Elena Udrea a fost dusă, miercuri, pentru a treia oară în fața Curții de Apel de la Sofia, care trebuie să decidă dacă aceasta va fi adusă în țară pentru a executa pedeapsa definitivă de șase ani de închisoare în dosarul „Gala Bute", dispusă de instanța supremă în 7 aprilie. Instanța a dispus însă o nouă amânare. Udrea a fugit din țară cu câteva ore înainte de pronunțarea sentinței. A fost pentru a doua oară când s-a întâmplat asta - ea a fugit din țară, în Costa Rica, și în 2018, înainte ca instanța să o condamne la închisoare.

Elena UdreaFoto: AGERPRES

UPDATE 14:15 Curtea de Apel de la Sofia a dispus o nouă amânare, pentru 8 iunie, la solicitarea Elenei Udrea, care încearcă să împiedice aducerea ei în România.

"Aproape nicio țară din Europa nu mai trimite condamnații înapoi în România din cauza condițiilor din închisori", a spus Elena Udrea la ieșirea din sala de judecată, conform imaginilor difuzate de Digi 24.

Ea a susținut că este "arestată ilegal".

Ce au invocat avocații Elenei Udrea în fața magistraților bulgari

Conform reprezentanţilor Curţii de Apel de la Sofia, avocaţii Elenei Udrea au depus mai multe documente şi plângeri în care susțin că Elena Udrea nu ar trebui extrădată pe motiv că în România i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil. Avocaţii au mai invocat că unul dintre judecătorii români care au dispus decizia în dosarul ei nu depusese jurământul în calitate de magistrat.

Avocații au mai susținut că autorităţile române ar face presiuni pentru extrădarea Elenei Udrea, iar între timp aceasta ar fi primit "o serie de ameninţări".

Judecătorii de la Curtea de Apel din Sofia au subliniat, potrivit Agerpres, că, în virtutea unei decizii a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu sediul la Luxemburg, au obligaţia de a verifica acuzaţiile formulate de avocaţii Elenei Udrea, în virtutea dreptului la un proces echitabil.

Curtea a solicitat părţii române toate documentele legate de dosarul Elenei Udrea şi, în funcţie de momentul în care vor primi aceste documente, instanţa va decide pe 1 sau 8 iunie dacă admite cererea de extrădare.

În 20 aprilie, Tribunalul din Blagoevgrad a decis că fostul ministru va fi extrădat în România, însă decizia nu a fost definitivă și a fost atacată de către Elena Udrea la Curtea de Apel de la Sofia.

În 10 mai, Curtea de Apel de la Sofia a amânat o decizie definitivă în procesul de extrădare, tot la cererea Elenei Udrea, care a spus că unul dintre avocații ei a fost implicat într-un accident rutier și nu a mai putut ajunge la proces, iar la acesta s-ar fi aflat mai multe documente pe care ea ar fi urmat să le prezinte judecătorilor.

Elena Udrea a cerut instanței să fie plasată în arest la domiciliu în Bulgaria, prezentând documente care arată că și-a închiriat o locuință în această țară, pentru următorii 7 ani.

Potrivit legii, dacă instanța din Bulgaria admite definitiv ca Elena Udrea să fie adusă în România, Politia Română, în colaborare cu autoritățile bulgare, stabilește o dată pentru predarea acesteia și preluarea sub escortă de către autoritățile judiciare din România.

Dacă va fi adusă în România, Udrea și-ar putea ispăși pedeapsa la Penitenciarul pentru femei de la Tîrgșor (Prahova). Ea a fost încarcerată acolo și în primăvara lui 2015, după ce a fost arestată preventiv în dosarul “Gala Bute”.

Fugită din țară cu câteva ore înainte de pronunțarea sentinței

Elena Udrea a fugit din România în 7 aprilie, cu câteva ore înainte ca instanța supremă să pronunțe soluția definitivă de condamnare în dosarul Gala Bute.

• Prima reacție a Elenei Udrea, după condamnarea sa la 6 ani de închisoare: "Mă rog ca nicio mamă să nu treacă prin momentele grele prin care trec eu în acest moment"

Potrivit agenţiei bulgare de presă BTA, Elena Udrea a fost reţinută în apropierea punctului de frontieră Kulata, la graniţa Bulgariei cu Grecia, în urma unei solicitări urgente a Poliţiei Române de a opri un vehicul care intrase în Bulgaria. La cererea autorităţilor române, aceasta a fost reţinută pentru 24 de ore pentru a o împiedica să părăsească ţara sau să fugă, ulterior fiind arestată preventiv.

Poliţia bulgară a fost informată că Udrea a comis infracţiuni în timpul mandatului său de ministru, între 2009 şi 2012, obţinând mită de peste 12 milioane de lei româneşti şi 1,1 milioane de euro de la mai multe companii.

Toată procedura se derulează de către Parchetul Tribunalului București și de Interpol.

Condamnările în dosarul Gala Bute

Fostul ministru al Turismului a fost condamnată, în iunie 2018, la 6 ani de închisoare în dosarul Gala Bute. La momentul pronunțării deciziei definitive, Udrea se afla în Costa Rica.

Ea părăsise România la începutul lui 2018 și a cerut azil în Costa Rica. În octombrie 2018, a fost reținută de Interpol în Costa Rica și apoi încarcerată. A fost eliberată în decembrie 2018, după ce Curtea Constituţională a decis că sunt ilegale completurile de 5 judecători de la instanţă supremă.

Elena Udrea a revenit în România în 8 iulie 2019, la aproape un an și jumătate de la fuga sa în Costa Rica. Ea și-a anunțat atunci revenirea în țară pe Facebook, spunând că a renunțat de bunăvoie la statutul de refugiat în Costa Rica, pentru că vrea să își crească fetița acasă.

Pedepsele definitive în dosarul Gala Bute pronunțate de instanța supremă în iunie 2018 și menținute prin decizia din 7 aprilie:

• Elena Udrea - şase ani de închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu
• Tudor Breazu, administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea - trei ani de închisoare cu executare
• Ştefan Lungu, fost consilier al Elenei Udrea - un an şi şase luni cu suspendare
• Gheorghe Nastasia, fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului - patru ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere
• Ana Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Naţionale de Investiţii - trei ani de închisoare cu suspendare
• Dragoş Marius Botoroagă, administratorul unei firme - doi ani şi şase luni cu suspendare
• Fostul ministru al Economiei Ion Ariton a fost achitat pentru acuzaţiile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

De asemenea, completul de cinci judecători a menţinut şi decizia instanţei de fond pe latură civilă.

Astfel, Elena Udrea trebuie să plătească aproape 3 milioane de euro, respectiv 8.116.800 lei cu titlu de despăgubiri civile, către Autoritatea Naţională pentru Turism şi să achite 600.000 euro către martorul Corin Boian şi 300.000 euro către martorul Adrian Gărdean. În plus, instanţa a dispus confiscarea în folosul statului de la Udrea a sumelor de 695.367 lei şi 296.076 lei.

Instanţa a mai dispus ca Rudel Obreja să plătească în solidar cu partea responsabilă civilmente, SC Euro Box Promotion SRL (fostă SC Europlus Computers SRL), către Ministerul Finanţelor, prin ANAF, suma de 737.507 lei cu titlu de despăgubiri civile. Totodată, i se confiscă suma de 3.000.000 lei.

Condamnările în prima instanță fuseseră pronunțate în martie 2017, Udrea primind 6 ani de închisoare.

Ce procese și condamnări mai are Elena Udrea

Elena Udrea - unul dintre cei mai puternici oameni de la vârful statului în mandatul de președinte al lui Traian Băsescu - mai are pe rolul instanțelor două dosare. Într-unul dintre procese - privind finanțarea campaniei electorale de la alegerile din 2009 - a fost condamnată în martie 2021, în prima instanță, la 8 ani de închisoare, alături de Ioana Băsescu, fiica fostului președinte Traian Băsescu.

Dosarul finanțării ilegale a campaniei electorale de la alegerile din 2019

În 2 martie 2021, Elena Udrea a fost condamnată la 8 ani de închisoare în dosarul în care este acuzată de instigare la luare de mită şi spălare a banilor privind finanţarea campaniei electorale din 2009. Ioana Băsescu, fiica fostului președinte Traian Băsescu, a primit o pedeapsă de 5 ani de închisoare. Decizia Curții de Apel București nu este definitivă.

În acest dosar, Elena Udrea a primit mai multe pedepse cu închisoarea între 3 şi 6 ani pentru instigare la luare de mită şi spălare a banilor. Instanţa le-a contopit, iar la condamnarea cea mai grea, de 6 ani de închisoare, a fost adăugat un spor. Astfel, în final a rezultat o pedeapsă de 8 ani de închisoare cu executare pentru Elena Udrea. De asemenea, instanţa a dispus confiscarea sumei de aproximativ un milion de lei de la Elena Udrea.

Ioana Băsescu, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, a fost condamnată la 5 ani închisoare cu executare pentru instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor. Ea a primit 3 ani pentru instigare la delapidare şi două pedepse pentru instigare la spălarea banilor, de 3 şi 5 ani. Pedepsele au fost contopite, rezultând o condamnare finală de 5 ani de închisoare cu executare.

Dan Andronic a fost achitat pentru infracțiunile de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului. Este singurul inculpat în acest dosar în cazul căruia instanța a dispus achitarea.

La ultimul termen din proces, procurorul DNA ceruse pentru Elena Udrea o pedeapsă de până la 12 ani, pentru Ioana Băsescu până la 15 ani, iar în cazul lui Dan Andronic, condamnare cu executare.

Acuzațiile pe care DNA i le aduce Elenei Udrea în dosarul campaniei electorale a alegerilor din 2009

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) i-au trimis în judecată în 2017 pe Elena Udrea, la data faptelor ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, pentru instigare la luare de mită, spălare a banilor, pe Gheorghe Nastasia, la data faptei secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, pentru luare de mită, pe Victor Tarhon, la data faptei preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, tot pentru luare de mită, pe Ioana Băsescu, notar public, fiica preşedintelui României în funcţie la acel moment, pentru instigare la delapidare, instigare la spălarea banilor, pe Silviu Wagner, la data faptei director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, pentru delapidare şi pe Dan Andronic, pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.

"În cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală. Legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare", arăta DNA într-un comunicat de presă.

Procurorii spun că remiterea foloaselor infracţionale a fost ascunsă prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă.

Elena Udrea, pe atunci ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, este acuzată că, în perioada octombrie – noiembrie 2009, l-a determinat pe Gheoghe Nastasia, la acea vreme secretarul general al ministerului, să ceară şi să primească suma de aproape un milion de lei de la un om de afaceri, în schimbul asigurării plăţii unor contracte pe care societatea respectivă le avea în derulare.

Contractele, în valoare de aproape 50 de milioane de euro, fuseseră încheiate cu autorităţi locale finanţate de Ministerul Turismului privind construirea de domenii schiabile şi telegondole, în cadrul programului “Schi in România”.

"Udrea Elena Gabriela i-a indicat inculpatului Nastasia Gheorghe atât suma pe care urma să o solicite de la reprezentantul societăţii comerciale în schimbul asigurării finanţării ce urma să fie aprobată de către minister în contul unor lucrări deja executate de societate, cât şi denumirea firmei către care urma să se realizeze plata foloaselor pretinse (a mitei). În perioada 27 noiembrie – 21 decembrie 2009, omul de afaceri a virat în contul firmei indicate, în două tranşe, suma de 918.864 lei, în baza unui contract fictiv ce avea ca obiect prestarea unor servicii de publicitate, deşi societăţile administrate de omul de afaceri nu aveau nevoie de o campanie naţională de publicitate pentru promovarea unor proiecte locale", arată DNA.

În realitate însă, banii ar fi fost folosiţi pentru plata unor servicii de publicitate stradală pentru campania electorală a unuia dintre candidaţi.

Dosarul Hidrolectrica

Pe rolul Curții de Apel București, Elena Udrea are și dosarul în care a fost trimisă în judecată de DNA în urmă cu 5 ani pentru că ar fi acceptat o mită de aproape 5 milioane de dolari de la "băiatul deștept" Bogdan Buzăianu pentru a interveni în sensul păstrării condițiilor negociate la o serie de contracte cu Hidroelectrica.

• Autoritățile române au pierdut-o pe Elena Udrea prin pușcăriile din Bulgaria şi emit un ordin european de anchetă

Acest dosar este rejudecat. În iulie 2020, instanța supremă a decis că procesul Hidroelectrica, în care Elena Udrea este acuzată de trafic de influență și de spălare a banilor, iar Dan Andronic de mărturie mincinoasă, poate începe. Primul termen al acestui proces de la Curtea de Apel București a fost în octombrie 2021, când Udrea a mers la instanță, dar nu a intrat în sală, pe motiv că nu este vaccinată anti-COVID.

Acuzațiile pe care DNA i le aduce Elenei Udrea în dosarul Hidolectrica

Elena Udrea și Dan Andronic au fost trimiși în judecată de procurorii DNA în decembrie 2017, în dosarul în care fostul ministru al Dezvoltării este acuzată că a acceptat o mită de aproape 5 milioane de dolari de la "băiatul deștept" Bogdan Buzăianu pentru a interveni în sensul păstrării condițiilor negociate la o serie de contracte cu Hidroelectrica.

Procurorii susțin că Elena Udrea "a acceptat promisiunea făcută de un om de afaceri, prin intermediari, de a primi suma de 5.000.000 de dolari pentru a-și exercita influența asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei și a celor din cadrul SC Hidroelectrica SA, în vederea menținerii, în condițiile deja negociate (preț și cantitate de energie furnizată), contractelor pe care societatea omului de afaceri le încheiase cu SC Hidroelectrica SA". Este vorba de Bogdan Buzăianu, considerat cel mai puternic "băiat deștept" din energie.

Din această sumă, Udrea ar fi primit, în noiembrie 2011, prin intermediari, 3.800.000 de dolari, și o creanță de 900.000 de euro, respectiv "o sumă pe care o firmă a omului de afaceri o împrumutase unui terț și care era garantată cu părți sociale ale unei societăți comerciale care deținea două publicații". Dan Andronic era patronul Evenimentului Zilei.

Potrivit procurorilor, pentru a ascunde că era beneficiara reală a creanței de 900.000 euro (care i-ar fi conferit pe cale de consecință și puterea de a influența activitatea societății cu activitate media - Evenimentul Zilei, n.r.), Elena Udrea "a preluat creanța de la firma controlată de omul de afaceri, prin interpunerea unei alte firme paravan, aparținând unei cunoștințe".