Retragerea trupelor și a echipamentelor NATO din România și Bulgaria se numără printre garanțiile de securitate pe care Rusia le cere Occidentului, a transmis vineri ministerul rus de externe citat de Reuters. Declarațiile au fost făcute cu doar 20 de minute înaintea rundei de negocieri la nivel înalt SUA-Rusia de la Geneva. Diplomații americani și ruși nu au făcut niciun progres major în discuțiile privind Ucraina vineri, dar au fost de acord să continue să vorbească pentru a încerca să rezolve o criză care a stârnit temeri de un conflict militar.

Militari americani la DeveseluFoto: Naval Support Facility Deveselu

După discuțiile de la Geneva, secretarul de stat al SUA Antony Blinken a avertizat cu privire la un răspuns „rapid și sever” în cazul în care Rusia invadează Ucraina după ce a adunat trupe în apropierea graniței acesteia, iar ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că Moscova încă așteaptă un răspuns scris la cererile sale priving garanțiile de securitate.

Dar amândoi au spus că sunt deschiși către dialoguri suplimentare, iar Blinken a văzut motive să spere că îngrijorările mutuale de securitate vor putea fi abordate.

„Pe baza conversațiilor pe care le-am avut -- conversațiile ample -- din ultima săptămână și astăzi aici la Geneva, cred că există motive și mijloace pentru a aborda unele dintre preocupările reciproce pe care le avem cu privire la securitate", a spus Blinken.

El a descris discuțiile ca fiind „deschise și substanțiale” și le-a spus reporterilor că Rusia se confruntă acum cu o alegere.

„Poate alege calea diplomației care poate duce la pace și securitate sau calea care va duce doar la conflict, consecințe grave și condamnare internațională”, a spus Blinken, adăugând că diplomația ar fi de preferat.

„Am fost clar – dacă vreo forță militară rusă trece peste granița Ucrainei, aceasta este o invazie reînnoită. Va fi întâmpinată cu un răspuns rapid, sever și unit din partea Statelor Unite și a partenerilor și aliaților noștri”.

Lavrov a spus că mingea este în terenul Washingtonului.

Descriind întâlnirea ca fiind deschisă și utilă, el a spus că Moscova va înțelege dacă discuțiile sunt pe drumul cel bun odată ce va primi un răspuns scris la cererile sale ample de securitate din partea Statelor Unite.

"Nu vă pot spune dacă suntem pe drumul cel bun sau pe cel greșit. Vom înțelege acest lucru când vom primi răspunsul american pe hârtie la toate punctele din propunerea noastră", a spus Lavrov.

Blinken a spus că se așteaptă să împărtășească cu Rusia „preocupările și ideile noastre mai detaliate și în scris săptămâna viitoare” și a spus că el și Lavrov „au convenit să discute mai departe după aceea”.

Rusia și Statele Unite ar putea organiza o altă întâlnire luna viitoare pentru a discuta cererile Moscovei de garanții de securitate, a declarat agenția de presă rusă RIA, citată de o sursă din delegația rusă.

Cele mai importante informații, LIVETEXT

0:02 Pentagonul anunță un exercițiu naval NATO în Marea Mediterană / Rusia anunță și ea

Pentagonul a anunțat vineri lansarea unui exercițiu naval de amploare NATO în Mediterana, luni, cu participarea portavionului american USS Harry Truman, în plină tensiune cu Rusia, care a anunțat ea însăși manevre navale în același timp, potrivit AFP.

23.46: Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat vineri că este "convins" că o invazie sau o incursiune militară rusă în Ucraina "nu se va întâmpla" exprimându-şi speranţa că diplomaţia va rezolva criza în curs, în special dintre Rusia şi Statele Unite, notează AFP,

22.50:Estonia, Letonia și Lituania vor trimite rachete antitanc și antiaeriene în Ucraina

20:00 NATO consideră că cererea Moscovei de retragere din Bulgaria și România este „inacceptabilă”

„Cerințele Rusiei ar crea membri NATO de clasa întâi și a doua, ceea ce nu putem accepta”, a spus purtătorul de cuvânt Oana Lungescu.

19:30 Rusia a amenințat vineri Occidentul cu „cele mai grave consecințe” dacă va continua să ignore „preocupările sale legitime” cu privire la întărirea militară a Statelor Unite și a NATO la granițele cu Ucraina și Rusia.

18.45: Ambasada SUA la București, pe Twitter, despre acțiunile Rusiei: Opriți propaganda falsă!

”Faptul că regimul Putin este agresiv și se bazează pe amenințări și intimidare are o consecință firească, și anume că țările iau în considerare opțiuni pentru a se proteja. Asta se aplică în Ucraina și în orice altă țară. \uD83D\uDED1 Opriți propaganda falsă!”

18.00: Președintele ucrainean spune că Rusia ar putea încerca să ocupe orașul Harkiv

17.40: Canada va oferi Ucrainei un împrumut de până la 120 de milioane de dolari canadieni (95,6 milioane de dolari) și caută alte modalități de a sprijini Kievul pe măsură ce criza cu Rusia se adâncește, a declarat vineri prim-ministrul Justin Trudeau, relatează Reuters.

„Acest împrumut va ajuta la susținerea rezistenței economice a Ucrainei”, a declarat Trudeau într-o conferință de presă, reiterând condamnarea măsurilor Rusiei de a aduna trupe în apropierea graniței cu Ucraina.

16.37: Kievul acuză Moscova că se află în spatele unui val de amenințări false cu bombă

„Obiectivul serviciilor speciale ale țării agresoare este evident: să crească presiunea asupra Ucrainei, să semene anxietatea și panica în societate”, au transmis serviciile de securitate ucrainene, SBU, într-un comunicat

16.17:Erdogan s-a oferit din nou ca mediator între Rusia și Ucraina: Un conflict militar dintre între cele două ar echivala cu o „încălcare gravă” și inacceptabilă a păcii regionale

15.50:Polonia asigură Ucraina de sprijinul pentru integrarea euro-atlantică

14.58 Șeful diplomației americane Antony Blinken a declarat că este exclusă schimbarea politicii ușilor deschise asumată de NATO. El a mai spus că, dacă se va dovedi util, nu exclude un summit între președinții Joe Biden și Vladimir Putin.

”Este important că fim clari în legătură cu lucrurile pe care Nu le vom face, iar unul dintre acestea constă în faptul că nu vom reveni asupra principiilor fundamentale cum ar fi politica ușilor deschise”, a declarat Blinken.

14.44 Negocierile SUA-Rusia ar putea fi reluate în februarie la nivel de minister, transmit agențiile de presă rusești.

14.29 Președintele Klaus Iohannis a convocat ședința CSAT pentru 26 ianuarie.

14.25 Reacția Sofiei. ”Bulgaria este stat membru NATO și decide singur cum își organizează apărarea în coordonare cu aliații săi”, a transmis vineri premierul, potrivit Reuters.

Acesta a mai făcut apel la Rusia să continue dialogul pentru detensionarea situației.

14.20 Ministerul Afacerilor Externe (MAE) respinge ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Rusiei privind prezența militară aliată pe Flancul Estic al NATO.

14.02 La finalul discuțiilor cu omologul său american, SergheiLavrov a acuzat că ”NATO lucrează acum împotriva Rusiei”.

”Am explicat că Rusia nu are niciun plan privind atacarea Ucrainei”, a mai spus el, potrivit Reuters, adăugând că acesta nu este ”sfârșitul dialogului” dintre cele două părți.

13.55 Negocierile SUA-Rusia s-au încheiat.Serghei Lavrov a declarat, potrivit Reuters, că SUA vor trimite un răspuns scris la solicitările Moscovei.

„Am convenit că vom prezenta răspunsuri scrise săptămâna viitoare la propunerile noastre”, a spus Serghei Lavrov, subliniind că el și secretarul de stat al SUA Antony Blinken „au convenit că este necesar un dialog rezonabil” pentru ca „emoția să cadă”.

13.36 Întrebat de CBS News dacă Rusia este intimidată, adjunctul ministrului de externe rus Serghei Riabkov a susținut la Geneva: ”Nu ne temem de nimeni, nici măcar de SUA”.

În Moscova, Kremlinul a primit cu răceală o inițiativă dezbătută de Duma de Stat privind recunoașterea independenței așa-ziselor ”republici” ale separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei, transmițând că este important să fie evitați noi pași care să intensifice tensiunile deja existente. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că este important ca politicienii să nu încerce să câștige politic într-o situație ”atât de fragilă”.

13.06 Kievul acuză Rusia că recrutează și pregătește mercenari pentru a-i trimite în estul Ucrainei

12.44 SUA nu se așteaptă la rezolvarea crizei în cadrul discuțiilor de vineri, însă speră să poată testa dacă diplomația și dialogul mai reprezintă o cale viabilă de soluționare a conflictului, a declarat Blinken, cu puțin timp înaintea summitului, potrivit Reuters. "Este un moment critic” a mai spus el cu puțin timp înaintea negocierilor care au loc la Hotelul Wilson (după numele fostului președinte american Woodrow Wilson -n.red) din Geneva.

Șeful diplomaţiei americane a avertizat că în caz de invazie a Ucrainei va urma un răspuns unit, rapid şi sever din partea Occidentului, însă a dat asigurări că Statele Unite continuă să caute o soluţie diplomatică.

Și Serghei Lavrov a declarat la debutul discuțiilor că nu se așteaptă la soluții, dar Rusia vrea un răspuns concret la cererile sale concrete.

12.11 Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a respins orice pretenție a Rusiei, calificând drept ”anacronic” discursul Moscovei. De altfel, așa-zisele garanții de securitate cerute de Moscova de la debutul crizei au fost respinse de SUA și NATO ca ”inacceptabile”.

”Este treaba NATO unde și în ce configurație ne așezăm prezența militară în țările membre. Nu este problema Federației Ruse. (...) Este anacronic și o întoarcere în istorie ideea că poți să ameninți un stat independent și suveran”, a declarat Geoană, la digi24.

12.04 Negocierile la vârf între miniștrii de externe american și rus au început cu puțin timp în urmă, la Geneva.

Cu puțin timp înaintea reuniunii dintre Blinken și Lavrov, ministerul rus de externe a transmis explicit că vrea ca NATO să plece din România și Bulgaria, punând sub semnul întrebării orice așteptare legată de detensionarea situației prin discuții diplomatice, De altfel,negocierile precedente din aceste zile s-au soldat cu un eșec.

Moscova a cerut garanții juridice că NATO nu se va mai extinde spre est și va reveni la ”frontierele” sale din 1997 (când România nu făcea parte din NATO, devenind membră cu drepturi depline în 2004 odată cu Țările Baltice, Slovenia, Slovacia și Bulgaria. Prima extindere în spațiul fostului bloc comunist a fost în 1999, când Polonia, Cehia și Ungaria au fost primite în alianță- n. red).

Întrebat ce ar însemna asta pentru România și Bulgaria, ministerul rus a transmis că Moscova dorește ca toate trupele străine și echipamentele militare să fie retrase din aceste țări.

Preşedintele Klaus Iohannis se va întâlni, vineri, cu premierul Nicolae Ciucă pentru a discuta situaţia de securitate de pe Flancul Estic, potrivit Administraţiei Prezidenţiale. Discuțiile au loc în contextul tensiunilor tot mai mari privind o posibilă invadare a Ucrainei de către trupele rusești și după anunțul făcut de aliații SUA și Franța referitoare la o suplimentare a trupelor NATO pe teritoriul României.

Şeful statului a salutat, joi, anunţurile preşedinţilor SUA, Joe Biden, şi Franţei, Emmanuel Macron, cu privire la prezenţa militară consolidată a NATO pe Flancul Estic. "Salut anunţul explicit al preşedintelui Joe Biden privind creşterea prezenţei militare a SUA în România, pe Flancul Estic, dacă situaţia de securitate se deteriorează şi mai mult. Parteneriatul Strategic România-SUA şi solidaritatea NATO sunt foarte puternice", a scris Iohannis pe Twitter.

Iohannis a vorbit de anunţul omologului francez, Emmanuel Macron, privind disponibilitatea Franţei de a participa cu trupe NATO pe teritoriul României. "Salut călduros anunţul preşedintelui Emmanuel Macron cu privire la disponibilitatea Franţei de a participa la prezenţa militară întărită a NATO în România. Parteneriatul Strategic România-Franţa va fi astfel întărit pe Flancul Estic, în regiunea Mării Negre", a fost mesajul lui Iohannis pe Twitter.