Primarul PSD din Crevedia, Florin Petre, susține că el nu a știut că stația GPL continua să funcționeze și după ce a fost închisă, în 2020, că ar fi trecut prin fața depozitului de două ori pe săptămână și că a văzut „poarta închisă şi atât”. Mai mult, el a dat vina pe oamenii care locuiesc lângă stația GPL, spunând că aceștia nu l-au sesizat. Întrebat cine este vinovat pentru tragedie, el a răspuns scurt: „Patronul firmei”.

Primarul din Crevedia, Florin Petre la declarațiiFoto: Adi Iacob / HotNews

Primarul din Crevedia a avut marți prima apariție publică de la exploziile în urma cărora au fost uciși doi oameni, mergând la căminul cultural din localitate, unde au fost amenajate locuri de cazare pentru familiile rămase fără case în urma deflagrațiilor după ce acolo au ajuns prefectul județului Dâmbovița, Claudia Gilia, și președintele Consiliului Județean, Corneliu Ștefan. Până acum, primarul a evitat să vorbească cu presa. El a avut scurte intervenții telefonice sâmbătă seară, la TV, apoi nu a mai răspuns, spunându-le jurnaliștilor că nu mai vrea să facă declarații „ca să nu inducă panica în populație”.

„Nu am venit aici să fac declarații”

De altfel, el nici marți nu ar fi vrut să răspundă întrebărilor jurnaliștilor, însă după o vizită la Căminul Cultural din localitate, unde sunt cazați o parte dintre oamenii care au rămas fără case în urma exploziilor, jurnaliștii prezenți la fața locului au insistat să le răspundă la întrebări. Deși inițial a spus că „nu am venit aici să fac declarații”, ulterior a acceptat câteva întrebări din partea presei.

În prezența prefectului și a șefului CJ Dâmbovița, primarul din Crevedia a făcut declarații halucinante, susținând în mod repetat că el nu a știut nimic, că nu era treaba lui să verifice și că nici nu l-a sesizat vreun localnic.

  • „Știam că a fost închisă (...)
  • Nu e în competența primăriei să facă acest lucru și din moment ce n-am primit nicio sesizare, că s-a vehiculat la presă că a venit, a zis… Nu a venit nimic scris la primărie.
  • Cei care sunt afectați sunt vecinii care locuiesc lângă stația GPL... puteți să-i întrebați dacă vreunul dintre ei a făcut vreo sesizare. Dacă nu s-au făcut la primărie (sesizări - n.r.), nu s-a știut. Dacă s-a făcut la Poliție, trebuie verificat, sunt organe competente”, a susținut primarul, întrebat dacă știa că are în localitate o bombă cu ceas.

Întrebat dacă în tot acest timp el nu a trecut prin fața depozitului GPL, aflat la un kilometru de sediul primăriei, primarul a susținut că a „trecut pe acolo poate de două ori pe săptămână”, dar că nu a văzut nimic pentru că era poarta închisă.

„Ce treabă aveam noi?”

Chestionat cine este responsabil, în opinia sa, pentru acest dezastru, Petre Florin a răspuns scurt: „Patronul firmei”.

  • „Ce treabă aveam noi dacă noi am fost înștiințați că s-a oprit acea activitatea? Am văzut cu ochii noștri că ușa e închisă și nu mai circulă nimeni. (…)

Dacă făceau o sesizare cei de la ISU către Poliție, bănuiesc, să le pună în vedere să verifice din când în când dacă această stație funcționează, ar fi fost ok din punctul meu de vedere”, a continuat el, susținând că nu știe nici cum a obținut firma acel teren și că „totul a fost în regulă până în 2020”, când firma a anunțat primăria că își închide activitatea.

Când i s-a atras atenția că este o comunitate mică, primarul din Crevedia a răspuns: „Eu nu aș spune că este o comunitate mică, dacă avem 12.000 de locuitori cel puțin”.

El a susținut că nu a știut nici despre avizele de construcție date firmei în perioada în care el era primar, el a spus, de asemenea, că nu știe: „Nu eram atunci”.

Când jurnaliștii i-au atras atenția că este totuși primar din 2016, an în care a avut și o condamnare, Petre Florin a plecat pur și simplu: „Aaa, acum o dați în condamnări”.

Conform prefectului, în total, în urma exploziilor de sâmbătă, au fost afectate în jur de 100 de persoane, dintre care 21 sunt copii.

Tragedia de la Crevedia și un nou șir de ilegalități

Reamintim că două explozii devastatoare au avut loc sâmbătă la Crevedia. În urma acestora au murit doi oameni: un bărbat a decedat la scurt timp, făcând infarct după ce și-a văzut soția cuprinsă de flăcări, iar femeia a murit duminică la spital, ea având arsuri pe 95% din corp. 56 de persoane au fost rănite, dintre care 39 de pompieri, doi polițiști și doi jandarmi.

La momentul deflagrațiilor, la depozitul GPL din Crevedia care funcționa ilegal și figura ca fiind închis din toamna lui 2020 se aflau trei cisterne cu GPL, din care două parcate pe stradă. În timpul transferului de gaz dintr-o cisternă în alta, în curtea firmei, sub una dintre cisterne a apărut o sursă de foc, conform Parchetului General.

Exploziile devastatoare de la Crevedia au scos la iveală un șir întreg de nereguli, în timp ce stația GPL care aparținea fiului primarului PSD din Caracal era închisă doar în acte.

Stația GPL din Crevedia unde s-au produs exploziile catastrofale fusese amendată de mai multe ori de Inspectoratul pentru Situații de Urgență și închisă încă din septembrie 2020, dar, cu toate acestea, continua să funcționeze, iar o anchetă a Parchetului vizează inclusiv stabilirea rolului instituțiilor care ar fi trebuit să facă controale și să se asigure că depozitul GPL nu continuă să funcționeze.

Una dintre instituțiile care ar fi trebuit să știe despre faptul că depozitul GPL încă funcționa este Poliția Română. Luni, instituția a transmis că „nu au fost înregistrate sesizări, petiții, informări sau audiențe de la cetățeni sau alte instituții” referitoare la activitatea desfășurată acolo.

Tot luni, DNA a anunțat că are deschise două dosare penale vizând săvârșirea de către funcționari publici a unor presupuse infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite în legătură cu autorizarea stației GPL din localitatea Crevedia, unde doi oameni au murit, iar alți 56 au fost răniți în urma a două explozii catastrofale.

În urma tragediei din Crevedia, și Parchetul General are în lucru un dosar penal care vizează stabilirea cauzelor deflagrației, dar și rolul pe care îl aveau instituțiile în acest caz, în condițiile în care stația GPL era închisă, în acte, încă din 30 septembrie 2020. Astfel, au fost făcute percheziții, fiind ridicate documente, și la sediul Primăriei Crevedia.

De asemenea, un dosar penal a fost deschis sâmbătă seară de Parchetul Militar București și vizează modul de intervenție a pompierilor la depozitul GPL unde au avut loc mai multe explozii urmate de incendii.

Conform procurorului general Alex Florența, după închidere, în toamna lui 2020, firma din Crevedia - care are 25 de puncte de lucru în toată țara - urma să funcționeze doar ca punct de parcare a cisternelor, însă acolo aveau loc în mod obișnuit transferuri de GPL din cisterne, deși nu mai avea niciun fel de autorizație.

Primele date ale anchetei în cazul exploziilor arată că la acel moment se făcea transfer de GPL dintr-o cisternă în alta, fiind folosit un furtun, iar sub una dintre mașini a apărut o sursă de foc, a declarat duminică procurorul general Alex Florența. El a spus că ancheta vizează și stabilirea rolului instituțiilor care ar fi trebuit să facă controale și să se asigure că depozitul GPL nu continuă să funcționeze, deși nu avea autorizații și fusese declarat închis din octombrie 2020.

Cine este Florin Petre, primarul din Crevedia

Florin Petre este primar al comunei Crevedia din 2016, fiind la al doilea mandat, ales pe listele PSD. În 2016, a fost condamnat de Judecătoria Răcari, la 1 an de închisoare cu suspendare și muncă în folosul comunității pentru că a cumpărat un motocultor furat, în condițiile în care știa asta - fiind considerat că a tăinuit fapta.

Potrivit ultimei declarații de interese, primarul este șeful filialei PSD Crevedia. Comuna are aproape 8.000 de locuitori.

Potrivit declarației de avere, Florin Petre are 14 terenuri în Samurcași și Crevedia Mănăstirea, cumpărate în perioada 2006-2020, în total circa 35.160 mp.

Pe 12.02. 2016, chiar înainte să devină primar, Florin Petre a fost condamnat de Judecătoria Răcari la 1 an de închisoare cu suspendare fiindcă a cumpărat un motocultor furat, deși știa acest lucru.

  • „În drept, fapta inculpatului PF care in jurul datei de 12.02.2013 a cumpărat de la numitul MS, cu suma de 500 de lei, un motocultor cunoscând ca bunul a fost furat de acesta, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tăinuire prev. de art. 270 alin.1 C.pen. Sub aspectul laturii obiective, fapta săvârșită de inculpat s-a realizat prin acțiunea de a cumpăra de la numitul MS a motocultorului marca Honda, (pe care acesta din urma il furase din locuința persoanei vătămate OF) in condițiile in care cunoștea ca bunul a fost furat.
  • În temeiul art. 396 alin. 1, 4, 396 alin. 10 C . proc. pen. raportat la art. 83 C . pen. stabilește pedeapsa de 1 an închisoare, în sarcina inculpatului PF pentru săvârșirea infracțiunii de tainuire. În temeiul art. 83 alin. 1C . pen. amână aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere”, se arată în sentință.