Preşedintele rus Vladimir Putin a decis destinația primei sale vizite în străinătate după ce Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis un mandat de arestare împotriva sa, relatează AFP și Agerpres.
„La invitaţia preşedintelui Kârgâzstanului, Sadir Japarov, la 12 octombrie, preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, va efectua o vizită oficială în ţară”, a transmis Kabar, agenția de presă a Kîrgîzstanului, citând un responsabil al administraţiei prezidenţiale a acestui stat din Asia Centrală aliat cu Moscova.
Vladimir Putin va participa la 13 octombrie la Bişkek la o reuniune a liderilor Comunităţii Statelor Independente (CSI, ce grupează mai mute republici ex-sovietice), precum şi la o gală cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la deschiderea unei baze militare ruse în Kârgâzstan.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, anunţase la sfârşitul lunii septembrie că preşedintele rus urmează să efectueze o vizită în acest stat central-asiatic, însă nu precizase data.
Vizita va fi prima a lui Putin în străinătate după ce Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis în primăvară un mandat de arestare împotriva sa sub acuzaţia de deportare de copii din Ucraina, ceea ce îi limitează deplasările internaţionale.
Din acest motiv, preşedintele rus a fost nevoit să renunţe să se deplaseze în luna august la summitul BRICS desfăşurat în Africa de Sud, care a marcat o extindere istorică a organizației informale.
Vladimir Putin nu va mai putea vizita unul dintre aliații Moscovei
Anunțul privind vizita lui Putin în Kîrgîzstan vine la doar o zi după ce Armenia, un alt aliat al Rusiei în alianța militară OTSC (Organizația Tratatului de Securitate Colectivă), a ratificat marți Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale, acceptând astfel jurisdicția instanței de la Haga asupra teritoriului său.
Eghiche Kirakosian, un oficial armean însărcinat cu afaceri de justiție internațională, a declarat că aderarea la CPI „creează garanții suplimentare pentru Armenia” în fața Azerbaidjanului, care tocmai a obținut o victorie militară fulminantă, punând capăt separatismului armenilor din Nagorno-Karabah.
Ratificarea acestui statut ar garanta că o eventuală invazie a Armeniei „ar intra sub jurisdicția CPI", ceea ce ar avea un „efect disuasiv", le-a spus Kirakosian parlamentarilor armeni.
Acest proiect a stârnit furia Rusiei, Kremlinul denunțând joia trecută doar perspectiva ca Armenia să adere la CPI drept „extrem de ostilă".
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a denunțat din nou marți după-amiaza decizia Erevanului, după anunțarea sa.
„Ne îndoim că aderarea Armeniei la Statutul de la Roma ar fi corectă din punct de vedere al relaţiilor bilaterale. Continuăm să credem că este vorba de o decizie greşită”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse.
Chiar dacă relaţiile dintre Moscova şi Erevan s-au prăbușit din cauza inacțiunii Rusiei în fața agresiunii azere asupra aliatului său, Peskov a declarat că Armenia nu are „nimic mai bun” decât alianţa cu Moscova.
0
27
