Ramzan Kadîrov a invocat situația „dificilă” pe sectorul frontului apărat de forțele speciale cecene „Ahmat”, dând însă asigurări că liderii militari de la Moscova au încredere în luptătorii săi, relatează The Moscow Times.

Ramzan KadîrovFoto: east2west news / WillWest News / Profimedia

„Comandamentul operațiunii speciale a transferat forțele speciale Ahmat aflate sub comanda lui Aptî Alaudinov în zona dificilă Bahmut”, a declarat Kadîrov într-o postare făcută duminică pe canalul său de Telegram.

Atât Kadîrov, cât și presa rusă, se referă de regulă la unitățile cecene prin denumirea colectivă de „batalionul Ahmat” sau „forțele Ahmat”, deși mai multe unități cecene poartă această denumire. De exemplu, în luna iunie a anului trecut Kadîrov anunța formarea a 4 batalioane noi formate exclusiv din ceceni, denumite „Ahmat” Sud, Nord, Vest și Est.

Unitățile respective sunt numite în onoarea tatălui său, Ahmat Kadîrov.

„Această rotație ilustrează încrederea Statului Major în eficacitatea de luptă a unității”, a mai spus Kadîrov în postarea pe Telegram.

Comentariile sale sunt cel puțin bizare în condițiile în care Kadîrov declarase deja încă din luna mai că apărarea sectoarelor de front din regiunile Lugansk și Donețk cad sub responsabilitatea trupelor sale „Ahmat”.

Cecenii conduși de Kadîrov ar fi preluat și pozițiile ocupate de mercenarii Wagner

Șeful mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin, afirmase la rândul său la începutul lunii mai că își retrage luptătorii din orașul Bahmut și că va preda pozițiile acestora cecenilor lui Kadîrov, pe care îi descria la momentul respectiv drept „camarazii noștri de arme”.

Însă comentarii ulterioare făcute de Prigojin cu privire la locul exact în care s-ar afla forțele cecene pe front au stârnit furia liderilor acestora, care s-au distanțat de el la începutul lunii iunie, cu mai bine de 3 săptămâni înainte de rebeliunea mercenarilor Wagner.

Pe 12 iunie Ministerul rus al Apărării anunța de asemenea că luptătorii „Ahmat” au semnat contracte profesioniste pentru a intra sub conducerea armatei ruse, măsură cerută de Serghei Șoigu și refuzată de Evgheni Prigojin.

De altfel, șeful „wagneriților” a invocat ulterior ordinul semnat de Șoigu drept unul dintre motivele pentru care a declanșat rebeliunea militară pe 23-24 iunie.

Hanna Maliar, viceministrul rus al apărării, a declarat la rândul ei luni că în jurul Bahmutului se dau din nou lupte grele, după ce forțele ruse au reușit să cucerească în întregime orașul la sfârșitul lunii mai.

Ramzan Kadîrov susține că a trimis 26.000 de luptători ceceni în Ucraina, dintre care 7.000 încă erau pe front în luna mai, când a vorbit ultima oară despre acest lucru.

Urmărește ultimele evoluții din a 502-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.