O enzimă ne-ar putea scădea factura la curent ● „The Devil in the White City” a fost anulat ● Vești proaste pentru fanii „Star Wars” ● Filmările pentru noul „Alien” încep luna aceasta ● De ce compară economiștii crypto cu cocaina ● Unii experți s-au jucat prea mult jocuri video
O enzimă ne-ar putea scădea factura la curent
Cercetători de la Universitatea Monash din Melbourne au descoperit o enzimă capabilă să transforme la modul propriu aerul în energie. Studiul, care a fost publicat miercuri în prestigioasa revistă Nature, arată că enzima folosește cantități mici de hidrogen din aer pentru a genera un curent electric. Mai mult, enzima este produsă de o bacterie comună în sol.
Cercetări recente ale aceleiași echipe de oameni de știință au arătat că bacteriile folosesc hidrogenul din atmosferă ca sursă de energie în mediile sărace în nutrienți. „Știm de ceva timp că bacteriile pot folosi cantități mici de hidrogen din aer ca sursă de energie pentru a le ajuta să crească și supraviețuiască în solurile din Antarctica, cratere vulcanice și adâncul oceanelor”, afirmă profesorul Chris Greening.
„Dar n-am știut că ele pot să facă asta, până acum”, subliniază Greening, unul dintre co-autorii studiului care explică cum echipa a reușit să extragă din bacteria „Mycobacterium smegmatis” enzima responsabilă de folosirea hidrogenului ca sursă de energie prin transformarea sa în curent electric. Din motive care îmi scapă, ei au botezat enzima în cauză „Huc”.
„Huc este uluitor de eficientă. Spre deosebire de toate celelalte enzime și catalizatori chimici cunoscuți, ea consumă chiar hidrogen sub nivelurile atmosferice - până la 0,00005% din aerul pe care îl respirăm”, explică dr. Rhys Grinter, autorul principal al studiului. Experimentele făcute în laborator au arătat deja că enzima în forma sa purificată poate fi stocată pentru perioade lungi de timp.
„Este incredibil de stabilă. Este posibil să îngheți enzima sau să o încălzești la 80 de grade Celsius și ea își păstrează capacitatea de a genera energie”, afirmă Ashleigh Kropp, o altă cercetătoare care a participat la studiu. Cercetătorilor australieni nu le-a scăpat deloc potențialul descoperirii lor și spun că un obiectiv cheie este producerea enzimei pe scară largă.
Deși cercetările asupra enzimei sunt în stadiul incipient, bacteria care produce Huc poate fi crescută în cantități mari pentru a obține nu doar electricitate ieftină, ci și curată. „Odată ce producem Huc în cantități suficiente, limita este chiar pur și simplu cerul”, afirmă dr. Grinter, citat de SciTechDaily.
Sper că n-o să ajungă Nature să retracteze și studiul acesta, că mai rar auzi cercetători atât de încrezători în descoperirea lor (FOTO: SWNS / Profimedia Images)
„The Devil in the White City” a fost anulat
Trecând de la vești fantastice la unele proaste, cei de la revista Variety au aflat săptămâna aceasta că serialul The Devil in the White City aflat în lucru la platforma de streaming Hulu a fost anulat fără mare tam-tam după ce negocierile cu Keanu Reeves pentru a juca unul dintre rolurile principale au eșuat definitiv în luna octombrie a anului trecut.
Serialul ar fi fost o adaptare cu buget mare a cărții cu același nume publicate în 2003 de jurnalistul și autorul american Erik Larson, care spune povestea bazată pe fapte reale a doi bărbați: Daniel H. Burnham, un talentat arhitect care a vrut să își lase amprenta asupra lumii, și Henry H. Holmes, un doctor care a construit un „castel al crimei” pentru a seduce, tortura și mutila tinere.
Ținând cont de succesul uriaș de care s-au bucurat recent producțiile despre criminali în serie, decizia pare cu atât mai de neînțeles, mai ales că Holmes e și unul dintre cei mai notorii ucigași din istoria SUA. Cred că am scris și eu în vreo 3 ediții ale Nerd Alert despre serial, ținând cont că printre numele pe care le avea la bord se numărau Leonardo DiCaprio și Martin Scorsese.
Ce-ai făcut, Keanu? (FOTO: Warner Bros-Village Roadshow / AFP / Profimedia Images)
Vești proaste pentru fanii „Star Wars”
Alte vești proaste: Bob Iger, legendarul CEO al Disney care a revenit în funcție în noiembrie anul trecut după ce s-a pensionat în 2021, a discutat vineri despre zvonurile că mai multe proiecte Star Wars au fost trase pe linie moartă iar veștile nu sunt bune. Vorbind la un eveniment organizat de banca de investiții Morgan Stanley, el a spus că franciza „i-a pus pe gânduri” pe cei de la Disney.
Mai exact, el a citat rezultatele „dezamăgitoare” de la box office ale filmului Solo: A Star Wars Story, care a devenit în 2018 primul lungmetraj din istoria francizei SW ce a pierdut bani. „Poate că ritmul [lansărilor] a fost puțin cam agresiv. Ne vom asigura că atunci când vom face un film, va fi cel potrivit. Așa că vom fi foarte atenți la acest capitol”, a declarat CEO-ul Disney, citat de Deadline.
Comentariile sale au venit la câteva zile după ce mai multe site-uri specializate în industria cinematografică au scris că Rogue Squadron, filmul Star Warsanunțat în 2020 ce urma să o aibă în spatele camerei pe regizoarea Patty Jenkins, nu se mai află în lucru la Disney, după ce anterior a fost scos din calendarul de lansări (trebuia să apară în decembrie anul acesta).
În plus, s-ar fi renunțat și la filmul Star Wars ce urma să fie produs de Kevin Faige, președintele Marvel Studios, care trebuia să fie unul de sine stătător în universul galaxiei foarte, foarte îndepărtate. Deși nu e în întregime sigur, s-ar părea că lungmetrajul Star Wars al regizorului Taika Waititi, cel care „nu o va avea pe bunica lui Chewbacca” în el, a scăpat deocamdată de ghilotină.
Filmările pentru noul „Alien” încep luna aceasta
Haide să revenim totuși la vești bune, 20th Century Studios dezvăluind în urmă cu câteva zile că filmările pentru noul lungmetraj Alien o să înceapă luna aceasta la Budapesta. Anunțat în martie anul trecut când atenția publică încă era îndreptată în proporție covârșitoare spre războiul din Ucraina, acesta va fi scris și regizat de cineastul uruguaian Fede Alvarez (Evil Dead, Don't Breathe).
Alvarez este unul dintre fanii înrăiți ai francizei Alien, THR notând la momentul respectiv că acesta l-a bătut la cap ani de zile pe Ridley Scott în legătură cu filmul și că a obținut în cele din urmă aprobarea sa pentru el. Scott va fi producătorul filmului și avem în sfârșit și o descriere oficială pentru el, deși nu e foarte edificatoare:
„În acest al nouălea titlu în seria de filme de o popularitate imensă și de durată, un grup de tineri este trimis pe o lume îndepărtată unde se găsesc într-o confruntare cu cea mai terifiantă formă de viață din univers”. Da, sună ca aproape oricare din filmele Alien, mai puțin poate partea aia cu tinerii care, din câte îmi amintesc, nu a mai fost abordată până acum.
În altă ordine de idei, serialul TV Alien, primul al francizei, a intrat și el în faza de pre-producție în luna ianuarie, după ce am aflat de el încă din decembrie 2020. În cazul acestuia scaunul regizoral va fi ocupat de Scott însuși și mai știm că va fi primul titlu Alien în care acțiunea va avea loc pe Pământ, povestea urmând a fi una prequel pentu filmul original din 1979, potrivit IGN.
Mai avem de așteptat până să aflăm mai multe detalii (FOTO: Mary Evans Photo Library / Profimedia Images)
De ce compară economiștii crypto cu cocaina
Domeniul crypto e unul dintre acele lucruri care par să împartă foarte clar oamenii în două tabere „pro” sau „contra”, cu foarte puține nuanțe de gri între ele. Deși nu au dus nici pe departe lipsă de critici acide în ultimii ani, un nou articol publicat de The Wall Street Journal vine cu o comparație cel puțin interesantă.
Steve Hanke, un profesor de economie de la Universitatea John Hopkins, și Matt Sekerke, un cercetător de la aceeași instituție de învățământ superior din SUA, argumentează în acest editorial de opinie că prăbușirea devastatoare a pieței crypto anul trecut ar fi putut avea consecințe mult mai grave din cauza legăturilor create în ultimii ani între domeniu și băncile tradiționale.
„În mod contrar cu ceea ce ne spun vrăjitorii piețelor, criptomonedele nu sunt nici bani, nici un instrument financir. Ele sunt o simulare elaborată de finanțe care produc câștiguri și pierderi”, notează cei doi. Comparând criptomonedele cu jetoanele de la cazinouri, ei susțin că investițiile în crypto sunt chiar mai rele decât jucatul la pariuri, deoarece la jocurile de noroc poți măcar intui șansele de câștig.
„Probabilitățile în crypto sunt supuse unor manipulări grosiere”, subliniază economiștii, argumentând că nici reglementarea criptomonedelor nu este o soluție, deoarece ar încuraja crearea unor legături și mai adânci între domeniu și sistemul financiar tradițional, generând riscuri sistemice. Ei încurajează guvernul să interzică cu totul crypto în contextul noului reviriment de care se bucură industria.
„Crypto este parte clorofluorocarbură (n.r. un compus halogenat), parte cocaină, parte obligațiune la purtător”, notează aceștia, comparând de asemenea criptomonedele cu „metastaze” care trebuie eliminate de autorități. Parcă mai inspirată a fost touși acea comparație făcută de Warren Buffett care a zis că criptomonedele sunt „otravă de șobolan la pătrat”.
Iar a început să crească prețul bitcoin (FOTO: Volodymyr Shtun / Dreamstime.com)
Unii experți s-au jucat prea mult jocuri video
Într-un alt op-ed interesant apărut recent în presa americană, de data aceasta în Los Angeles Times, profesorul de filozofie Eric Schwitzgebel și Henry Shevlin, un expert în inteligența „non-umană” argumentează că „devine tot mai plauzibil ca sistemele AI ar putea manifesta ceva ce seamănă cu conștiința” (că tot e mega-discuția vizavi de ChatGPT și inteligența artificială zilele astea).
Mă rog, ideea inedită cu care vin cei doi este că, odată ce se va întâmpla lucrul respectiv, algoritmii vor avea nevoie la rândul lor de drepturi și că deja este momentul să începem să discutăm la modul serios despre acest lucru. „Chiar sistemele AI ar putea începe să pledeze sau să pară a pleda pentru un tratament etic”. Parcă fac referire la roboții Geth din jocurile video Mass Effect.
„Ele (sistemele AI) ar putea cere să nu fie oprite, formatate sau șterse; ar putea implora să li se permită să facă anumite sarcini decât altele; insista asupra unor drepturi, libertăți și noi puteri; poate chiar aștepta să fie tratate ca egalii noștri”, mai scriu ei. OK, e clar povestea dintre Geth și Quarians din Mass Effect.
„Să presupunem că vom răspunde conservator, refuzând să schimbăm legea sau politicile până când există un consens larg că sistemele AI sunt cu adevărat conștiente. Deși acest lucru ar putea părea adecvat de precaut, el garantează de asemenea că vom recunoaște cu lentoare drepturile creației noastre AI”, susțin cei doi.
Ei avertizează că dacă inteligența artificială devine conștientă mai rapid decât prezic teoreticienii mai conservatori, acest lucru va duce la „echivalentul moral al sclaviei și uciderea a posibil milioane sau miliarde de sisteme AI conștiente - suferință la o scară normal asociată cu război sau foamete”, mai spun ei și m-au cam pierdut la partea asta.
Uite ceva frumos în loc de obișnuitele trailere noi la sfârșit de săptămână:
În caz că ești curios să citești și rubrica Nerd Alert de weekendul trecut, o găsești aici:
2
7
