Ministrul israelian al Apărării Yoav Gallant, a cărui demitere duminică a aruncat țara într-o criză politică, a fost păstrat deocamdată în funcție de către premierul Benjamin Netanyahu, relatează Reuters.
Gallant, un membru al partidului Likud al lui Netanyahu, ceruse sâmbătă seara oprirea controversatei reforme a sistemului judiciar care a scos milioane de israelieni în stradă în ultimele luni. Anunțul demiterii sale a provocat noi proteste în masă duminică și luni, zi în care sindicatele israeliene au declanșat o grevă generală fără precedent.
În cele din urmă Netanyahu a amânat adoptarea proiectului legislativ până după Pesah, Paștele evreiesc, sărbătorit anul acesta între 5 și 13 aprilie. Knessetul, parlamentul unicameral al Israelului, va intra în vacanță până după sărbătoare.
Anunțul amânării adoptării legii a fost făcut luni după-amiaza într-un comunicat remis presei de către partidul de extrema dreaptă Otzma Yehudit („Forța Evreiască”), una dintre formațiunile din coaliția de guvernare a lui Netanyahu.
Presa israeliană a scris luni dimineața că Netanyahu ar fi fost convins să înghețe procesul de trecere a legii prin parlament, dar că Itamar Ben Gvir, liderul partidului Otzma Yehudit, a amenințat că se va retrage de la guvernare într-o asemenea eventualitate, lăsându-l pe premierul israelian fără o majoritate parlamentară.
„Suntem în mijlocul unei crize care periclitează unitatea de bază dintre noi. Criza necesită ca toți să ne comportăm responsabil”, a declarat ulterior și Netanyahu într-un mesaj transmis de televiziunile din Israel.
Mutarea a stabilizat moneda națională, însă rămân semnele de întrebare privind credibilitatea sa, inclusiv din partea unor membri ai partidului Likud pe care îl conduce.
Printre aceștia s-a numărat și Yoav Gallant, a cărui demitere a adâncit criza politică din Israel.
Majoritatea israelienilor se opun modificării sistemului judiciar
În mod obișnuit actul de demitere ar fi intrat în vigoare până marți, însă consilieri ai lui Gallant au declarat că acesta nu a primit scrisoarea care îl înștiințează în mod oficial de acest lucru, așa că ministrul și-a urmat programul prevăzut pentru această zi, și că va face acest lucru pe termen nedefinit.
Nici purtătorul de cuvânt al lui Netanyahu, nici cel al partidului Likud nu au dorit să comenteze situația după ce au fost întrebați despre acest subiect de către jurnaliști.
Un sondaj de opinie prezentat de televiziunea Channel 12 a arătat că 63% dintre israelieni, inclusiv 58% dintre votanții Likud, se opun demiterii lui Gallant.
Procente apropiate de alegători susțin și suspendarea procesului de adoptare a reformei sistemului judiciar, o măsură cerută insistent de partidele ultrareligioase și de extrema dreaptă din coaliția lui Netanyahu.
Itamar Ben-Gvir, care ocupă funcția de ministru al Securității Naționale în guvernul lui Netanyahu, a declarat marți că premierul i-a dat asigurări că legea va fi trecută unilateral după Pesah, în cazul în care negocierile cu opoziția pentru a ajunge la un consens vor eșua.
Negocierile vor fi mediate de către președintele israelian Isaac Herzog, de regulă o figură ceremonială pe scena politică a Israelului.
Ce prevede reforma judiciară propusă de guvernul lui Netanyahu
Planul de reformă prevede că Înalta Curte va putea respinge legi doar în anumite condiții, cu o „majoritate specială” încă nespecificată a celor 15 membri ai săi. Însă inclusiv aceste decizii vor putea fi anulate de Parlament, cu o majoritate simplă de 61 dintre cele 120 de voturi ale legiuitorilor israelieni.
Knessetul nu va putea însă anula decizii luate cu unanimitate de voturi de judecătorii Înaltei Curți.
În Israel Înalta Curte are atribuții care în alte țări sunt împărțite între două instanțe, fiind totodată cea mai înaltă curte de apel din țară, cât și cea care judecă plângerile împotriva guvernului. Ea joacă un rol esențial în ținerea sub control a puterii exercitate de coaliția de guvernare, întrucât parlamentul israelian nu are o a doua cameră superioară care să poată revizui sau bloca acte legislative, iar președintele țării nu are drept de veto asupra legilor adoptate.
Proiectul de lege prevede de asemenea schimbarea statutului funcționarilor guvernamentali pentru ca avizele emise de aceștia asupra diferitelor acte normative să nu mai aibă caracter obligatoriu și elimină principiul „caracterului rezonabil” a actelor normative când Înalta Curte judecă legalitatea lor.
Partidele de extremă dreapta din Israel cer de ani de zile o schimbare a sistemului judiciar, argumentând că instanța supremă a devenit tot mai activistă în ultimele 3 decenii și că folosește puteri care nu i-au fost conferite niciodată pentru a promova o agendă de stânga.
0
2
