Invazia Rusiei în Ucraina a fost o reacţie la expansiunea NATO, a declarat premierul Georgiei, Irakli Garibaşvili, reluând justificarea Kremlinului pentru război, deşi ţara sa aspiră să devină membră a Alianţei Nord-Atlantice. Declaraţia sa e un alt semn al divizării clasei politice georgiene faţă de Occident, scrie publicația Politico, preluată de News.ro.
Luând cuvântul, marţi, la forumul de securitate GLOBSEC de la Bratislava, Irakli Garibaşvili a declarat că „unul dintre principalele motive” din spatele conflictului din Ucraina „a fost expansiunea NATO (...), dorinţa Ucrainei de a deveni membră a NATO”.
Afirmaţiile potrivit cărora trupele occidentale invadează graniţele Rusiei au fost o parte esenţială a discursului lui Vladimir Putin înainte de a ordona un asalt total asupra Ucrainei în februarie 2022.
Georgia vrea să adere la alianţa militară şi la UE, dar noile declaraţii ale premierului nu vor fi bine primite, notează Politico.
Speaking @GLOBSEC conference in Bratislava, Georgian PM Irakli Garibashvili blamed the war in Ukraine on @NATO Enlargement. NATO enlargement and Ukraine’s determination to become member was one of the reasons for the war. “Therefore, we see the consequence,” he said. pic.twitter.com/XDaRNDTrdc
— Formula NEWS | English (@FormulaGe) May 30, 2023
La summitul NATO de la Bucureşti din 2008, Georgia şi Ucraina au cerut să adere la NATO, dar aliaţii nu au găsit consensul şi au fost lăsate să mai aştepte, fără a li se oferi un orizont clar pentru aderare. La începutul acelui an, 77% dintre alegătorii georgieni au susţinut aderarea ţării la NATO în cadrul unui referendum naţional. În urma scrutinului, Alianţa a emis o declaraţie în care a afirmat că ţara va deveni în cele din urmă membră, dar de atunci progresele în ceea ce priveşte aderarea au stagnat.
La câteva luni după summitul NATO de la Bucureşti, Rusia a intrat cu trupe în Georgia. Aproximativ o cincime din teritoriul Georgiei este ocupat de forţele armate ruse şi de regimurile separatiste pe care le susţine în Osetia de Sud şi Abhazia.
Tbilisi a devenit ulterior unul dintre cei mai apropiaţi parteneri ai NATO, alianţa antrenând trupele ţării.
În pofida ambiţiei declarate de a adera şi la UE, Georgia nu reuşeşte să îndeplinească cerinţele privind reformele necesare pentru a avansa pe acest drum. „Am observat regrese în domeniile cheie ale statului de drept, guvernanţei şi drepturilor omului”, a declarat Bruxelles-ul anul trecut.
La începutul acestei luni, Moscova a anunţat că va renunţa la interdicţia de zboruri între cele două ţări şi va elimina obligativitatea vizelor pentru cetăţenii georgieni. Zborurile au fost reluate, în ciuda faptului că însuşi preşedinta pro-occidentală a Georgiei a declarat că această măsură nu este altceva decât „o altă provocare rusă”.
Potrivit Consiliului European pentru Relaţii Externe (ECFR), oligarhul Bidzina Ivanişvili, fondatorul partidului de guvernământ Visul Georgian, „pare a fi în mare măsură responsabil” pentru virajul pro-Moscova al Georgiei. „Prin controlul său asupra partidului Visul Georgian şi a guvernului, Ivanişvili ar putea încerca să aducă Georgia în sfera de influenţă a Rusiei”, afirmă think tank-ul de la Bruxelles.
___
2
33
