Premierul israelian Benjamin Netanyahu va amâna până luna viitoare adoptarea controversatei reforme a sistemului judiciar care a scos în stradă milioane de israelieni în ultimele luni și a dus la o grevă națională luni, relatează Reuters.
Anunțul privind amânarea adoptării proiectului legislativ a fost făcut într-un comunicat remis presei luni după-amiaza de către partidul de extrema dreaptă Otzma Yehudit („Forța Evreiască”), unul dintre aliații din coaliția de guvernare a lui Netanyahu.
Comunicatul afirmă că legea va fi adoptată în următoarea sesiune a parlamentului israelian cu scopul de a „adopta reforma prin dialog”. Knessetul, parlamentul unicameral al Israelului, va intra în concediu săptămâna viitoare, când evreii sărbătoresc Pesahul, Paștele iudaic.
The Times of Israel, Haaretz și alte publicații importante din Israel au scris luni-dimineața, citând surse familiare cu discuțiile din interiorul coaliției de dreapta a lui Netanyahu, că premierul israelian urma să anunțe într-un discurs televizat de luni dimineața că va suspenda adoptarea controversatului proiect legislativ despre care criticii afirmă că ar aduce puterea judecătorească sub controlul guvernului.
Însă discursul nu a mai avut loc, aceleași surse afirmând că acesta a fost amânat după ce Itamar Ben Gvir, liderul partidului Otzma Yehudit l-a amenințat pe Netanyahu că își va scoate formațiunea de la guvernare dacă renunță la reforma judiciară.
Aceasta este cerută cu precădere de partidele radicale și ultraortodoxe din coaliția lui Netanyahu, care afirmă că puterea judecătorească se face vinovată de activism judiciar și promovează o agendă politică de stânga.
Ben Gvir ocupă funcția de ministru al Securității Naționale în guvernul lui Netanyahu, o funcție extrem de importantă obținută la negocierile pentru formarea coaliției deși partidul său are doar 6 mandate dintr-un total de 120 de locuri în Knesset, parlamentul unicameral al Israelului.
Tot mai multe presiuni pe guvernul lui Benjamin Netanyahu să renunțe la modificarea sistemului judiciar
Coaliția lui Netanyahu deține o majoritate fragilă în legislativul israelian, de doar 64 de mandate. O ieșire de la guvernare a partidului lui Ben Gvir ar echivala cu o destrămare a sprijinului parlamentar pentru premierul israelian și perspectiva unor noi alegeri anticipate.
Ben Gvir a fost condamnat în 2007 pentru incitare la ură și susținerea unei organizații teroriste.
Duminică noaptea au avut loc ciocniri între manifestanţi şi poliţie, după ce Netanyahu l-a demis pe ministrul Apărării Yoav Gallant, un membru al Likud, propriul său partid politic.
Gallant ceruse public sâmbătă seara o pauză de o lună în procesul de reformă judiciară al guvernului, în contextul în care sute de mii de israelieni protestează de aproape trei luni în fiecare weekend faţă de acest proiect.
Ministrul israelian al Apărării a argumentat că protestele masive împotriva acestei reforme judiciare, la care participă şi un număr tot mai mare de militari rezervişti, afectează inclusiv armata israeliană şi, astfel, este subminată securitatea naţională.
Noi proteste au avut loc luni, zi în care cel mai mare sindicat israelian a declanșat o grevă generală fără precedent.
„Aduceți înapoi sănătatea mintală în țară. Dacă nu anunțați într-o conferință de presă astăzi că v-ați răgzândit, vom intra în grevă”, avertizase luni dimineața Arnon Bar-David, liderul sindicatului Histadrut.
De ce este atât de controversat acest proiect legislativ dorit de partenerii de guvernare a lui Netanyahu
Planul de reformă prevede că Înalta Curte va putea respinge legi doar în anumite condiții, cu o „majoritate specială” încă nespecificată a celor 15 membri ai săi. Însă inclusiv aceste decizii vor putea fi anulate de Parlament, cu o majoritate simplă de 61 dintre cele 120 de voturi ale legiuitorilor israelieni.
Knessetul nu va putea însă anula decizii luate cu unanimitate de voturi de judecătorii Înaltei Curți.
În Israel Înalta Curte are atribuții care în alte țări sunt împărțite între două instanțe, fiind totodată cea mai înaltă curte de apel din țară, cât și cea care judecă plângerile împotriva guvernului. Ea joacă un rol esențial în ținerea sub control a puterii exercitate de coaliția de guvernare, întrucât parlamentul israelian nu are o a doua cameră superioară care să poată revizui sau bloca acte legislative, iar președintele țării nu are drept de veto asupra legilor adoptate.
Proiectul de lege prevede de asemenea schimbarea statutului funcționarilor guvernamentali pentru ca avizele emise de aceștia asupra diferitelor acte normative să nu mai aibă caracter obligatoriu și elimină principiul „caracterului rezonabil” a actelor normative când Înalta Curte judecă legalitatea lor.
Partidele de extremă dreapta din Israel cer de ani de zile o schimbare a sistemului judiciar, argumentând că instanța supremă a devenit tot mai activistă în ultimele 3 decenii și că folosește puteri care nu i-au fost conferite niciodată pentru a promova o agendă de stânga.
0
0
