Fostul secretar de stat american Henry Kissinger afirmă că administrația democratului Joe Biden va trebui să ia măsuri rapide pentru a restabili canalele de comunicare cu China, avertizând că tensionarea relațiilor din timpul președinției Trump ar putea escalada într-un conflict armat, scrie MSN.
„Dacă nu va exista o bază pentru vreun fel de acțiune de cooperare, lumea ar putea aluneca înspre o catastrofă comparabilă cu Primul Război Mondial”, a declarat Kissinger în timpul unei sesiuni deschise a Bloomberg New Economy Forum.
Acesta afirmă că tehnologiile militare disponibile astăzi ar putea face o asemenea criză „chiar și mai greu de controlat” decât cele din trecut.
„America și China se îndreaptă tot mai mult către o confruntare și își desfășoară acțiunile diplomatice într-o manieră conflictuală”, a declarat fostul secretar de stat în vârstă de 97 de ani.
„Pericolul este că ar putea avea loc vreun fel de criză care să meargă mai departe de retorică și să ajungă la conflict armat”.
Kissinger, diplomatul care a deschis calea pentru vizita istorică a președintelui Richard Nixon în China în 1972 și dezghețării relațiilor dintre Beijing și Washington, spune că speră ca amenințarea comună a pandemiei de COVID-19 să ofere o șansă pentru discuții politice între cele două țări după ce Biden va prelua mandatul în 20 ianuarie.
„Dacă te uiți la Covid ca fiind un avertisment în sensul că în practică fiecare țară îl abordează în mod autonom dar soluția pe termen lung trebuie să fie la un anumit nivel global”, pandemia ar trebui să servească drept lecție, afirmă Kissinger.
Relațiile dintre Statele Unite și China sunt la cel mai tensionat nivel din ultimele decenii, în pofida faptului că Beijingul și Washingtonul au ajuns la un acord comercial preliminar la începutul anului.
Însă de atunci pandemia de COVID-19 care a izbucnit în orașul Wuhan din centrul Chinei s-a răspândit la nivel mondial, provocând moartea a peste 1,3 milioane de persoane în întreaga lume și provocând o criză economică globală.
Președintele Donald Trump și-a intensificat criticile la adresa Chinei, acuzând-o de scăparea de sub control a virusului și de moartea cetățenilor americani, atât SUA cât și China luând măsuri pe care cealaltă le vede drept ostile.
„Abordare diferențiată”
Săptămâna trecută Beijingul a continuat procesul de suprimare a autonomiei Hong Kong-ului după ce guvernul local susținut de China a anulat mandatele a patru parlamentari ai opoziției pro-democrație, acțiune ce a dus la demisia în bloc a parlamentarilor de opoziție.
Oficialii americani au criticat abandonarea politicii „O țară, două sisteme” care a ghidat raportarea Chinei la Hong Kong și Occident timp de o generație.
Statele Unite au anunțat imediat măsuri de retorsiune, impunând noi sancțiuni și interzicând cetățenilor americani să investească în 31 de companii chineze despre care afirmă că sunt controlate de Armata Populară Chineză.
„Trump are o manieră de negociere mai agresivă pe care o poți folosi pe termen nelimitat”, afirmă Kissinger.
La începutul mandatului său „era important pentru el să sublinieze îngrijorările profunde pe care le au americanii despre faptul că economia mondială nu este echilibrată. Cred că era important de subliniat. Însă după aceea aș fi preferat o abordare mai diferențiată”, a declarat Kissinger.
Acesta a avertizat că erodarea rapidă a legăturilor dintre China și SUA de anul acesta împinge lumea către un nou Război Rece, adăugând că acestea „ar trebui să se pună de acord că orice conflict au, nu vor recurge la conflict armat”.
Relațiile cu China ar putea domina agenda de politică externă a administrației președintelui ales Joe Biden, fiind așteptat ca acesta să dezamorseze tensiunile legate de Huawei și rolul său în dezvoltarea rețelelor 5G, expansionismul chinez în Marea Chinei de Sud și autonomia Hong Kong-ului.
Deși Biden are mai multe decenii de experiență în relațiile cu Beijingul, acesta a adoptat un ton mai dur în timpul campaniei electorale, criticând adesea politicile agresive ale Chinei în regiune și încălcarea drepturilor omului.
„Bineînțeles că există diferențe în problema drepturilor omului”, a afirmat Kissinger când a fost întrebat despre ce ar putea face China pentru a îmbunătăți relațiile, adăugând că „este important pentru fiecare parte să înțeleagă sensibilitățile celeilalte și nu neapărat să rezolve problema ci să o amelioreze până într-un punct din care să fie înregistrate progrese mai departe”.
Europa prinsă la mijloc
„Statele Unite și China nu s-au mai confruntat niciodată cu țări de o magnitudine care să fie aproximativ egală cu a lor”, a mai declarat Kissinger, precizând că „aceasta este o experiență nouă. Și trebuie să evităm transformarea sa în conflict și să sperăm la acțiuni de cooperare”.
În ceea ce privește unele din politicile propuse de Biden în relația cu China, Kissinger a îndemnat la precauție când a fost întrebat de ideea construirii unei coaliții a țărilor democratice care să se opună Beijingului.
„Cred că democrațiile ar trebui să colaboreze când convingerile le-o permit sau dictează”, a afirmat acesta, adăugând că „cred că o coaliție îndreptată împotriva unei țări anume nu este înțeleaptă dar o coaliție pentru a preveni pericole este necesară atunci când situația o cere”.
Fostul secretar de stat spune că în cele din urmă liderii celor două țări trebuie să vadă că privesc aceeași problemă în moduri foarte diferite și să țină cont de acest lucru în discuții.
„Americanii au avut o istorie de succese relativ neîntrerupte”, subliniază Kissinger, afirmând că dimpotrivă, „chinezii au avut o foarte lungă istorie de crize repetate. America a avut șansa să nu fie amenințată de pericole imediate. Chinezii au fost de obicei înconjurați de țări care aveau planuri vizavi de unitatea lor”.
În ceea ce privește Europa, aceasta se va afla tot mai mult prinsă la mijloc în conflictul dintre SUA și Eurasia, afirmă acesta.
„Europa a fost o ancoră în politica externă americană pentru întreaga perioadă postbelică”, a subliniat Kissinger, afirmând că „întrebarea pentru ei este acum dacă, dată fiind evoluția relațiilor cu alte părți ale lumii, vor încerca să joace un rol complet autonom”.
10
7
