Rusia i-a spus luni premierului armean Nikol Pașinian că nu este de vină decât el însuși pentru victoria Azerbaidjanului asupra regiunii Nagorno-Karabah, deoarece a insistat să flirteze cu Occidentul decât să lucreze cu Moscova și Baku pentru pace, relatează Reuters.
Pașinian a declarat, duminică, într-un mesaj adresat națiunii, că Rusia a dezamăgit Armenia prin faptul că nu a oferit mai mult ajutor pentru a preveni criza din regiunea separatistă, adăugând că va trebui să transforme alianțele de securitate ale Armeniei.
Ministerul de Externe al Rusiei a răspuns cu un atac puternic asupra lui Pașinian.
„Suntem convinși că conducerea de la Erevan face o greșeală masivă încercând în mod deliberat să distrugă legăturile multidimensionale și vechi de secole ale Armeniei cu Rusia, în timp ce face țara ostatica jocurilor geopolitice ale Occidentului”, se arată în comunicat.
Azerbaidjanul a capturat Karabahul într-o ofensivă fulger săptămâna trecută, iar mii de etnici armeni au început un exod masiv spre Armenia. Baku a promis că va proteja drepturile celor aproximativ 120.000 de armeni care locuiesc în Karabah, dar mulți refuză să accepte asigurările sale.
Karabah este privit la nivel internațional ca un teritoriu azer.
Rusia, care are aproximativ 2.000 de trupe de menținere a păcii în regiune, a declarat că Pașinian încearcă să se absolve „de responsabilitatea pentru eșecurile în politica internă și externă, transferând vina pe Moscova”.
Remarcile lui Pașinian despre transformarea alianțelor indică faptul că el se pregătește să se îndepărteze de alianța Armeniei cu Moscova spre Occident, a spus ministerul rus de externe.
Rusia a spus că Pașinian „s-a ferit să lucreze în ritm cu Rusia și Azerbaidjan și, în schimb, a fugit spre Occident” pentru a rezolva criza din Karabah și că autoritățile din Erevan au alimentat isteria anti-rusă în mass-media armeană.
Moscova a negat sugestiile că ar avea vreun rol în protestele din Erevan și l-a avertizat pe Pașinian că, deși Rusia nu a alimentat revoluțiile, Occidentul a făcut-o.
„Șeful guvernului armean ar trebui să știe foarte bine că Moscova nu se implică în astfel de lucruri – spre deosebire de Occident, care este destul de abil în organizarea „revoluțiilor colorate””, a spus Rusia.
Rusia dă vina pe Statele Unite pentru că a alimentat așa-numitele revoluții colorate în mai multe republici post-sovietice, inclusiv Ucraina.
A începutul exodul armenilor din Karabah
Etnicii armeni din Nagorno-Karabah au început, duminică, un exod masiv cu maşina spre Armenia, după ce Azerbaidjanul i-a învins pe luptătorii din regiunea separatistă într-un conflict care datează din epoca sovietică.
Liderii armeni din regiune au declarat pentru Reuters că cei 120.000 de armeni din Nagorno-Karabah nu doresc să trăiască ca parte a Azerbaidjanului de teama persecuţiilor şi a epurării etnice.
„Poporul nostru nu vrea să trăiască ca parte a Azerbaidjanului. Nouăzeci și nouă virgulă nouă la sută preferă să părăsească pământurile noastre istorice", a declarat pentru Reuters în urmă cu o zi David Babayan, consilier al lui Samvel Shahramanyan, președintele autointitulatei Republici Arțah.
Cei care aveau combustibil au început să se deplaseze pe coridorul Lachin spre graniţa cu Armenia, potrivit unui reporter Reuters în capitala Karabahului, cunoscută sub numele de Stepanakert de către Armenia şi Khankendi de către Azerbaidjan.
Operațiune „fulger” a azerilor în Nagorno-Karabah
Armenii din Karabah, un teritoriu recunoscut la nivel internaţional ca parte a Azerbaidjanului, dar care anterior nu era sub controlul acestuia, au fost forţaţi să înceteze focul săptămâna trecută, după o operaţiune militară de 24 de ore a armatei azere, mult mai mare.
Armenia şi Azerbaidjanul au purtat două războaie în 30 de ani pentru această enclavă, iar Azerbaidjanul a recuperat o mare parte din teritoriile din Nagorno-Karabah şi din împrejurimi în urma unui conflict de şase săptămâni în 2020.
Preşedintele turc Tayyip Erdogan, care a sprijinit azerii cu armament în conflictul din 2020, urma să se întâlnească luni cu preşedintele azer Ilham Aliyev în Nakhchivan - o fâşie de teritoriu azer situată între Armenia, Iran şi Turcia.
Săptămâna trecută, Erdogan a declarat că a sprijinit obiectivele ultimei operaţiuni militare din Azerbaidjan, dar că nu a luat parte la aceasta. Armenii nu acceptă promisiunea Azerbaidjanului de a le garanta drepturile pe măsură ce regiunea este integrată.
„Soarta bieţilor noştri oameni va rămâne în istorie ca o ruşine şi o ruşine pentru poporul armean şi pentru întreaga lume civilizată”, a declarat David Babayan, adăugând că „cei responsabili pentru soarta noastră vor trebui într-o zi să răspundă în faţa lui Dumnezeu pentru păcatele lor”.
Liderii armeni din Karabah au declarat că toţi cei care au rămas fără adăpost în urma operaţiunii militare azere şi care doresc să plece vor fi escortaţi în Armenia de către forţele de menţinere a păcii ruseşti. Reporterii Reuters din apropierea satului Kornidzor, la graniţa armeană, au văzut câteva maşini cu încărcături grele trecând în Armenia.
Proteste în Armenia din cauza abandonării regiunii
Prim-ministrului armean Nikol Pașinian i s-a cerut să demisioneze pentru că nu a reuşit să salveze Karabahul. Într-un discurs adresat naţiunii, acesta a declarat că au sosit ajutoare, dar că un exod în masă pare inevitabil.
„Dacă nu sunt create condiţii adecvate pentru ca armenii din Nagorno-Karabah să trăiască în casele lor şi dacă nu există mecanisme eficiente de protecţie împotriva epurării etnice, creşte probabilitatea ca armenii din Nagorno-Karabah să considere exilul din patria lor ca fiind singura modalitate de a-şi salva vieţile şi identitatea”, a spus el, potrivit unei transcrieri oficiale.
Situaţia ar putea schimba echilibrul delicat al puterii în regiunea Caucazului de Sud, un mozaic de etnii străbătut de conducte de petrol şi gaze unde Rusia, Statele Unite, Turcia şi Iranul îşi dispută influenţa.
Victoria Azerbaidjanului de săptămâna trecută pare să pună capăt unuia dintre „conflictele îngheţate” vechi de zeci de ani de la dizolvarea Uniunii Sovietice. Aliyev a declarat că „mâna sa de fier” a consemnat în istorie ideea unui Karabah independent de etnie armeană şi că regiunea va fi transformată într-un „paradis”.
Armenia afirmă că peste 200 de persoane au fost ucise şi 400 rănite în operaţiunea militară azeră. Nagorno-Karabah se află într-o zonă care, de-a lungul secolelor, a fost sub stăpânirea perşilor, turcilor, ruşilor, otomanilor şi sovieticilor. A fost revendicată atât de Azerbaidjan, cât şi de Armenia după căderea Imperiului Rus în 1917.
Armenia ar putea renunța la alianța cu Rusia
În perioada sovietică, a fost desemnată ca regiune autonomă în cadrul Azerbaidjanului. Pe măsură ce Uniunea Sovietică s-a destrămat, armenii de acolo s-au debarasat de controlul nominal al azerilor şi au capturat teritoriul vecin în ceea ce se numeşte acum Primul Război din Karabah.
Din 1988 până în 1994, aproximativ 30.000 de persoane au fost ucise şi peste un milion de persoane - majoritatea azeri - au fost strămutate. În 2020, după decenii de lupte, Azerbaidjanul a câştigat decisiv al doilea război din Karabah, care a durat 44 de zile. Acest război s-a încheiat cu un acord de pace mediat de Rusia, armenii acuzând Moscova că nu a impus respectarea acestuia de către partea azeră.
Autorităţile armene din regiune au declarat sâmbătă că aproximativ 150 de tone de încărcătură umanitară din Rusia şi alte 65 de tone de făină expediate de Comitetul Internaţional al Crucii Roşii au ajuns în regiune.
Azerbaidjanul, care este majoritar musulman, a declarat că armenii, care sunt creştini, pot pleca dacă doresc. Duminică, Pașinian a acuzat Rusia că nu a făcut suficient pentru Armenia, despre care a spus că îşi va revizui alianţa cu Moscova.
Oficialii ruşi spun în schimb că Pașinian este vinovat pentru modul în care a gestionat greşit criza.
4
8
