Junta aflată la putere în Mali a anunţat luni o amânare a alegerilor prezidenţiale prevăzute în februarie 2024, menite să redea puterea civililor, în urma unei duble lovituri de stat militare în 2020 şi 2021, relatează AFP și News.ro.
Datele reţinute anterior, 4 şi 18 februarie 2024, în vederea organizării celor două tururi ale acestor alegeri „vor cunoaşte o uşoară amânare din motive tehnice”, a anunţat un purtător de cuvânt al Guvernului, colonelul Abdoulaye Maïga, într-o declaraţie pe care a citit-o în faţa unor jurnalişti la Bamako.
Autorităţile citează între „motivele tehnice” factori legaţi de adoptarea în 2023 a unei noi Constituţii şi revizuirea listelor electorale, dar şi un litigiu cu o societate franceză - Idemia - inmplicată, porivit acestora, în procesul recensământului.
„Noile date ale alegerilor prezidenţiale vor face obiectul unui comunicat ulterior”, anunţă Guvernul din Mali.
În iunie, la un referendum denunţat drept „cel mai rău scrutin din istorie” de către opoziţie, locuitorii Mali au aprobat o nouă Constituţie care le permite anumitor membri ai juntei să candideze în următoarele alegeri prezidenţiale.
Junta militară care conduce Mali a declanșat în august 2020 o rebeliune militară care l-a înlăturat de la putere pe președintele de atunci, Ibrahim Boubacar Keita, instalând un guvern de tranziție civil cu membri ai opoziției.
Însă doar câteva luni mai târziu, în mai 2022, Curtea Constituțională din Mali l-a declarat pe colonelul Assimi Goita, liderul juntei militare, drept președinte şef al statului şi preşedinte al tranziţiei însărcinat cu readucerea civililor la putere.
Cronologia loviturii de stat din Mali
Decizia de proclamare a lui Goita drept șef al statului a venit după ce junta i-a arestat pe preşedintele Bah Ndaw şi pe prim-ministrul Moctar Ouane, garanţii civili ai tranziţiei începute după puci. Colonelul Assimi Goita a anunţat o zi mai târziu că i-a demis din funcţii pe Bah Ndaw şi pe Moctar Ouane.
Demiterea lor a fost apoi prezentată ca o demisie, fără a exista informaţii dacă aceasta a fost una voluntară.
Țara africană a fost cuprinsă apoi de un val de turbulențe din cauza insurgenței jihadiste din Sahel și a solicitărilor juntei ca forțele străine care îi asigurau securitatea și luptau împotriva jihadiștilor să se retragă de pe teritoriul național.
Consiliul de Securitate al ONU a anunțat la începutul lunii iulie că a decis să pună capăt misiunii sale de menținere a păcii în Mali, după ce anterior Franța și Germania au declarat că își retrag trupele din Mali la solicitarea juntei militare.
Ultimii soldați francezi au părăsit Mali în august anul trecut, în timp ce planul de retragere al Germaniei vizează întoarcerea acasă a ultimilor soldați din țara africană până în luna mai a anului viitor.
0
3
