Fostul secretar american de stat Henry Kissinger, considerat unul dintre cei mai influenți diplomați din toate timpurile, a avertizat în ultimul său interviu înainte să se stingă din viață că lumea nu poate face concesii unor oameni care au demonstrat că nu pot face pace.
„Bineînțeles, primul instinct este să aduci înapoi pacea dar nu poți face concesii unor oameni care au declarat și demonstrat prin acțiunile lor că nu pot face pace”, a declarat el cu referire la Hamas într-un interviu acordat lui Mathias Döpfner, directorul executiv al trustului de presă Axel Springer, la câteva zile după ce organizația teroristă palestiniană și-a lansat atacul surpriză asupra Israelului pe 7 octombrie.
Întrebat de Döpfner dacă noul atac al Hamas este în parte și o consecință a „naivității” Occidentului în legătură cu fundamentalismul islamist, Kissinger a răspuns că acesta este „parțial rezultatul credinței Hamas că ei pot întreprinde o asemenea acțiune cu sprijinul vecinilor săi și cu toleranța unor alte țări, inclusiv a Europei, fără pagube serioase pentru ei înșiși”.
„Dacă ei nu ar fi gândit asta, nu ar fi acționat”, a subliniat el cu privire la liderii Hamas.
Kissinger a subliniat că Hamas trebuie pedepsită
În ceea ce privește amenințările Hamas de la momentul respectiv că va ucide un ostatic israelian pentru fiecare lovitură a Israelului asupra fâșiei Gaza și ce hotărâre ar lua el ca șef de stat într-o asemenea ipostază, Kissinger a spus că „este o decizie care îți frânge inima să o iei”.
„Iar pentru mine, stând pe margine, nu pot să ofer un răspuns complet. Teoretic și conceptual aș spune că nu putem ceda în fața acestui lucru fiindcă dacă acea formă de purtare a războiului este permisă, ca teroriștii să poată apărea și să ia în public ostatici și să ucidă oameni iar ca apoi comunitatea internațională să discute despre pace cu oamenii care au inițiat conflictul (...) nu este un lucru pe care să îl pot concepe”, a explicat fostul diplomat.
„Trebuie să existe o formă de penalizare, trebuie să existe anumite limitări serioase ale capabilităților lor de a întreprinde astfel de acțiuni. Acesta este un act deschis de agresiune”, a subliniat el.
Interviul poate fi urmărit integral mai jos:
Centrul Henry Kissinger pentru Afaceri Globale, o organizație fondată de fostul diplomat american, a anunțat joi că acesta s-a stins din viață la vârsta de 100 de ani.
Fostul secretar de stat american a continuat să fie activ pe scena internațională
În pofida vârstei înaintate, Kissinger a rămas activ pe scena globală, continuând să acorde interviuri și să efectueze vizite oficiale, deși a redus numărul acestora în ultimii ani. Cunoscut drept arhitectul apropierii Chinei de Occident în timpul Războiului Rece, el a efectuat o vizită la Beijing în iulie anul acesta, fiind primit de președintele Xi Jinping.
Xi i-a transmis fostului secretar de stat american că țara sa nu va uita de „bătrânul nostru prieten” și „contribuția istorică” pe care a avut-o la promovarea relațiilor de prietenie între cele două popoare.
Vizita sa la Beijing din vara aceasta a avut loc în contextul unor relaţii sino-americane încordate și a continuării disensiunilor în relaţiile bilaterale dintre cele două țări, deşi înainte de deplasarea sa la Beijing au sosit înalţi oficiali americani - secretarul de stat Antony Blinken, şefa Trezoreriei, Janet Yellen, şi reprezentantul Washingtonului pentru probleme climatice, John Kerry.
Într-un interviu acordat agenției Bloomberg în luna iulie a anului trecut, Kissinger că relațiile geopolitice din prezent au nevoie de „flexibilitate nixoniană” pentru a dezamorsa conflictele dintre Statele Unite și China, precum și cele dintre Rusia și restul Europei.
Deși a avertizat că Chinei nu ar trebui să i se permită să ajungă într-o situație de hegemonie globală, Kissinger a afirmat că președintele american Joe Biden ar trebui să fie precaut să nu lase politicile interne să intervină în ceea ce privește înțelegerea „importanța permanenței Chinei”.
Într-o altă intervenție publică a sa ce a avut loc în noiembrie 2020, Kissinger a îndemnat administrația lui Joe Biden să ia măsuri rapide pentru a restabili canalele de comunicare cu China, avertizând totodată că tensionarea relațiilor din timpul președinției Trump ar putea escalada într-un conflict armat.
„Dacă nu va exista o bază pentru vreun fel de acțiune de cooperare, lumea ar putea aluneca înspre o catastrofă comparabilă cu Primul Război Mondial”, a declarat el în timpul unei sesiuni deschise a Bloomberg New Economy Forum.
„Este o pierdere enormă pentru ţările noastre două şi pentru lume”, a reacţionat joi ambasadorul Chinei în SUA, Xie Feng, la vestea morții lui Kissinger, adăugând că este „profund bulversat şi întristat”.
„Istoria îşi va aminti de ceea ce acest centenar a adus în relaţiile dintre China şi SUA şi el va rămâne întotdeauna viu în inima poporului chinez, ca un prieten vechi foarte apreciat”, a subliniat diplomatul chinez.
Comentariile lui Kissinger despre războiul din Ucraina au stârnit ample controverse
La sfârșitul lunii mai a anului președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat un atac dur la adresa fostului secretar de stat american mai după ce acesta a sugerat la forumul de la Davos că Kievul ar trebui să renunțe la teritorii pentru a ajunge la un acord de pace cu Rusia.
„Calendarul domnului Kissinger se pare că nu este 2022, ci 1938, iar el a crezut că vorbeşte cu o audienţă nu la Davos, ci în ceea ce era atunci Munchen. Apropo, în anul real 1938, când familia domnului Kissinger fugea din Germania nazistă, acesta avea 15 ani”, a acuzat președintele Ucrainei.
„Indiferent de ceea ce face statul rus, există cineva care spune: 'Să luăm în considerare interesele sale'. Anul acesta, la Davos, s-a auzit din nou. În ciuda miilor de rachete ruseşti care lovesc Ucraina. În ciuda faptului că zeci de mii de ucraineni au fost ucişi. În ciuda a ceea ce s-a întâmplat la Bucea şi Mariupol. În ciuda oraşelor distruse. Şi în ciuda "lagărelor de filtrare" construite de statul rus, în care se ucide, se torturează, se violează şi se umileşte ca pe bandă rulantă”, a mai spus Zelenski.
Kissinger și-a nuanțat poziția față de războiul din Ucraina într-un interviu acordat ulterior jurnaliștilor de la Bloomberg, afirmând că declarațiile sale de la Davos au fost înțelese greșit. El a afirmat apoi în cadrul unei alte intervenții că recomandă Ucrainei şi Occidentului să nu cedeze Rusiei niciun fel de teritoriu ucrainean ocupat în cadrul unor viitoare negocieri de pace destinate să pună capăt conflictului declanşat de Moscova
La începutul acestui an el a declarat că și-a schimbat poziția și în ceea ce privește acceptarea Ucrainei în NATO, exprimându-și în luna ianuarie sprijinul pentru această mutare, însă doar câteva luni mai târziu, în mai, el a spus că nu crede că „totul” în ceea ce privește declanșarea războiului este vina președintelui rus Vladimir Putin.
El a vorbit atunci în cadrul unui interviu acordat ziarului german Die Zeit şi despre mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională pe numele lui Vladimir Putin. „Putin în fața unei instanțe? Mai bine nu!”, a spus Kissinger, explicând că, în opinia sa, este „imposibil sau mult mai dificil să închei un război dacă legați rezultatul războiului de destinul personal al unui lider politic”.
Henry Kissinger a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1973 pentru acordul de încetare a focului şi de retragere din ceea ce era atunci Vietnamul de Nord.
20
10
