Visul oricărui oncolog și al pacienților săi este posibil acum și la Institutul Clinic Fundeni din București. Alina Tănase, medicul care, în urmă cu un deceniu, a dezvoltat aici o secție de transplant medular la standarde occidentale, salvând viețile a sute de pacienți diagnosticați cu cancere de sânge, s-a zbătut pentru ca pacienții săi să aibă acum acces la noua frontieră în tratarea cancerului - terapile celulare CAR-T.
„Pentru medicină este un lucru minunat”
Terapiile celulare CAR-T fac ca celulele proprii ale pacientului să fie modificate în laborator astfel încât să atace exact celulele canceroase. Noua terapie este considerată revoluționară tocmai pentru că se adresează pacienților care nu au răspuns la toate celelalte linii de tratament și erau sortiți, practic, terapiei de paleație, explică dr. Alina Tănase, într-un interviu acordat HotNews.ro.
Deocamdată, în România, doar pacienții cu două tipuri de cancer de sânge au acces la acest tratament - leucemia acută limfoblastică la copil și adultul tânăr și limfomul cu celulă mare B. În lume sunt însă aprobate 6 astfel de terapii, pentru mai multe tipuri de cancer.
Primii 6 pacienți români cărora le-a fost administrată această terapie au fost tratați în secția condusă de prof. dr. Alina Tănase, la Institutul Clinic Fundeni din București.
„Este un alt tip de terapie, este visul oricărui oncolog să găsești o celulă care, introdusă în sânge, distruge tumora. Este un lucru extraordinar pentru noi, ca medici, să poți oferi o șansă întotdeauna, să ai o variantă de tratament pentru un pacient la care până acum nu exista o variantă. Pentru medicină este un lucru minunat”, declară dr. Alina Tănase, într-un interviu acordat HotNews.ro.
Institutul Clinic Fundeni este primul spital din România ai cărui pacienți au acces la terapia celulară CAR-T, considerată revoluționară în tratarea unor tipuri de cancer de sânge.
Cum funcționează terapiile CAR-T, noul tratament revoluționar împotriva cancerului
Terapia CAR-T nu este numai un tratament inovativ, ci unul care modifică mecanismul de acțiune împotriva celulelor de cancer, explică dr. Alina Tănase: „Fiindcă folosește celulele proprii ale pacientului pe care le modifică în laborator, deci celule proprii ale pacientului, modificate în laborator astfel încât să atace exact celulele de boală. Așadar, nu vorbim despre un medicament care se potrivește tuturor, vorbim despre un medicament strict personalizat.”
Acest proces durează câteva săptămâni, subliniază Alina Tănase: „Nu este un medicament disponibil imediat cum îl prescrii, tocmai fiindcă vorbim de celule vii. După ce le recoltăm și le trimitem în aceste laboratoare, ele se întorc cam în 4-6 săptămâni sub forma unui medicament. Un medicament în adevăratul sens al cuvântului, dar pentru pacientul respectiv, un medicament strict personalizat.”
Deocamdată, în România, doar pacienții cu două tipuri de cancer de sânge au acces la acest tratament - leucemia acută limfoblastică la copil și adultul tânăr și limfomul cu celulă mare B. În lume sunt însă aprobate 6 astfel de terapii, pentru mai multe tipuri de cancer - toate boli hematologice - spune medicul Alina Tănase: „Pe măsură ce crește experiența, apar produse noi cu alte indicații și cu siguranță că în următorii ani vom avea astfel de medicamente pentru mai mulți pacienți.”
Nu este un tratament care să acționeze imediat, ci pacientul este monitorizat săptămâni în șir, la început din 4 în 4 ore, explică medicul. Spre exemplu, pacienții primesc mai întâi un tratament citostatic care seamănă cu tratamentul pre-transplant: „Rolul nostru ca centru de transplant este ca în primele 14 zile să supraveghem foarte atent administrarea și efectele adverse posibile ale acestor medicamente, fiindcă pot să fie efecte adverse redutabile și de aceea acești pacienți sunt îngrijiți în centre specializate de transplant. Punem această perfuzie cu celule pe cateter și 14 zile monitorizăm atent, din 4 în 4 ore, fiindcă este descrisă o paletă largă de complicații. Dintre cele mai importante aș menționa sindromul de eliberare de citokine. Este o complicație care poate duce pacientul în Terapie Intensivă. Și din studiile și din experiența de până acum, cam 40% dintre pacienți, deci nu puțini, au nevoie de Terapie Intensivă și de monitorizare foarte atentă din acest punct de vedere. Deci trebuie evaluat foarte strict. Există o altă complicație pe care aș vrea să o amintesc și aceasta este toxicitatea neurologică. În momentul în care celulele modificate se lipesc de celula tumorală, aceasta se distruge și toate tot conținutul celulei tumorale se revarsă în sânge, aceste toxine eliberate în sângele pacientului ajung și la cap și atunci pot da toxicități mari neurologice. Și avem niște protocoale de monitorizare a pacientului: de exemplu, îl rugăm să scrie aceeași frază de mai multe ori pe zi, fiindcă este demonstrat că prima modificare este modificarea scrisului. Plus tot ce înseamnă constante: febră, tensiune, puls și toate monitorizările foarte stricte. Este un tratament cu efecte adverse mari și ca să ajungem la bun sfârșit, trebuie să fie într-un centru specializat.”
Iar după externare, „verificăm în sângele pacientului existența acestor celule CAR-T și evaluăm boala prin imagistică sau prin metode specifice. Dar nu este un medicament care să acționeze în câteva zile, este un medicament la care putem obține un răspuns parțial în 30 de zile și un răspuns complet în 60 de zile. Fiecare pacient reacționează în modul lui datorită acestui specific absolut nemaiîntâlnit până acum, prin care celulele active se plimbă prin sângele pacientului și ataca tumora acolo unde o întâlnește. Sper să avem evaluări foarte bune la acești pacienți și să ne încadrăm în rezultatele studiilor care au dus la această înregistrare.”
Câți pacienți își permite statul român să trateze și care este soluția pentru ca mai mulți bolnavi să aibă acces?
Fiind vorba despre un tratament foarte scump - de ordinul a câteva sute de mii de euro pentru un singur pacient - am întrebat-o pe Alina Tănase câți pacienți români au acces în acest moment la tratament decontat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
20 de pacienți pot fi tratați deocamdată anual în România, însă „cu siguranță că numărul pacienților va crește pe măsură ce crește și experiența noastră, pe măsură ce sunt trimiși mai mulți pacienți la astfel de terapii. Și într-adevăr, este o terapie foarte costisitoare, fiindcă procedeul de producere a acestui medicament este extrem de de complicat.”
În România, în secția de la Institutul Fundeni condusă de Alina Tănase, 6 pacienți, atât adulți, cât și copii, au primit până acum această terapie. Cei 6 pacienți se simt bine, dar sunt încă în evaluări.
Această nouă terapie dă rezultate în cazul a 80% dintre pacienții cu leucemie acută și 60% dintre pacienții cu limfom cu celulă mare B, spune medicul Alina Tănase: „Dar sunt niște procente foarte mari pentru categoria de pacienți cărora li se adresează, fiindcă sunt pacienți la care am epuizat celelalte linii terapeutice și mulți dintre ei erau sortiți unei unei terapii de paleație. Pentru această categorie nu mai ai alte variante de tratament, iar să ai aceste procente de reușită, pentru medicină este un lucru minunat.”
Pentru că procedura este una foarte costisitoare și pentru că durează mult - medicii caută un loc liber în platforma tuturor centrelor care administrează celule CAR-T în Europa, trebuie să recolteze și să trimită la laborator celule viabile, controlate, care să poată fi transformate într-un medicament de calitate - Alina Tănase și-ar dori ca România să facă din construirea unui astfel de laborator un proiect de țară:
„Cred că pentru un acces foarte larg al pacienților la astfel de terapii ar fi extraordinar să avem un proiect de țară în care să construim aceste tipuri de medicamente într-un laborator specializat din România, fiindcă această terapie cu siguranță va crește și va cuprinde mai multe boli hematologice și poate că toate studiile care sunt în desfășurare vor duce la înregistrarea acestor medicamente și pe alte neoplazii și atunci vom avea un număr foarte mare de pacienți care au nevoie de astfel de terapii și construirea unui astfel de laborator în care să putem facem noi această modificare și să producem acest medicament în studiu clinic pentru pacienții români. Cred că ar fi un lucru extraordinar de de creștere a accesibilității pentru astfel de terapii”, este soluția pe care o vede medicul Alina Tănase.
Prima terapie CAR-T, aprobată în 2017: „A fost o revoluție în hematologia internațională”
Am întrebat-o pe Alina Tănase cât a durat între momentul când prima terapie CAR-T a fost aprobată și momentul în care ea a ajuns la Institutul Fundeni: primul medicament a fost aprobat de FDA (Autoritatea pentru aprobarea medicamentelor din Statele Unite - n.red.) în 2017 și „a fost o revoluție în hematologia internațională. A fost foarte repede aprobat, după publicarea studiului care a arătat rezultate extraordinare. În 2018, același medicament a primit aprobarea în Europa și sigur că între timp toate forurile științifice discutau despre aceste rezultate. Au trecut 3 ani de eforturi și de echipă pentru a avea această terapie aici. Nu a fost simplu. De exemplu a trebuit să exportăm celule cu avizul Agenției Naționale de Transplant și să importăm medicamente. Este un alt circuit și a trebuit ca toți acești pași să fie făcuți conform legislației românești. A trebuit să facem training-uri și fiecare echipă să aibă o colaborare multidisciplinară. Nu poate fi avizat dacă nu ai neurolog în echipă, medic de Terapie Intensivă și să ai acces la Terapie Intensivă în 5 minute. Toți acești pași, de la farmacist la Terapie Intensivă și neurolog, la secția de transplant, a trebuit să trecem prin toate aceste etape de pregătire și de verificare a calității procesului.”
Alina Tănase vede în această terapie un lucru extraordinar. Mai ales că înseamnă o șansă pentru pacienții pentru care, până acum, nu mai exista nicio variantă de tratament: „Este un lucru extraordinar, cred că suntem datori să luptăm pentru fiecare șansă și în momentul în care ai la dispoziție un medicament de care doar ai auzit și ai văzut studiile clinice este o mare realizare pentru pentru medic. Și cred că și pacienții noștri au fost extrem de curajoși. Am început acest program pe primii pacienți și cred că au avut un curaj extraordinar să fie primii, să intre în acest program și să își pună viața în mâinile noastre. Eu aș spune „mulțumesc” pentru lucrul asta, au fost niște ani în care noi ne-am străduit să implementăm aceste terapii și în acest moment am reușit.”
Povestește că la Institutul Fundeni a fost o muncă de echipă pentru a se ajunge aici, iar acum speră ca spitalul său să fie un deschizător de drumuri și aceste terapii să fie disponibile și în alte centre din România, pentru a avea acces la ele cât mai mulți pacienți: „A fost o muncă de echipă, pe tot ce înseamnă echipa medicală, echipa administrativă, pacienți, presă. Fiindcă a fost un subiect de presă foarte dezbătut, toată lumea a spus că este uau!, este un alt tip de terapie și este visul oricărui oncolog să găsești o celulă care, introdusă în sânge, distruge tumora. Este o satisfacție foarte mare că ai reușit să dai o șansă și poate că după Institutul Clinic Fundeni acest program se va extinde și în alte centre și atunci din ce în ce mai mulți pacienți vor avea această șansă.”
