„A fost visul meu încă din copilărie”. Acestea au fost cuvintele rostite de președintele turc Recep Tayyip Erdogan, cu capul acoperit de tradițional fes islamic, înainte de a îngenunchea și a recita versurile Coranului în ceea ce timp de aproape un mileniu a fost cea mai mare bazilică a creștinismului. Reconvertirea bazilicii Sfânta Sofia şi transformarea acesteia din nou într-o moschee, așa cum a făcut Mahomed al II-lea în 1453, după ce a cucerit Constantinopolul - scrie Il Corriere della Sera, citat de Rador.
Acesta era și visul mentorului său, Necmettin Erbakan, omul care a predicat utilizarea politică a islamului și care l-a lansat pe Erdogan pe scena politică națională.
O mişcare, cea a preşedintelui turc, care cu siguranţă îi consolidează poziţia, slăbită de criza economică și de pandemie, dar care anulează imaginea pe care Mustafa Kemal Atatürk și-a dorit să o dea Turciei: o țară seculară, capabilă să fie un membru deplin al lumii occidentale.
În aceste zile, Erdogan a repetat ca o mantră că „Hagia Sophia este a noastră și nu acceptăm să ni se spună ce să facem cu ea”, un mesaj care a ajuns tare și clar la lume. Nu este o coincidență faptul că prima rugăciune islamică după 85 de ani a avut loc la 24 iulie, în ziua celei de-a 97-a aniversări a Tratatului de la Lausanne, care a dezmembrat Imperiul Otoman.
Acum, Ankara visează să se extindă, din Siria în estul Mediteranei, zonă disputată chiar în ultimele zile cu Atena, din cauza forajelor din Mediterana.
În ciuda participării masive de vineri la Aghia Sophia, a existat un vid. Lipsea total opoziția. Primarul Istanbulului, Emret Imamoglu, şi el un fervent musulman, nu a fost nici măcar invitat, în timp ce Kemal Kiliçdaroglu, liderul CHP, principalul partid de opoziție, a susținut că nu a găsit corect să se roage în fața camerelor și consideră că transformarea într-o moschee a fostei bazilici este o eroare.
Bucuria islamului turc este contrabalansată de clopotele de „doliu” din bisericile ortodoxe grecești, care denunță gestul „cuceritorului”, și de Papa Francisc care a spus că este „foarte mâhnit”.
Mare preocupare și în cancelariile occidentale, de la Bruxelles la Washington. „Dacă Turcia dorește să lucreze cu Europa pe baza principiilor și valorilor noastre, atunci ceea ce se întâmplă cu Hagia Sophia nu este un bun punct de plecare”, a comentat vicepreședintele Comisiei, Margaritis Schinas, care a adăugat că „în calitate de grec” este „furios”.
Asociația italiană de studii bizantine protestează și ea: „Hagia Sofia - a spus președintele Antonio Rigo - nu este doar un monument, ci o sursă inepuizabilă de cunoaștere istorică. Astăzi, prin această transformare, este destinată să devină un loc închis și tăcut”.
Splendidele pardoseli din marmură ale fostei bazilici nu mai sunt vizibile, fiind acoperite cu un imens covor turcoaz. Bazilica Sfânta Sofia a avut aceeași soartă ca multe alte biserici bizantine transformate în moschei sau lăsate în ruină. În loc de coabitare, a sosit timpul recuceririi.
Citește și:
4
2
