Avariile provocate gazoductului Balticconnector ce trece pe sub Marea Baltică, legând Finlanda de Estonia, au fost provocate de o „forța destul de puternică”, a declarat miercuri ministrul eston al apărării, la o zi după ce guvernul finlandez a vorbit de o acțiune externă „deliberată”.
Comentariile oficialilor din cele două țări au venit după ce duminică dimineața gazoductul a suferit o scădere neobișnuită de presiune, operatorii săi fiind nevoiți să închidă și autoritățile de pe ambele maluri ale Golfului Finlandei declanșând investigații.
Până marți dimineața s-a descoperit că avariile se află în porțiunea care trece prin Zona Economică Exclusivă a Finlandei din Marea Baltică, un cablu de comunicații din aceeași zonă generală fiind tăiat aparent ca parte a aceluiași incident.
Deși mai puțin spectaculos, incidentul a amintit imediat de cel din septembrie anul trecut, când gazoductele Nord Stream care trec pe sub Marea Baltică, legând Rusia de Germania, au fost avariate în urma unor explozii pe care autoritățile din toate țările ce au demarat investigații le pun pe seama unor acte de sabotaj.
Uite tot ce se cunoaște până acum despre noul incident de sub Marea Baltică:
Ce este gazoductul Balticconnector?
Gazoductul leagă localitățile Inkoo din Finlanda și Padiski din Estonia, secțiunea sa subacvatică având o lungime de 77 de kilometri de-a lungul Golfului Finlandei, o zonă a Mării Baltice care se întinde către est până în apele teritoriale ale Rusiei și portul Sankt Petersburg.
Balticconnector poate transporta până la 7,2 milioane de metri cubi de gaz zilnic, echivalentul a 80 de gigawați-oră de energie electrică.
Gazoductul a fost inaugurat în decembrie 2019 pentru a ajuta la integrarea piețelor de gaze din regiune, oferind Finlandei și celor 3 țări baltice - Estonia, Letonia și Lituania - mai multă flexibilitate în ceea ce privește aprovizionarea.
El poate transporta gaz natural în ambele direcții, în funcție de zona în care cererea este mai mare.
De unde vine gazul natural transportat prin conducta de sub Marea Baltică?
Finlanda a oprit importurile de gaze din Rusia livrate prin gazoducte anul trecut, în urma invaziei declanșate de Vladimir Putin în Ucraina. Gazprom a sistat livrările către țara nordică după ce guvernul de la Helsinki a refuzat să se conformeze ultimatumului dat de Putin în martie 2022 privind plata exporturilor energetice ale Rusiei în ruble.
Deși potrivit datelor din 2020, Finlanda depindea de gazul rusesc pentru 97,6% din nevoile sale, țara nordică își asigură acum majoritatea consumului din importuri de gaz natural lichefiat (LNG) prin terminale aflate în localitățile Inkoo și Hamina.
Estonia poate primi gaz prin Letonia, care este conectată la sistemul european mai larg de gazoducte și are un depozit de amploare la Incukalns, care în prezent este plin în proporție de 95%.
Estonia are de asemenea acces la LNG prin terminalul plutitor din Klapeida, Lituania. Majoritatea gazelor LNG importate la Klapeida și Inkoo provin din Statele Unite, cantități mai mici sosind din Norvegia și alte țări. Un volum redus ar putea proveni încă din Rusia, întrucât Uniunea Europeană nu a interzis importurile de LNG din țara condusă de Putin.
Ce au spus autoritățile până acum despre incidentul care a scos din uz Balticconnector?
Sauli Niinisto, președintele Finlandei, a declarat marți că „este probabil ca atât avariile produse gazoductului, cât și cablului de comunicații, să fie rezultatul unei activități externe. Cauza avariilor nu este deocamdată clară, investigația continuă în cooperare între Finlanda și Estonia”.
Premierul finlandez Petteri Oropo a oferit ulterior mai multe detalii în cadrul unei conferințe de presă pe care a susținut-o marți seara, afirmând la rândul său că amploarea avariilor este de o asemenea natură încât sugerează acțiunea unui „actor extern”.
El a precizat însă că deocamdată pare puțin probabil ca explozibili să fi fost folosiți în incidentul care a dus la avarierea Balticconnector, dar că gazoductul va rămâne probabil oprit mai multe luni de zile, până la finalizarea reparațiilor.
Oropo a precizat de asemenea că tăierea cablului de comunicații va fi investigată de Estonia, întrucât trece prin Zona Economică Exclusivă a acesteia.
Un purtător de cuvânt al Elering, operatorul de gaz al sistemului eston, declarase luni cu o zi că nu poate fi exclusă nicio ipoteză privind cauzele avariei produse la Balticconnector, fiind posibilă și cea a sabotajului. Atât Elering, cât și operatorul eston Gasgrid, au anunțat că nu se așteaptă ca livrările de gaze de iarna aceasta să fie afectate de incident.
O navă rusească ar fi cartografiat zona din Marea Baltică luna trecută
Autoritățile finlandeze au declarat până acum că, deși situația este gravă, ea nu reprezintă o amenințare imediată. Deși au fost atente să nu numească Rusia drept posibil vinovat, ele au subliniat că un act de sabotaj de acest tip este dificil, mai ales că în ultimele zile în zonă a fost vreme turbulentă, care a făcut apele periculoase.
Analiștii de la Naval News notează că un presupus vas de cercetare rusesc numit „Sibiryakov” a cartografiat zona gazoductului de mai multe ori anul acesta, ultima oară când a fost zărit aici fiind luna trecută.
Despre vasul „Sibiryakov” se crede că este dotat cu echipamente care permit supravegherea și cartografierea subacvatică, precum și lansarea unui minisubmarin. Numele vasului a fost implicat și în ampla investigație realizată de societățile de radiodifuziune din țările nordice privind actul de sabotaj de la gazoductele Nord Stream.
Russian hydrographic vessel Sibiryanok, seen over Balticconnector this summer was also seen over Nordstream sites some time before that leak.
— Markus Jonsson mastodon.world/@auonsson (@auonsson) October 9, 2023
Excellent thread here, scroll up and down:https://t.co/HINWeVnLLl
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a precizat marți că NATO face schimb de informații privind pagubele și că alianța este pregătită să le ofere sprijin tuturor statelor membre îngrijorate.
Miercuri, el a declarat că, dacă se dovedește că avarierea gazoductului Balticconnector a fost rezultatul unui atac intenționat, răspunsul NATO va fi unul „unitar și hotărât”.
Finlanda a devenit în luna aprilie a acestui an ultima țară care s-a alăturat Alianței Nord-Atlantice, în timp ce statele baltice au aderat în bloc în 2004 în cadrul valului de expansiune în care și România și Bulgaria au fost primite în NATO.
Surse: Reuters, Naval News.
37
8
