Autoritățile suedeze afirmă că strategia de combatere a pandemiei COVID-19, cu opoziția față de carantină și măsuri drastice, a avut succes. Cifrele spun o poveste diferită. În rândul celorlalte țări nordice, care împărtășesc o cultură comună, caracteristici geografice și sociale similare, contrastul cu Suedia este mare, notează CNN.
Suedia a avut o strategie aparte pentru a combate pandemia COVID-19. Țara nordică nu a urmat exemplul vecinilor europeni în a impune restricții stricte asupra vieții cetățenilor iar imaginile cu oamenii mergând la muncă pe străzi aglomerate sau stând la povești în cafenele și baruri au ridicat sprâncene.
Copiii mici au continuat să meargă la școală, deși universitățile și orele pentru copiii mai mari au trecut la învățământ la distanță. Afacerile, de la frizerii la restaurante, au rămas deschise, deși oamenii au fost sfătuiți să muncească de acasă atunci când este posibil.
În 7 aprilie, guvernul a adoptat legislație care să-i permită să acționeze rapid și să ia decizii privind măsuri temporare acolo unde este nevoie. Vizitele la azilurile de îngrijire a bătrânilor au fost închise la 1 aprilie iar Ministerul Sănătății le-a cerut oamenilor să se abțină de la călătorii neesențiale, adăugând: „Păstrați distanța și fiți responsabili”.
Și în rândul celorlalte țări nordice, care împărtășesc o cultură comună, caracteristici geografice și sociale similare, contrastul cu Suedia este mare.
Finlanda a declarat starea de urgență, a închis școlile și interzis adunările de mai mult de 10 persoane în 16 martie, a introdus carantina în regiunea Uusimaa în 28 martie și a închis restaurantele, cafenelele și barurile la 1 aprilie.
Danemarca a anunțat restricții cuprinzătoare asupra vieții economice în 11 martie și a fost printre primele țări din Europa care a închis granițele, magazinele, școilile și restaurantele, alături de interzicerea adunărilor publice.
Norvegia a început să introducă restricții de călătorie la jumătatea lunii martie și între timp a închis școlile și creșele, interzis folosirea caselor de vacanță, anulat evenimente publice și închis afaceri ca frizeriile și saloanele de îngrijire a părului.
Rata deceselor în Suedia a crescut acum semnificativ comparativ cu multe țări din Europa, ajungând la peste 21 la 100.000 de locuitori, potrivit cifrelor furnizate de Universitatea John Hopkins. Prin contrast, Danemarca a înregistrat puțin mai mult de 7 decese la suta de mii de locuitori iar Norvegia și Finlanda mai puțin de 4.
Suedia a înregistrat 18.640 de infecții cu noul coronavirus și 2.194 decese la o populatie de 10,3 milioane de locuitori. Danemarca a raportat 8.773 de cazuri COVID-19 și 422 de decese la o populație de 5,8 milioane, Norvegia 7.449 și 202 decese în rândul celor 5,4 milioane de locuitori iar Finlanda 4.576 infecții și 190 de decese la populația sa de 5,5 milioane.
Danemarca și Norvegia încep să își relaxeze restricțiile, copiii întorcându-se la școală în ultimele 10 zile, în clase mai mici și cu respectarea unei distanțe de 2 metri între elevi. Frizeriile și alte afaceri cu contact limitat între clienți se vor redeschide în Norvegia de luni, în timp ce Finlanda a prelungit restricțiile până pe 13 mai.
Ceva mai departe, Cehia, o țară cu o populație apropiată de cea a Suediei (10,7 milioane de locuitori), a înregistrat 7.404 de infecții și 221 de decese, în jur de două decese la 100.000 de locuitori.
Aceasta a urmat o abordare semnificativ diferită asupra pandemiei, închizând școlile, restaurantele, barurile și majoritatea magazinelor, alături de restricționarea călătoritului și impunerea carantinei obligatorii celor care se întorc din zone de risc. De asemenea a făcut obligatorie purtarea măștilor de protecție în public.
Suedia nu a înregistrat atât de multe decese ca Italia sau Spania, care au în jur de 44 respectiv 49 morți la suta de mii de locuitori, sau Marea Britanie, cu peste 31 de decese la 100.000 de locuitori. Dar există o multitudine de diferențe complexe între Suedia și aceste țări care fac o comparație directă mai dificilă, ca de exemplu că Italia are o populație mai bătrână, mai mulți fumători și un număr ridicat de gospodării multigeneraționale.
Suedia în timpul pandemiei
Abordarea suedeză
În 28 martie o petiție semnată de 2.000 de cercetători suedezi, printre care și Carl-Henrik Heldin - președintele Fundației Nobel - a cerut guvernului să „ia măsuri imediate pentru a se conforma recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății”. Oamenii de știință au adăugat că „aceste măsuri urmăresc să limiteze drastic contactul dintre oameni în societate și să mărească semnificativ capacitatea de testare a persoanelor suspecte că au fost expuse infecției COVID-19”.
„Aceste măsuri trebuie adoptate cât mai rapid cu putință, cum este situația în țările europene învecinate. Țara noastră nu trebuie să fie o excepție în efortul de a preveni răspândirea pandemiei”, au mai scris cercetătorii.
Petiția a afirmat că tentativa de „a crea imunitate în masă, în aceeași manieră ca în cazul unei epidemii de gripă, are puțin sprijin științific.
Autoritățile suedeze au negat în mod repetat că urmăresc o strategie de a crea imunitate în masă, mai ales după ce guvernul britanic despre care se zvonea la un moment dat că ar urmări un obiectiv similar, a renunțat la idee și a impus o carantină strictă, ca urmare a unor critici severe.
Lenna Hallengren, ministrul suedez al sănătății a declarat pentru CNN că „Nu există nicio strategie pentru a crea imunitate în masă în Suedia ca răspuns la pandemia COVID-19. Suedia împărtășește acelelași obiective ca toate celelalte țări - de a salva vieți și proteja sănătatea publică”.
Jan Albert, un profesor în cadrul Departamentului de Microbiologie la Karolinska Institutet a afirmat însă că „Este clar că Suedia a avut mai multe decese (n.r. decât multe alte țări europene) până acum, iar asta se datorează probabil parțial și fiindcă nu am avut o carantină strictă și impusă prin lege”.
Acesta susține că însă majoritatea oamenilor de știință din Suedia au păstrat tăcerea privind planul de imunitate în masă deoarece credeau că ar putea funcționa.
„Care este strategia celorlalte țări?” a întrebat profesorul.
„Aceasta (n.r. imunitatea în masă) era singurul lucru cunoscut care în cele din urmă va opri pandemia, doar dacă nu vom avea un vaccin în timp util, ceea ce este destul de improbabil”, a afirmat Jan Albert.
„Adevărul este că nimeni, nimeni în Suedia, nimeni oriunde altundeva, nu știe care este cea mai bună strategie. Vom vedea cu timpul”, a continuat profesorul.
Acesta a declarat că măsurile de carantină stricte „ajută doar la aplatizarea curbei dar asta nu înseamnă dispariția cazurilor, ele doar sunt amânate în timp”, adăugând că „atât timp cât sistemul de sănătate poate face față în mod rezonabil numărului de cazuri și oferă asistența de care este nevoie, nu este clar că amânarea cazurilor în timp este mai bună”.
Spital suedez
Protejarea sistemului
Jan Albert crede că sistemul de sănătate suedez face față pandemiei, la fel ca Peter Lindgren, directorul Institutului Suedez pentru Economia Sănătății.
Lindgren a declarat pentru CNN că numărul persoanelor tratate în secțiile de terapie intensivă în ultimele săptămâni a fost stabil, „așa că din acest punct de vedere (n.r. strategia autorităților) trebuie să fie un succes”.
Dar acesta a adăugat că „unde a eșuat, cred, este că a boala a fost transmisă în azilurile și centrele de îngrijire a bătrânilor. Avem decese drept consecință a acestui lucru”.
Ministrul suedez al sănătății a declarat, la rândul ei, că „una din principalele îngrijorări din momentul actual în Suedia este întărirea protecției celor care trăiesc în centre de asistență pentru persoane vârstnice”. Potrivit acesteia „încă este prea devreme pentru a trage concluzii ferme asupra eficacității măsurilor luate în Suedia”.
Lenna Hallengren a mai subliniat că doar fiindcă Suedia „nu are o carantină totală”, nu înseamnă că „totul decurge ca și când lucrurile ar fi normale” și că măsurile luate sunt „reevaluate continuu” cu ajutorul experților pentru „a asigura că măsurile adecvate sunt luate la timpul potrivit”.
Agenția pentru Sănătate Publică din Suedia a prognozat în cursul acestei săptămâni că aproape o treime din rezidenții capitalei Stockholm vor fi infectați cu COVID-19 până la 1 mai. Aia ar însemna aproape 200.000 de persoane, mult mai multe decât numărul cazurilor raportate la nivel național până acum.
Dar la mai puțin de o zi de la publicarea raportului, agenția a stârnit confuzie când a anunțat pe Twitter că a „detectat erori” în raport, spunând însă că modelul matematic a fost revizuit și că doar 26% din populația Stockholmului ar fi infectată până la 1 mai, menționând că pentru fiecare caz raportat de COVId-19 există aproximativ 75 de cazuri nedepistate.
Acesta a declarat pentru BBC că abordarea relativ relaxată a autorităților „a funcționat în unele aspecte”, întrucât au rămas întotdeauna cel puțin 20% paturi libere în secțiile de terapie intensivă pentru a îngriji pacienții COVID-19, un obiectiv și pentru țările care au impus măsuri de carantină stricte.
„Credem că am trecut de vârful epidemiei în urmă cu o săptămână”, susținea Anders Tegnell vinerea trecută.
5
8
