte informații despre muncă, familie, școală, etc., dar sunt și mai atenți la confidențialitate. Ei sunt pasionați de postarea fotografiilor pe Facebook și Instagram, dar folosesc și alte platforme precum YouTube, Pinterest, iar uneori și Snapchat și TikTok. Le place să experimenteze noi extensii ale tehnologiei, sunt adepții căutărilor rapide pe Google și sunt mai puțin interesați de media tradițională. Generația Z vizează toate persoanele care s-au născut între anii 1997 și 2015. Comparând generația Z cu celelalte două generații, aceasta este cea care a crescut cu internetul și social media, digitalul reprezentând pentru ei un mod de viață. Ei sunt considerați cei mai mari consumatori din lume care nu au avut viață lipsită de social media și au fost numiți după ultima literă a alfabetului deoarece generația lor marchează sfârșitul unor roluri, tradiții și experiențe. În timp ce generațiile X și Y au fost crescut într-o eră a carierei în care vedeau ascensiunea femeii din punct de vedere educațional și profesional, cei din generația Z s-au născut într-o eră în care ambii membri ai familiei erau implicați în mod egal, indiferent că vorbim de mamă sau tată, au căpătat aceleași atribuții. Vedem tați care pot decide să stea acasă și să crească copilul/copii, în timp ce mama decide să meargă la muncă.
Drept primă generație care s-a născut într-o lume în care totul are un echivalent digital, generația Z este dispusă să vadă un strat digital în tot ceea ce întâlnesc. Ei deseori nu mai disting lumea digitală de cea reală, ci pur și simplu văd totul ca unul și același, indiferent că e real sau digital. Această generație are puterea de a se confrunta cu un nou set de privilegii și obstacole, inclusiv cu o mai bună înțelegere și cu un mai bun acces la lumea digitală, dar și cu o durată de viață mult mai crescută. Crescuți de părinți care i-au încurajat de mici să sărbătorească individualismul și independența lor în timpul unei epoci care suferă de schimbări extraordinare, generația Z este considerată ca fiind posesoare de abilități incredibile de conducere și unitate. Cu experiențele lor unice de viață, abilitățile și valorile pe care le posedă, sunt considerați importanți la locurile de muncă deoarece se condiseră că vor crea, cu siguranță, schimbări.
Vârstnicii și social media
Atunci când vorbim de tehnologie, avem tendința de a ne gândi direct la cei din generația tânără ca fiind principalii utilizatori a tot ce înseamnă social media, însă, și oamenii mai în vârstă, inclusiv seniorii, sunt la fel de curioși și dornici de a învăța. Unii dintre ei încearcă să fie la fel de implicați pe rețelele de socializare, la fel ca cei mai tineri. De multe ori, putem descoperi că sunt seniori chiar și pe rețelele de întâlniri online. Relațiile care sunt create între bătrâni și familiile lor sau prieteni, le pot oferi interacțiuni fizice și emoționale care sunt benefice și parte întegrantă în vederea sănătății și bunăstării lor emoționale. Mulți oameni în vârstă ajung să locuiască singuri deseori din cauză că familiile lor, copiii și nepoții, se mută la casele lor și lasă în urmă casa bătrânească, locul unde au copilărit și au crescut. Prin prisma lipsei de interacțiune și a singurătății, mulți dintre ei ajung să se simtă izolați, iar acest lucru poate cauza chiar depresie. Sentimentul de singurătate contribuie de cele mai multe ori la dezvoltarea depresiei, al suferinței și este descris drept sentimentul subiectiv al lipsei de companie, al lipsei de apartenență, iar odată cu ele vine și sentimentul de izolare.
Lipsa sprijinului social reprezintă un factor de risc pentru oamenii care suferă de singurătate și este la fel de periculos pentru sănătatea unei persoane precum fumatul, obezitatea sau dependența de alcool. Izolarea socială reprezintă o condiție obiectivă care este trăită de către indivizii care nu au contact cu alți oameni. De multe ori bătrânii ajung să trăiască singuri din cauza pierderii unui soț sau a unei soții și acest factor contribuie la sentimentul de izolare. În urma izolării sociale, bătrânii pot fi predispuși la înrăutățirea stării de sănătate, îmbolnăvirea cu diverse boli cronice, iar sănătatea mintală fiind compromisă. O modalitate care poate ajuta la reducerea sentimentului de izolare socială în rândul vârstnicilor este folosirea internetului și a rețelelor de socializare. Acest lucru poate contribui la schimbarea dispoziției și îi poate face să se simtă că aparțin unui grup, reducând astfel singurătatea. Rețelele de socializare le pot permite vârstnicilor să se conecteze cu familia, își pot crea conturi pe patforme de tip chat unde pot conversa cu prietenii sau se pot conecta cu oameni noi cu care au lucruri în comun, împărtășind experiențe, păreri. Utilizarea internetului în rândul oamenilor în vârstă poate fi crescută, de exemplu, prin promovarea participării, punându-se accent mai mult pe implicarea socială decât pe utilizarea tehnologiei. Având în vedere că utilizarea internetului are un impact substanțial asupra reducerii depresiei în rândul bărbaților și al femeilor în vârstă, se pot crea astfel tehnici de promovare pentru a-i ajuta să fie mai atrași de participarea în diverse proiecte, grupuri, discuții, decât să se promoveze utilizarea tehnologiei.
OK, Boomer!
„OK, Boomer!” este o expresie des folosită pe internet de către millenniails și generația Z cu scopul de a batjocori sau de a respinge atitudinile asociate cu generația X. Această expresie a devenit virală pe internet, mai exact, pe TikTok în anul 2019, înainte de începerea pandemiei de COVID-19, cu toate că ea mai fusese folosită și în trecut. După ce utilizatorii de TikTok au început să folosească din ce în ce mai des expresia în videoclipurile lor, dar și în secțiunea de comentarii, ea a început să fie din ce în ce mai folosită și pe alte platforme de social media. Expresia a dat naștere pe internet și unor meme și glume despre boomers, mai mult sau mai puțin amuzante, unele chiar foarte jignitoare. Fiind o expresie foarte tăioasă și disprețuitoare, ea sugerează într-o conversație că a devenit plictisitoare și că vorbele sunt asemănătoare unor oameni din generația X. Cu toate acestea, multora dintre baby-boomers le-a fost dificil de înțeles la ce se referă exact expresia și chiar meme-urile care au apărut pe baza ei. Ei consideră că se referă la faptul că sunt bătrâni. Interpretarea aceasta greșită scoate în evidență și alimentează glumele și meme-urile de pe internet deoarece boomers care nu reușesc să înțeleagă însemnătatea expresiei „OK, Boomer!”, dovedesc exact rostul ei.
Motto-ul acesta al millennials a stârnit dezbateri despre ce constituie libertatea de exprimare versus ce constituie discursul de ură între generații. Mai mult de atât, expresia în sine este una ofensatoare pentru generația de dinaintea generației Y, cu o tentă disprețuitoare. Cele două generații mai tinere obișnuiesc să intre în conflict cu generația mai în vârstă doar din cauză că nu înțeleg diverse fenomene pop culturale, că se adaptează un pic mai greu cu tehnologia și cu rețelele de socializare, în fapt, cu înțelegerea tinerilor. Având în vedere că boomers s-au născut și au trăit alte timpuri, când internetul încă nu exista sau nu era la fel de dezvoltat ca acum, este normal să le fie dificil să înțeleagă și să se adapteze noilor timpuri în care trăiesc. Totodată, având în vedere și înaintarea în vârstă, puterea oamenilor de înțelegere scade, la fel și simțurile nu mai sunt la fel, se mișcă mai lent, preferă comoditatea și liniștea și nu prea se mai regăsesc în comportamentul tinerilor. Evoluția se mișcă din ce în ce mai rapid, trăim în vremuri în care totul se mișcă mult mai repede, iar boomers trebuie înțeleși atunci când le este mai greu.
Studiul de caz al lucrării de licență
Pentru studiul de caz al lucrării de licență au fost alese 3 metode de cercetare: interviu pe bază de chestionar, analiză de conținut și observația participativă. Fiecare a reprezentat un element care a contribuit la conturarea unor concluzii. Întrebările interviului sunt conturate în așa fel încât la începutul acestuia să fie menționate informații de bază despre persoana în cauză, date demografice, apoi despre fenomenul de social media. Continui mai apoi cu întrebări despre rețelele de socializare, despre timpul petrecut folosind rețelele de socializare, despre impactul pe care acestea îl au, dar și despre crearea de conținut pe rețelele de socializare. Mai mult de atât, întrebările interviului vizează persoane cu vârsta de peste 60 de ani, persoane care să se încadreze criteriilor de cercetare. Toate persoanele au răspuns în mod sincer, bucurându-se să contribuie la atingerea scopului acestui studiu de caz. La cea de a doua metodă de cercetare, și anume analiza de conținut, au fost alese 7 conturi relevante de pe platformele de social media. Conturile au fost alese drept conturi pe care oamenii în vârstă le-ar urmări și care ar reprezenta interes pentru ei, dar totodată, au fost alese conturi și care aparțin unor oameni în vârstă și care sunt activi în mediul online. Conturile au fost alese cu grijă și s-a încercat alegerea conturilor unor oameni din domenii diverse. În cele din urmă, pentru cea de a treia metodă de cercetare, observația participativă, a fost ales un grup de 6 persoane în vârstă pentru a fi observat și analizat. La această metodă s-a folosit o grilă de analiză care a ajutat la observarea comportamentului persoanelor în cauză. Persoanele care au fost vizate nu au fost incomodate de prezența mea și au fost bucuroase să participe la un astfel de proces care să ajute la înțelegerea comportamentului lor atunci când vine vorba de social media și de adaptarea lor la noile vremuri.
Câteva concluzii
Pe măsură ce copiii și nepoții se îndepărtează, rețelele de socializare reprezintă o metodă excelentă de a rămâne la curent cu viețile altora. Chiar dacă nimic nu înlocuiește timpul de calitate pe care îl petrecem cu persoanele dragi, rețelele de socializare sunt o modalitate foarte bună de a obține acele momente importante ale vieții cu persoane dragi și oferă un început de conversație pentru data următoare când ne revedem față în față. Platformele de social media, în special Facebook, așa cum a reieșit și din interviurile din studiul de caz, pot ajuta seniorii să își facă prieteni noi, găsind persoane din categoria lor de vârstă cu care pot interacționa și pot împărtăși experiențe similare.
De asemenea, mai poate însemna și o modalitate prin care ne putem regăsi prieteni de mult pierduți sau de a relua prietenii semnificative. Am descoperit în urma cercetării că social media poate fi chiar educațional, dar și informativ. Nu încetăm niciodată să învățăm, iar toată viața noastră reprezintă o lecție continuă. Nu numai că rețelele de socializare îi pot face pe oamenii în vârstă conștienți de oportunitățile educaționale, dar există și rețele de socializare care facilitează transmiterea informațiilor. În principal, vârstnicii sunt atrași de paginile și conturile de socializare care transmit știri deoarece reprezintă o metodă de actualitate, având în vedere că înainte obișnuiau sa citească știrile din ziare sau să le asculte la radio ori la televizor. Nu în ultimul rând, rețelele de socializare sunt și distractive pentru oamenii mai în vârstă. Fie că este vorba de un meme, de a retrăi trecutul prin diverse clipuri de pe Facebook, de a juca jocuri sau de a citi articole, rețelele de socializare reprezintă o modalitate de a râde, de a învăța și de a împărtăși.
Acesta este un rezumat al lucrării “Impactul social media asupra oamenilor vârstnici”, autor: Maria Roxana Anghel, Facultatea de Litere, Comunicare și Relații Publice.
De citit și despre alte idei VITAL CULTURAL:
Despre Mască. Cultură, contagiune
Prințul Harry și Ducesa Meghan. Revolta împotriva Elisabetei a II-a
Online Dating. Bumble vs Tinder. Femininul are inițiativa. Masculinul e ofensat VITAL Cultural
Festival Super ediția X-a / Max Belciug / Caleido Ferentari/ VITAL cultural
Cum privim femeile/bărbații vara? Priviri Elvis Presley, George Clooney, Mădălina Ghenea / VITAL
Sfânta Marie / Childish Gambino / Ideo Ideis / Bullet Train / Suntem sănătoși la minte?
VITAL: Salman Rushdie înjunghiat. I-am citit cărțile să văd de ce diavolii vânează Povestitorul?
Premiul Academiei Franceze: România, pardon, Anca Vasiliu / Netflix: Ricky Gervais / Tudor Banuș expo la MȚR
6
5
