Guvernul german a aprobat retragerea până în mai 2024 a trupelor sale angajate în misiunea anti-jihadistă din Mali a Căştilor Albastre, din cauza unor tensiuni cu junta aflată la putere, urmând astfel exemplul Franței, relatează AFP și News.ro.
Executivul lui Olaf Scholz a confirmat miercuri într-un comunicat remis presei după o şedinţă a Consiliului de Miniştri că militarii din cadrul Bundeswehr vor părăsi treptat, în următoarele 12 luni, Mali.
Această decizie a retragerii trupelor din Mali a fost anunţată inițial de către Berlin în 2022, guvernul german considerând că nu se mai întrunesc condiţiile pentru a continua să participe la MINUSMA, în cadrul căreia Germania este prezentă din 2013.
Mali, unde au avut loc două lovituri de stat militare în 2022, este antrenată din 2015 într-o spirală a violenţei jihadiste, care a apărut şi în Niger cu câţiva ani înainte şi care s-a extins în afara frontierelor celor două ţări.
Militarii aflaţi la putere s-au îndepărtat de Occident şi s-au apropiat de Rusia. Germania este unul dintre cei mai mari contributori din Occident, cu aproximativ 1.000 de militari, la dificila Misiune ONU de ajutare a stabilizării acestei ţări.
„Că vrem sau nu, ceea ce se întâmplă în Sahel ne afectează”, a subliniat ministrul german de Externe Annalena Baerbock, citată în comunicatul remis miercuri. Acesta este motivul pentru care Berlinul intenţionează să rămână în regiunea Sahel şi să-şi reorienteze angajamentul în domeniul securităţii în Niger, Mauritania şi în ţările de la Golful Guineea, anunţă ea.
Țările europene se concentrează asupra unui alt stat african
În vederea menţinerii unei presiuni asupra grupărilor jihadiste active în Sahel, mai multe ţări vor să-şi consolideze cooperarea cu Nigerul, pe care-l consideră un partener mai fiabil decât Mali.
Guvernul german a decis în aprilie să trimită în această ţară 60 de militari, care să participe la o nouă misiune a Uniunii Europene (UE).
Violenţele din Mali s-au soldat în ultimii şapte ani cu peste 10.000 de morţi, atât civili, cât şi militari, potrivit unor ONG-uri, şi aproximativ două milioane de deplasaţi.
MINUSMA - cu 12.000 de militari desfăşuraţi în Mali - este misiunea ONU care a suferit cele mai mari pierderi în lume în ultimii ani. De la înfiinţarea misiunii în 2013, 185 de membri ai acesteia au fost ucişi în acte ostile.
Guvernul german urmează astfel exemplul Franței, care în luna august a anului trecut a anunțat că a finalizat retragerea ultimelor sale trupe din Mali, după tensiunile avute cu noua juntă militară a țării.
Franța și Germania, înlocuite de „wagneriți” în Mali
Loviturile de stat din Mali, Ciad și Burkina Faso au slăbit relațiile de alianță dintre Franța și fostele sale colonii, au încurajat jihadiștii care controlează teritorii întinse de deșert și alte zone aride, și deschis ușa creșterii puternice a influenței exercitate de Rusia.
Niger a devenit principala bază de operațiuni a trupelor franceze din regiune, în jur de 1.000 de soldați urmând să fie staționați în capitala Niamey, la fel ca avioanele de luptă, elicopterele și dronele trimise de Paris în zonă.
Alți 300-400 de militari francezi au fost transferați pentru operațiuni speciale alături de trupele din Niger la zonele de graniță cu Burkina Faso și Mali în timp ce în jur de 700-1.000 urmează să fie trimiși în Ciad. Franța a anunțat de asemenea că trupele sale nu îi vor mai urmări pe militanții islamiști dacă aceștia intră pe teritoriul statului Mali.
Prezența militară a puterilor europene în Mali a fost deja înlocuită de mercenarii Wagner ai lui Evgheni Prigojin, Moscova având o atitudine mult mai prietenoasă față de noul regim dictatorial al țării.
3
1
