Numărul de infecții cu coronavirusul a depășit 70.000 în Suedia, premierul Stefan Löfven anunțând începerea unei anchete privind gestionarea pandemiei și motivele pentru care nu a fost recomandată carantina ca în majoritatea țărilor europene, relatează Reuters și Business Insider.

Suedia in vremea pandemieiFoto: IBL / Shutterstock Editorial / Profimedia

Țara nordică a raportat joi 947 de cazuri COVID-19, numărul total al persoanelor infectate cu coronavirusul în Suedia fiind de 70.639, potrivit ultimelor cifre făcute publice de autorități. De asemenea 41 de persoane și-au pierdut viața din cauza coronavirusului în ultimele 24 de ore, bilanțul total al deceselor ajungând la 5.411.

Extinderea testărilor a dus la o creșterea cazurilor raportate zilnic, numărul infecțiilor din Suedia eclipsându-le pe cele din alte state ale Uniunii Europene, însă decesele și numărul persoanelor internate în spital a scăzut semnificativ față de vârfurile din luna aprilie.

Strategia suedeză, bazată pe conformare voluntară și restricții minime, a făcut ca țara să aibă o rată a deceselor raportate la populație mult mai ridicată decât cea a vecinilor săi nordici, unde autoritățile au impus măsuri stricte, dar mai scăzută decât în alte țări care au introdus carantina, precum Marea Britanie, Italia și Spania.

Însă premierul suedez, Stefan Löfven, a anunțat miercuri începerea unei anchete privind decizia de a nu impune măsuri de carantină, subliniind că „avem mii de morți”. Opoziția a cerut o anchetă privind gestionarea pandemiei de la sfârșitul lunii mai, tot mai mulți cetățeni punând sub semnul întrebării „abordarea suedeză”.

Löfven a declarat în cadrul unei conferințe de presă de miercuri că gestionarea pandemiei de către autorități a evidențiat „neajunsurile” Suediei.

„Acum se pune întrebarea despre cum ar trebui Suedia să se schimbe, nu dacă să o facă”, a declarat prim-ministrul suedez.

În luna mai epidemiologul-șef al Suediei, Anders Tegnell, a justificat strategia suedeză afirmând că în toamnă țările care au impus o carantină strictă se vor confrunta foarte probabil cu un al doilea val mai puternic al pandemiei, în timp ce cel suedez va fi mai mic datorită imunității dobândite.

„În toamnă va fi un al doilea val”, a declarat epidemiologul pentru Financial Times, adăugând că „Suedia va avea un nivel al imunității ridicat iar numărul de cazuri va fi probabil destul de mic”.

Însă acest raționament pare să nu fi funcționat, date recente sugerând că virusul s-a răspândit fără ca însă să producă suficienți anticorpi în rândul populației pentru a preveni un al doilea val.

Un studiu publicat în luna iunie, cel mai amplu realizat până în acest moment, arăta că doar 6,1% din suedezi au dezvoltat anticorpi, cu mult sub nivelurile necesare pentru a obține o imunitate în masă măcar parțială.

Dar un alt studiu, publicat de cercetătorii de la Institutul Karolinska şi Spitalul Universitar Karolinska din Suedia sugerează că multe persoane asimptomatice sau care prezintă simptome uşoare de COVID-19 beneficiază de o aşa-zisă imunitate mediată de celulele T în faţa noului coronavirus, chiar dacă testele lor de anticorpi au furnizat rezultate negative.

Citește și: