Autoritățile suedeze au lăsat o bună parte din măsurile de combatere a coronavirusului în seama locuitorilor când pandemia a ajuns în Suedia, emițând unele norme simple despre spălatul pe mâini și respectarea distanțării sociale și păstrând deschise granițele, afacerile și, poate cel mai important, școlile, scrie Politico.
Deși elevii din ultimii doi ani de liceu și studenții au trecut la învățământ la distanță, pentru elevii cu vârsta până în 15 ani lucrurile au continuat în mare parte la fel ca înainte. Munca de acasă a fost încurajată iar călătoriile non-esențiale descurajate dar viața pentru familiile obișnuite a mers înainte cu aparența normalității.
Acum, șase luni mai târziu, a început o conștientizare graduală cu privire la efectele strategiei suedeze și costurile pe care ea le-a produs. Numărul deceselor cauzate de COVID-19 în Suedia se situează la 5.814, unul din cele mai mari din Europa raportate la populație, alături de Regatul Unit sau Spania.
O investigație guvernamentală a fost declanșată la sfârșitul lunii iunie ca parte a efortului de a determina ce a funcționat greșit și ce lecții pot fi învățate, Agenția de Sănătate, cea responsabilă de elaborarea strategiei suedeze și combaterea pandemiei, declarând deja că prevenirea răspândirii COVID-19 în rândul vârstnicilor a fost un eșec.
Decizia de a păstra școlile deschise va constitui foarte probabil o parte centrală a raportului. La șase luni după ce pandemia a ajuns în Europa încă are loc o dezbatere aprinsă dacă ținerea cursurilor în sălile de clasă justifică riscul unei transmisii mai răspândite a virusului.
În luna martie, când Suedia a decis să urmeze propria cale, mult mai puține lucruri erau cunoscute despre coronavirus însă în continuare se crede că probabilitatea de a dezvolta forme severe ale COVID-19 sau de a transmite SARS-CoV-2 este mai scăzută în rândul copiilor dar datele nu sunt concludente.
„Toate deciziile pe care le luăm în timpul acestei îngrozitoare pandemii sunt decizii grele și ceea ce facem tot timpul este să cântărim riscurile între ele”, a declarat într-un interviu ministrul educației suedez, Anna Ekström, adăugând că „nu suntem în situația de a cântări o alternativă fără riscuri cu o alternativă riscantă”.
Acest lucru a devenit extrem de evident mai devreme în cursul acestei luni jurnalistul suedez Emanuel Karlsten a publicat mai multe emailuri ale epidemiologului-șef suedez Anders Tegnell, arhitectul strategiei Suediei de combatere a pandemiei.
Într-un email adresat unui coleg finlandez, Tegnell a prezentat ideea conform căreia ținerea deschisă a școlilor ar putea ajuta la obținerea unei imunități în masă mai repede. Recipientul, Mika Salminen, directorul agenției care coordonează răspunsul finlandez la pandemie, a răspuns:
„Ne-am gândit și noi la asta. Dar în același timp copiii vor răspândi infecția”, afirmând că modelările autorităților finlandeze au arătat că închiderea școlilor ar putea reduce nivelul contagierii printre vârstnici cu 10%.
„Ar putea merita 10%?”, a răspuns Tegnell, acesta declarându-i ulterior jurnalistului Karlsten că remarca s-a referit la „un efect posibil, nu unul așteptat, care a făcut parte din evaluarea oportunității măsurii”.
„Păstrarea deschisă a școlilor pentru a obține imunitate nu a fost deci niciodată relevantă”, susține Tegnell.
Aprilie și mai au fost luni dificile pentru epidemiologul-șef suedez pe măsură ce rata deceselor a crescut alarmant iar criticii au început să atace abordarea relaxată a pandemiei ca fiind prea costisitoare, în special în rândul persoanelor vârstnice.
Însă indiferent de nereușitele sale, este clar că strategia suedeză le-a permis copiilor să păstreze un valoros simț al normalității.
Charlie Duxbury, corespondentul Politico pentru Suedia relatează că „miercurea trecută la ora 10 copiii s-au adunat pentru prima zi de 'socializare cu distanțare socială', după cum a numit-o scrisoarea primită de la profesori.
Mai târziu, toți au luat prânzul sub soarele de vară, fiica mea spunându-mi că nu știe dacă asta s-a întâmplat din cauza virusului sau fiindcă a întârziat renovarea cantinei școlii.
În orice caz, nimănui nu i-a păsat prea mult și principalul subiect de conversație a fost tentativa uneia dintre fete de a-și împărți masa cu o pisică a străzii”.
Citește și:
11
9
