După trei decenii de neutralitate militară, Finlanda s-a alăturat marţi oficial NATO, o mutare strategică provocată de invazia Moscovei în Ucraina, în 24 februarie 2022. Prin aderarea Finlandei, alianța nord-atlantică își dublează granița cu Rusia.

Finlanda a devenit oficial membră NATOFoto: Antti H'm'l'inen / AP / Profimedia

Reuniunea miniștrilor de Externe ai NATO va continua marți cu o întrunire a comisiei NATO-Ucraina, cu participarea Suediei, de la ora 17:00. Secretarul general Jens Stoltenberg va susține apoi o conferință de presă de la ora 19:45, ora României.

16:35Drapelul NATO a fost arborat la ministerul finlandez al Apărării:

16:30A urmat ceremonia de arborare a steagului Finlandei la sediul NATO de la Bruxelles, alături de drapelele celorlalte state membre ale alianței:

16:00Jens Stoltenberg și președintele finlandez Sauli Niinistö susțin o conferință de presă comună după ratificarea aderării statului nordic.

Principalele declarații ale lui Jens Stoltenberg:

• Finlanda aduce în alianță forțe substanțiale și extrem de capabile, expertiză în reziliență națională și ani de experiență în a lucra alături de aliați NATO;

• sunt foarte mândru să urez Finlandei bun-venit ca membru cu drepturi depline al alianței noastre și aștept să fac același lucru cu Finlanda cât mai curând posibil;

• în astfel de momente prietenii și aliații sunt mai importanți decât niciodată iar Finlanda are acum cei mai puternici prieteni și aliați din lume;
  

• președintele Putin a vrut să închidă ușa NATO, astăzi am arătat lumii că a eșuat, că agresiunea și intimidările nu funcționează. În loc de mai puțin NATO, el a reușit opusul: mai mult NATO iar ușa noastră rămâne ferm deschisă;

• de azi înainte Finlanda va fi acoperită de garanțiile de securitate impenetrabile ale NATO, de articolul 5 care spune că un atac asupra unui aliat va fi privit ca un atac asupra tuturor.

Mesajului președintelui Sauli Niinistö:

• este o zi măreață pentru Finlanda și vreau să mă asigur că este o zi importantă pentru NATO de asemenea;

• securitatea și stabilitatea sunt acele elemente în privința cărora avem sentimente foarte puternice, sunt elementele de bază ale unei vieți fericite și cred că știți că finlandezii erau deja foarte fericiți;

• ne dorim foarte mult și aderarea Suediei, din punctul de vedere finlandez apartenența Suediei la NATO este de asemenea foarte importantă;

• am văzute multe momente istorice în acest proces dar aceasta este ziua în care s-a scris cea mai multă istorie pentru noi și pentru partenerii noștri de asemenea;

• aderarea este o ușurare pentru noi toți, continuăm discuțiile pentru aderarea Suediei.

15:55 Procesul de aderare a Finlandei la alianță s-a încheiat marți cu puțin timp înaintea orei 16:00, ora României, când ministrul finlandez de Externe Pekka Haavisto a semnat ultimul document relevant, pe care i l-a înmânat secretarului de stat american Antony Blinken la sediul NATO din Bruxelles.

Finlanda, vecinul de vest al Rusiei, devine al 31-lea membru al NATO, iar NATO și-a dublat frontiera cu Rusia, care s-a extins astfel cu aproximativ 1.300 de kilometri, scrie Sky News. Asta înseamnă că Rusia are acum frontieră terestră cu șase membri NATO și frontieră maritimă cu doi. Finlanda, Norvegia, Estonia și Letonia au frontieră terestră directă cu Rusia, Lituania și Polonia au graniță comună cu enclava rusă Kaliningrad, în timp ce Turcia și România au frontieră la Marea Neagră cu Rusia. Slovacia, Ungaria și România leagă restul frontului de est al alianței, dar sunt separate de Belarus și Ucraina de teritoriul rus.

Stoltenberg dă asigurări că NATO nu va desfăşura trupe în Finlanda fără consimţământul acesteia

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat marţi că alianţa nord-atlantică nu va amplasa trupe pe teritoriul Finlandei „fără consimţământul” acestei ţări, în timp ce ministrul finladez al Apărării, Antti Kaikkonen, a spus că guvernul de la Helsinki nu a decis încă dacă va solicita desfăşurarea unor trupe ale NATO în Finlanda.

Întrebat de jurnaliști la sosirea la sediul NATO dacă Finlanda va găzdui efective militare ale altor ţări aliate, asemeni unor state de pe flancul estic al alianţei, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a răspuns:

• „Este o decizie a Finlandei dacă doreşte. Nu vor exista trupe ale NATO în Finlanda fără consimţământul Finlandei”.
• „Ceea ce avem în multe ţări sunt exerciţii, prezenţă aeriană şi navală, dar nu avem o prezenţă permanentă. Şi aceasta nu a fost până acum o temă în discuţiile noastre cu Finlanda”, a completat șeful NATO.

Răspunzând unei întrebări similare, ministrul finlandez al Apărării, Antti Kaikkonen, a spus că rolul pe care Finlanda îl va avea de acum înainte în NATO, ca ţară membră, „este următoarea chestiune pe care va trebui să o discutăm”.

În anul 2017, NATO a constituit patru batalioane în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia, cu efective înlocuite periodic, pe bază de rotaţie. După ce Rusia a lansat anul trecut, în februarie, războiul contra Ucrainei, au fost create încă patru batalioane de acelaşi fel în Bulgaria, România, Slovacia şi Ungaria, iar batalioanele create au fost ridicate la nivel de brigadă.

Moscova amenință cu „contramăsuri”: O nouă agravare a situaţiei

Rusia nu va lăsa fără răspuns aderarea Finlandei la NATO, care reprezintă o nouă escaladare a relaţiilor cu Alianţa Nord-Atlantică, a susținut marţi Kremlinul, care a promis „contramăsuri” şi a calificat extinderea NATO drept o „atingere la securitatea” Rusiei, potrivit EFE şi AFP, citate de Agerpres.

• „Este o nouă agravare a situaţiei. Extinderea NATO este o atingere la securitatea noastră şi la interesele naţionale ale Rusiei. Exact aşa o vedem noi!.
• Asta ne constrânge să adoptăm contramăsuri pentru a ne asigura securitatea”, a declarat marți purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.

El a susținut că Moscova va acţiona în funcţie de modul în care NATO va „exploata teritoriul finlandez” şi dacă îşi va desfăşura infrastructura în apropierea frontierei ruse:

• „Vom urmări atent ce se petrece în Finlanda, modul în care aceasta ne ameninţă.
• Măsurile vor fi luate în funcţie de asta. Armata noastră va reacţiona în timp util”, a afirmat Peskov, indicând că vor fi măsuri capabile să asigure securitatea Rusiei la nivel „tactic şi strategic”.

Referitor la natura acestor măsuri, Peskov s-a limitat să spună că „vor fi cele considerate necesare” de Moscova.

„Creează riscuri de extindere semnificativă a conflictului”

La rândul său, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a declarat marţi că aderarea Finlandei la NATO creează riscul unei extinderi majore a conflictului în Ucraina, potrivit EFE.

• „NATO pune în aplicare un ansamblu de măsuri pentru a spori pregătirea de luptă a Forţelor armate comune, îşi intensifică antrenamentele de luptă şi activităţile de recunoaştere în apropierea frontierelor Rusiei şi Belarusului.
• Desigur, toate acestea creează riscuri de extindere semnificativă a conflictului, dar nu vor afecta rezultatul operaţiunii speciale”, a declarat Şoigu în faţa conducerii forţelor armate ruse.

Alianţa Nord-Atlantică, condusă de SUA, este considerată de Moscova una din principalele ameninţări la adresa securităţii sale. Voinţa afişată de Kiev de a se alătura NATO a fost de altfel unul din motivele invocate de Rusia pentru a-şi justifica ofensiva împotriva Ucrainei.