Grecia pare că a devenit o nouă destinație a condamnaților celebri ai României pentru a scăpa de închisoare. Ultimul nume pe lista fugarilor este Sorin Oprescu, plecat la Atena înainte cu câteva săptămâni ca instanța să îl condamne definitiv la 10 ani și 8 luni de închisoare pentru corupție.
Cristian Rizea, Dragoș Săvulescu, Alina Bica sau Mario Iorgulescu sunt doar câteva nume sonore pe lista marilor fugari ai României, listă care continuă să crească odată cu noi decizii ale instanțelor.
Ultimele două sentințe ale instanțelor din România în procese grele i-au adăugat pe listă pe: Sorin Oprescu, Bogdan Popa, fost director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti şi ulterior al Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane, condamnat în același dosar la 11 ani și 6 luni de închisoare și Antonina Radu, unul din cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI și care au fost condamnați definitiv la 8 ani și 8 luni de închisoare. Ea a fugit din țară și a fost localizată în Republica Moldova la o zi de la condamnările definitive în dosarul Colectiv, conform Poliției Române.
Grecia, un nou refugiu al condamnaților
O nouă destinație a celor care fug din România pentru a scăpa de închisoare pare să fie Grecia, unde aceștia încearcă, prin avocați, să împiedice aducerea în țară pentru a-și executa pedepsele. Rețeta este cererea de azil politic.
În Grecia a fost prins marți, la câteva zile de la condamnarea definitivă, fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu. Conform unor surse judiciare, el ar fi plecat din țară în urmă cu câteva săptămâni.
Parchetul Curții de Apel Grecia a decis miercuri ca Sorin Oprescu să rămână în arest în Grecia, urmând ca instanța elenă să decidă dacă acesta va fi extrădat. Conform Digi 24 și Antena 3, fostul primar a cerut azil politic în Grecia.
Fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv vineri la 10 ani și 8 luni de închisoare, fiind acuzat că a primit, în septembrie 2015, la locuinţa sa din Ciolpani, suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, fost director al Administraţiei Cimitirelor, bani care ar proveni din corupţie. În prima instanță, primise 5 ani şi 4 luni de închisoare cu executare.
Tot în drum spre Grecia, mai exact la vama Kulata, a fost prinsă și Elena Udrea. Ea a încercat să fugă din țară cu câteva ore înaintea deciziei definitive de șase ani de închisoare în dosarul „Gala Bute", dispusă de instanța supremă în 7 aprilie. Ajunsă în fața instanței din Bulgaria, Elena Udrea a spus că a cerut azil politic în Grecia, unde a închiriat o locuință unde ar putea să stea, invocând "grave probleme de sănătate". Ea a invocat, de asemenea, și condițiile rele din închisorile din România.
Miercuri, Udrea - aflată în arest în Bulgaria - a fost dusă pentru a treia oară în fața Curții de Apel de la Sofia, care trebuie să decidă dacă aceasta va fi adusă în țară pentru a-și executa pedeapsa. Instanța a dispus însă o nouă amânare, la solicitarea Elenei Udrea, care încearcă să împiedice aducerea ei în România.
"Aproape nicio țară din Europa nu mai trimite condamnații înapoi în România din cauză condițiilor din închisori", a spus Elena Udrea la ieșirea din sala de judecată, conform imaginilor difuzate de Digi 24.
Un alt fugar celebru, Dragoș Săvulescu, reușește și el să impiedice aducerea în România pentru a fi încarcerat.
Condamnat definitiv la 5 ani și jumătate de închisoare încă din februarie 2019, în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din Constanţa şi Mamaia, fostul acționar al Dinamo a fost prins în august 2021, de autoritățile din Grecia, pe insula Mykonos.
Omul de afaceri a fugit din țară înainte ca instanţa să îl condamne definitiv şi s-a stabilit în Italia, unde Curtea de Apel din Napoli a respins cererea României de extrădare. Mai mult, judecătorii italieni i-au transformat cei cinci ani şi jumătate de închisoare cu executare în doi ani şi cinci luni, dar cu suspendare pe teritoriul Italiei.
Tot în Grecia a fugit și Ioan Neculaie, fostul patron al FC Brașov. El era dat în urmărire de către Poliția Română după ce Curtea de Apel Braşov l-a condamnat definitiv la doi ani și două luni de închisoare pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce ar fi tras cu o armă de vânătoare în roţile maşinii sale, pentru că s-ar fi enervat pe șoferul său că făcuse pană.
Neculaie a mai fost condamnat pentru aceeaşi infracţiune, dar şi pentru omor din culpă, fiind eliberat condiţionat în vara anului 2018.
Un alt fugar celebru prins în Grecia este miliardarul israelian Benyamin Steinmetz, dat în urmărire internațională după ce în decembrie 2020 a fost condamnat definitiv la 5 ani de închisoare (în lipsă) în dosarul Ferma Băneasa, fiind prins un an mai târziu la Atena.
La finalul lunii martie a acestui an, Steinmetz a obținut o victorie juridică în Grecia, unde instanța a respins cererea autorităților române de extrădare, a scris presa elenă.
Curtea de Apel de la Atena a respins cererea autorităților române de extrădare a omului de afaceri israelian, confirmându-i astfel dreptul de a circula liber în întreaga lume, conform presei elene.
Omul de afaceri Beny Steinmetz - considerat unul dintre cei mai bogați oameni din lume, unul dintre investitorii proiectului minier de la Roşia Montana - a transmis atunci presei un comunicat în care susține că motivele pentru care cererea de extrădare a fost respinsă țin de încălcarea dreptului la un proces echitabil în România și de existența unui risc real de discriminare, tratament inuman și degradant dacă este extrădat într-o închisoare din România.
Acestea sunt motivele invocate, de altfel, de mare parte a celor care reușesc să împiedice aducerea în România apelând la justiția din țările în care au fost prinși.
De ce nu reușește statul român să îi aducă în țară pe condamnații celebri ai României
Într-o situație transmisă la începutul acestui an privindu-i pe marii fugari pe care România încearcă de câțiva ani să îi aducă în țară pentru a-și executa pedepsele cu închisoarea, Ministerul Justiţiei spunea că procedurile de extrădare sunt de durată şi depind de legislaţia ţărilor în care se află cei condamnați.
Lista scurtă a marilor fugari
Extrădări
Cristian Rizea
Fostul deputat PSD Cristian Rizea a fost condamnat definitiv în 2019 la 4 ani și 8 luni de închisoare cu executare pentru trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarațiilor, el fugind în Republica Moldova.
În noiembrie 2020 fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon i-a retras cetățenia lui Cristian Rizea.
Rizea a fost trimis în judecată și în Republica Moldova, de către procurorii anticorupție, pentru fals în declarații în momentul cererii pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova, în 2017.
În 6 noiembrie 2020, Judecătoria Chișinău a emis mandat de arest pe numele fostului deputat PSD, iar la începutul lunii februarie 2021 Cristian Rizea a fost eliberat pe motiv că a expirat termenul maxim de zile până la care o persoană poate fi reținută în Republica Moldova până să fie extradată.
Ministerul Justiției anunța că "partea română și-a îndeplinit atribuțiile prevăzute de lege și a transmis Ministerului Justiției din Republica Moldova cererea de extrădare încă din data de 5 noiembrie 2020".
Recent, Rizea a anunțat că va candida la alegerile parlamentare din Republica Moldova, conform Ziarului de Gardă.
Cristian Rizea a publicat o carte, ”Spovedania lui Rizea”, în care acuză mai mulți oameni de afaceri, politicieni, jurnaliști sau ofițeri din servicii că sunt organizați în grupuri infracționale care au ”jefuit România”.
Omul de afaceri Avraham Morgenstern
"Argentina a aprobat extrădarea acestuia, dar hotărârea nu este definitivă. Procedură în curs, recursul fiind pe rolul Curții Supreme de Justiție a Națiunii", preciza Ministerul Jusiției la sfârșiul lunii ianuarie.
Omul de afaceri Avraham Morgenstern a fost condamnat în lipsă, în august 2017, la opt ani de închisoare. El era însă, dispărut, deşi se afla sub control judiciar, în 8 mai 2017 prezentându-se pentru ultima dată la poliţie, conform termenilor controlului judiciar. În 13 iunie Curtea de Apel Bucureşti a emis mandat european de arestare pe numele său.
Fost partener de afaceri şi apropiat al fostului primar Radu Mazăre, Avraham Morgenstern a fost reținut în decembrie 2017 la Buenos Aires, anunța atunci Poliția Română.
În rechizitoriul din februarie 2015, procurorii DNA arătau că, în perioada 2009 - 2014, Morgenstern, în calitate de administrator al Shapir Structures, nu a înregistrat corespunzător veniturile obţinute din trei contracte încheiate cu Regia Autonomă Exploatarea Domeniului Public şi Privat (RAEDPP) Constanţa şi Confort Urban Constanţa şi nici facturile fiscale aferente acestor venituri, în executarea acestor contracte. Astfel, conform DNA, ar fi provocat un prejudiciu bugetului de stat de peste 10.000.000 de euro.
Omul de afaceri româno-israelian Sorin Shmuel Beraru (Baror)
"A fost condamnat pentru infracțiunea de spălare de bani, comisă în anii 1998-1999. Legea israeliană pentru combaterea spălării banilor a fost adoptată şi a intrat în vigoare la data de 17 august 2000, după comiterea faptelor, fiind aplicabil principiul de drept penal (universal) al aplicării legii penale mai favorabile. Acest principiu a determinat lipsa condiției dublei incriminări, în sensul că, în Israel, la data comiterii faptei de către această persoană, fapta respectivă nu era incriminată (notă: se are în vedere legea existentă la data comiterii faptei şi nu cea de la data transmiterii cererii de extrădare sau orice alt moment ulterior). În consecinţă, autoritățile din Israel au precizat că nu pot da curs cererii de extrădare în acest caz, îndeplinirea condiţiei dublei incriminării fiind absolut necesară" - Ministerul Justiției.
În februarie 2016, omul de afaceri romano-israelian a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucuresti la cinci ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani în dosarul privind fraudarea societății Cico SA.
Mandate europene de arestare
Ministerul Justiției preciza că, potrivit legii, are atribuții strict administrative, adică de primire, respectiv transmitere a mandatelor europene de arestare emise de către autoritățile judiciare române și străine, de a acorda sprijin autorităților implicate în această procedură, în special în vederea facilitării comunicării, respectiv de a ține evidențe statistice. În acest sens, autorităţile emitente sunt instanţele, iar cele de executare sunt curţile de apel.
- 1. Alina Bica
"Se află în Italia, procedura s-a desfășurat pe cale directă, între instanța română și instanța italiană.
Instanța italiană a recunoscut sentința pronunțată în România și a dispus executarea pedepsei în Italia, potrivit legislației italiene. Hotărârea instanței italiene este definitivă. Executarea pedepsei recunoscute în Italia este suspendată până la soluționarea cererii introduse în instanță, la data de 01.06.2021, pentru o mai bună calificare juridică a infracțiunii conform dreptului italian" - Ministerul Justiției.
Fosta șefă a DIICOT a fost condamnată definitiv, în noiembrie 2019, la 4 ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzată de favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender.
Ea era dată în urmărire internațională și a fost reținută în iulie 2020 în Italia, unde se afla din 2019. Alina Bica a fugit din România la începutul lui 2018, iar o perioadă s-a aflat în Costa Rica, împreună cu Elena Udrea.
- 2. Daniel Dragomir
"A fost arestat la data de 3 februarie 2021, în Italia (informare din surse deschise - s-a predat poliției italiene însoțit de avocat). Soluționarea mandatului european de arestare este pe rolul Curții de Apel Bari. Procedura se desfășoară pe cale directă, între instanța emitentă și instanța de executare. Procedură în curs".
Fostul colonel SRI Daniel Dragomir a fost dat în urmărire internațională în iunie 2020 după ce a fost condamnat la 3 ani și 10 luni de închisoare cu executare. În februarie 2021, Poliția Română a anunțat că el s-a predat autorităților din Bari.
- 3. Nela Ignatenko
"Se află în Belgia. La data de 31.03.2021, autoritățile judiciare belgiene au solicitat direct instanței informații privind condițiile de detenție, iar ANP a răspuns acestei solicitări instanței, informând în copie și MJ. Din informaţiile primite, rezultă că predarea a fost refuzată. S-a declarat apel, care este pe rol".
În 17 decembrie 2020, Nela Ignatenko a fost condamnată la 5 ani de închisoare în dosarul Ferma Băneasa. Nela Ignatenko, fost consilier guvernamental în perioada în care premier era Călin Popescu Tăriceanu, a fugit din țară, astfel încât nu a putut fi pus în aplicare mandatul de arestare pe numele ei.
Nela Ignatenko (fostă Păvăloiu) este soția "contelui Albert Alexei von Kloss-Ignatenko, savant-cosmist şi om de ştiinţă iluminist”, un ucrainean care promovează o așa-numită cultură "cosmoumanistă”, care în pandemie vindea "suplimente anti-Covid”, potrivit Europa Liberă.
- 4. Fostul europarlamentar Marian Zlotea
"A fost arestat la data de 23 februarie 2021, în Italia. Procedura se desfășoară pe cale directă, între instanța emitentă și instanța de executare. Ministerul Justiției din Italia a informat că instanța italiană din Bologna, la data de 02.03.2021, a dispus predarea către România a persoanei solicitate. Persoana solicitată a promovat apel la Înalta Curte de Casație din Italia. Înalta Curte de Casație a Italiei a casat cu trimitere spre rejudecare cauza. Procedură în curs".
Fostul europarlamentar PDL și fost președinte al Autorității Naționale Sanitară Veterinară și Siguranța Alimentelor (ANSVSA) Marian Zlotea anunța în ianuarie 2021, într-o postare pe Facebook, că a fugit din România și că a cerut azil politic în altă țară.
Zlotea a fost condamnat definitiv la 8 ani și 6 luni de închisoare, acuzat că, pe vremea când conducea Autoritatea Sanitar Veterinară, le-ar fi cerut subalternilor să finanțele partidul din care făcea parte, pentru a-și păstra locurile de muncă. Maria Zlotea era judecat în acest dosar din 2015, iar prima hotărâre a fost pronunțată în 2018. Atunci, a primit o pedeapsă de 2 ani de închisoare cu suspendare.
- 5. Gino Mario Iorgulescu
"După condamnarea definitivă, instanța de executare a emis un nou mandat european de extrădare în baza mandatului de executare a pedepsei cu închisoarea, conform hotărârii pronunțate împotriva sus-numitului. Ministerul Justiției asistă autoritățile implicate în procedură. Judecătoria Sect. 3 a emis un alt mandat european de arestare cu privire la aceeași persoană și care se află pe rolul instanței din Milano, în Italia. Se așteaptă rezultatul expertizei, care să stabilească dacă Iorgulescu, în prezent internat, după o primă suspendare a judecății pentru 6 luni, are capacitatea de a înțelege, de a voi și de a sta în judecată. Termenul pentru ambele proceduri este 31.05.2022. Procedură în curs".
În august 2020, Mario Iorgulescu a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti pentru omor şi conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau altor substanţe.
În noaptea de 7 spre 8 septembrie 2019, fiul lui Gino Iorgulescu, președintele Ligii Profesioniste de Fotbal, a accidentat mortal cu maşina un tânăr de 24 ani. Procurorii Tribunalului București spun că Mario Iorgulescu era băut şi sub influenţa cocainei. După accident, Iorgulescu jr a fost transferat de familie în Italia, de unde nu s-a mai întors.
- 6. Aurel Gabriel Popoviciu
"Instanța britanică a dispus predarea la data de 12 iulie 2019. Persoana solicitată a formulat apel. Apelul a fost declarat admisibil. La data de 11 iunie 2021, judecătorii britanici au admis apelul pentru un motiv din cele 6 înaintate în cadrul cererii de admisibilitate. La data de 15 iunie, CPS Crown Prosecution Service (colegii care reprezintă partea română în cauză – Curtea de apel București) a depus solicitarea de admitere în principiu a apelului împotriva hotărârii de mai sus. Procedură în curs".
În august 2017, omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost condamnat definitiv la 7 ani de închisoare în dosarul Băneasa. Omul de afaceri se afla încă de la acel moment în Marea Britanie.
Conform procurorilor, în perioada 2000-2004, o serie de înţelegeri, cel puţin îndoielnice, între Puiu Popoviciu şi Ioan Niculae Alecu, pe atunci rector al universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară, au făcut ca un teren de 224 de hectare să fie cumpărat la un preţ de nimic de către o companie controlată de omul de afaceri.
- 7. Alexander Bogdan Adamescu
"Este localizat în Marea Britanie. Căile de atac formulate de Adamescu au fost epuizate și respinse, există hotărâre definitivă de predare a acestuia către România. Predarea va putea avea loc în momentul în care autoritățile britanice vor comunica această informație".
DNA îl acuză pe Bogdan Alexander Adamescu de faptul că în cursul lunilor iunie 2013 și decembrie 2013, împreună cu tatăl său, Dan Adamescu (decedat în 2017) ar fi remis, prin intermediari, sumele de 15.000 euro, respectiv 23.000 lei magistraților Stanciu Ion și Rovența Elena, judecători la Tribunalul București - Secția VII Civilă pentru ca, în schimb, aceștia să dispună, în dosare privind procedura insolvenței, soluții favorabile unora dintre societățile la care acționar era tatăl inculpatului.
În cursul anul 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat decizii definitive de condamnare față de cei doi judecători și față de Dan Adamescu, aceștia fiind trimiși în judecată într-un dosar separat.
11
35
