În țara de 10 milioane de locuitori, care a refuzat implementarea măsurilor de carantină și a pariat pe responsabilitatea individuală, evaluarea inițială a situației a început să provoace disconfort. Nimic prea vizibil însă: o mână de articole critice semnate de oameni de știință - o minoritate în zona lor de expertiză, comentarii nemulțumite pe internet și întâmplări timide în Stockholm unde locuitorii afișează portretele victimelor, relatează Les Echos.

Memorial victime coronavirus, StockholmFoto: Jonathan Nackstrand / AFP / Profimedia Images

Numerele pot fi încăpățânate. În Suedia în jur de 4.400 de persoane și-au pierdut viața din cauza noului coronavirus, de patru ori mai multe decât toate celelalte țări nordice la un loc care au impus reguli mult mai stricte și măsuri restrictive pentru a combate pandemia. Rata mortalității din Suedia este printre cele mai mari din lume, țara scandinavă aflându-se pe poziția a 5-a.

Însă tonul general din presă a devenit mai critic. Întrebările adresate Autorității pentru sănătate publică, cea responsabilă de elaborarea strategiei suedeze, devin mai insistente.

Eșecul sistemului

94% din decesele înregistrate în Suedia din cauza noului coronavirus au fost în rândul persoanelor de peste 70 de ani. Dintre acestea peste jumătate locuiau în aziluri de bătrâni și un sfert beneficiau de asistență la domiciliu.

De la mijlocul lunii aprilie politicienii și autoritățile responsabile de sănătatea publică au început să admită că această parte a sistemului de protecție a „eșuat”, fără a pune însă în discuție strategia generală.

Însă doar când fostul epidemiolog-șef al Suediei, Annika Linde, a rupt tăcerea în 19 mai, au început să se intensifice criticile în societatea bazată pe consens.

„Dacă ar trebui să luăm lucrurile de la capăt, cred că ar fi trebuit să închidem țara mult mai ferm la început. Ar fi trebuit să știm cât de slab pregătit este sistemul de îngrijire a vârstnicilor. Măsurile de carantină ne-ar fi permis să ne pregătim, să analizăm și să reducem răspândirea infecțiilor pe cât de mult posibil”, a declarat Linde pentru cotidianul Dagens Nyheter.

Strategia națională pusă în discuție

Ziarul liberal a fost singurul care a pus în discuție imediat strategia națională, apărată cu mândrie față de restul lumii. Nimeni din media nu îndrăznește însă să ceară demisia epidemiologului-șef Anders Tegnell, imaginea „căii suedeze”.

Sondajele arată că 70% din suedezi încă au încredere în Autoritatea pentru sănătate publică însă procentul e în scădere. În ceea ce privește guvernul social-democratului Stefan Löfven, sprijinul public începe să se năruie comparativ cu perioada de vârf a epidemiei.

Opoziția, care în general a aprobat strategia autorităților de a combate pandemia, a început să denunțe deficiențele în ceea ce privește testările și să ceară formarea rapidă a comisiei promise de premier, menită să ancheteze modul în care a fost gestionată pandemia și să corecteze slăbiciunile descoperite în sistem.

Pe același subiect: