Ultima oară când a candidat la alegerile prezidențiale Vladimir Putin le-a promis rușilor un „salt decisiv” al nivelului de trai, însă acum, 6 ani mai târziu și în ajunul unui nou scrutin prezidențial, lucrurile nu arată tocmai roz pentru economia rusă și liderul de la Kremlin a ajuns să șteargă praful de pe promisiuni mai vechi, scrie agenția Reuters.
În iunie 2022, la doar câteva luni după ce a declanșat războiul din Ucraina și impunerea primelor sancțiuni occidentale împotriva Rusiei, Putin promitea că urmează o epocă de aur pentru economia rusă. Mai recent, la începutul acestui an, el afirma chiar că economia Rusiei a depășit-o pe cea a Germaniei și a devenit a cincea cea mai puternică din lume.
Acum însă, în ajunul alegerilor prezidențiale care urmează să înceapă vineri și să dureze până duminică, Putin a vorbit joi despre „vremuri dificile”, afirmând însă că ele sunt cauzate de faptul că Rusia luptă împotriva Occidentului în Ucraina. „Trebuie să ne confirmăm unitatea şi hotărârea de a merge înainte”, a mai spus el într-un mesaj în care i-a îndemnat pe ruși să iasă la vot pentru a exprima „o poziţie civică şi patriotică”.
Noile sale comentarii au venit după ce în amplul discurs către națiune ținut pe 29 februarie Putin a promis că peste 11,5 trilioane de ruble (aproximativ 125 de miliarde de dolari) vor fi cheltuite pe o serie largă de măsuri, de la subvenții pentru creditele ipotecare la facilități fiscale pentru tinerii părinți și investiții majore în infrastructura publică.
El a scos în evidență faptul că anul trecut PIB-ul Rusiei a crescut cu 3,6%, mai mult decât al oricărei țări membre a grupului G7, care a negociat multe dintre sancțiunile ample impuse împotriva economiei ruse.
Însă alte date ilustrează o situație mai sumbră.
Rusia a trecut la o economie de război, dar asta cauzează probleme
Economia rusă, care a trecut acum pe picior de război cu fabrici de armament care funcționează 24 de ore din 24, se confruntă cu o criză a forței de muncă, o populație în declin, productivitate scăzută și investiții reduse.
Iar „saltul” în nivelul de trai promis de Putin în timpul campaniei electorale din 2018 nu s-a materializat. Veniturile reale au crescut într-adevăr cu 7,6% față de acum 6 ani, însă puterea de cumpărare este sub cea din 2013.
„În ceea ce privește veniturile, 2014-2023 poate fi numit cu încredere un deceniu pierdut”, notează un raport semnat de Evgheni Suvorov, un economist de la banca rusă CentroCreditBank.
În luna februarie, un sondaj comandat de Banca Centrală a Rusiei, a arătat că 28% din ruși spun că nu au destui bani pentru alimente sau că își pot permite alimente, dar nu și haine sau încălțăminte în aceeași lună.
În ultimii ani inflația a crescut în Rusia cu mult peste ținta de 4% stabilită de Banca Centrală condusă de Elvira Nabiullina, ajungând la 8,4% în 2021, 11,9% în 2022 și 7,4% în 2023 în condițiile în care dobânda de referință a fost majorată în mod repetat anul trecut, până la 16%, pentru a opri prăbușirea rublei.
Printre altele, creșterea vertiginoasă a prețului la ouă a atras scuze publice rare din partea lui Putin în luna decembrie a anului trecut. Rosstat, biroul de statistică al statului rus, notează însă în raportul său de anul acesta că prețurile „s-au schimbat”, nu că „au crescut”.
Ouăle au ajuns să fie vândute la bucată în unele regiuni ale Rusiei (FOTO: Pavel Kolyadin / TASS / Profimedia Images)
Putin a vorbit înaintea alegerilor prezidențiale de creșterea impozitelor pentru bogați
Costurile cu purtarea războiului din Ucraina pun presiuni uriașe pe bugetul Rusiei, o treime din cheltuielile publice fiind acum alocate apărării și forțând guvernul condus de Mihail Mișustin să scoată în ultimii 2 ani aproape 6,5 trilioane de ruble din bugetul său pentru zile negre, Fondul Național al Bunăstării.
În ultimele două săptămâni Putin a lăsat de înțeles că taxele și impozitele plătite de companii și persoanele înstărite urmează să fie majorate, deși ministrul său de finanțe, Anton Siluanov, dăduse asigurări în luna octombrie că fiscalitatea nu urmează să sufere modificări majore în următorii 3 ani.
Anatoly Aksakov, un deputat și economist rus apropiat de Banca Centrală de la Moscova, a declarat joi că impozitul pe venit ar putea crește la 17% și 20% pentru persoanele care câștigă peste 5 milioane, respectiv 10 milioane de ruble, în condițiile în care în prezent rata maximă este de 15%.
Economia rusă se confruntă cu o criză a forței de muncă din cauza războiului
Promisiunile făcute de Putin în discursul său de pe 29 februarie ar urma să coste anual până la 2 trilioane de ruble. Însă în mai multe domenii cheie liderul de la Kremlin a amânat datele de implementare anunțate anterior sau a „uitat” cu totul de anumite promisiuni pe care le-a făcut și care nu s-au materializat.
„Toate lucrurile noi sunt lucruri vechi de care s-a uitat deja”, afirmă Dmitri Polevoi, director de investiții la Astra Asset Management.
De exemplu, numărul rușilor care trăiesc sub pragul sărăciei de 14.339 de ruble (156,57 dolari) pe lună a scăzut de la 12,9% la 9,3% la sfârșitul lui 2017, o reducere semnificativ mai mică decât cea promisă de Putin, care a asigurat că rata va fi înjumătățită până în 2018.
El a stabilit în discursul adresat națiunii luna trecută un nou obiectiv de 7% care să fie atins până în 2030.
Economiștii afirmă că anul trecut sărăcia a scăzut ușor în Rusia datorită creșterii nominale a salariilor pe fondul crizei forței de muncă, a creșterii ajutoarelor sociale pentru familiile cu copii, a salariilor majorate în forțele armate pentru a atrage voluntari și a compensațiilor plătite familiilor militarilor care au fost uciși sau răniți în Ucraina.
Însă chiar și la acest capitol salariile au crescut mai puternic în anumite zone ale țării, cu precădere cele cu fabrici de armament. Inclusiv Putin a admis în discursul său de pe 29 februarie că o criză a forței de muncă este unul dintre pricipalele riscuri cu care se confruntă economia țării, dar nu a stabilit obiective pentru rezolvarea situației.
Companiile rusești au probleme în a găsi angajați în condițiile în care sute de mii de bărbați au fugit din țară pentru a evita mobilizarea sau, dimpotrivă, au fost încorporați pentru a lupta în Ucraina.
Ministrul rus al apărării Serghei Șoigu într-o vizită la grupul industrial Kalaşnikov (FOTO: Vadim Savitskii / Sputnik / Profimedia)
Speranța de viață, productivitatea muncii și investițiile în economie, printre domeniile în care promisiunile lui Putin nu s-au materializat
La anterioarele alegeri prezidențiale Putin a stabilit obiectivul ca speranța de viață să crească în Rusia la 78 de ani până în 2024, dar la doar doi ani după ce a fost învestit din nou în funcție a „resetat” această țintă pentru 2030.
Luna trecută el a vorbit din nou despre acest obiectiv, însă Rosstat afirmă că la finele lui 2023 speranța de viață în Rusia era de doar 73,1 ani și că nu se așteaptă ca obiectivul de a ajunge la 78 de ani să fie atins mai devreme de 2037.
Un alt obiectiv trasat de Putin care nu a fost îndeplinit este cel legat de productivitatea muncii. În 2018 el a spus că ea trebuie să crească cu 5% în fiecare an în sectoarele cheie ale industriei, construcțiilor, transporturilor, agriculturii și comerțului.
Datele Rosstat arată însă că productivitatea muncii a scăzut în Rusia cu 3,6% în 2022, primul an al războiului, urmând ca datele pentru 2023 să fie publicate abia către sfârșitul acestui an.
În discursul său de la sfârșitul lunii trecute Putin a spus că inteligența artificială (A.I.) va fi un factor cheie pentru creșterea productivității, dar nu a elaborat asupra subiectului.
La capitolul investiții, Rusia și-a propus încă din 2012 să crească investițiile în capital la 25% din PIB, Putin reluând această teză la alegerile din 2018. Însă acestea au scăzut și ele în contextul războiului din Ucraina, de la 21,4% din PIB în 2017 la 19,7% în 2022.
În discursul său adresat națiunii Putin nu a mai menționat deloc obiectivul de 25%. El a promis însă că Rusia va ajunge în curând între primele 4 economii ale lumii, după ce a intrat în top 5, potrivit spuselor sale din luna ianuarie.
5
12
