Prima reuniune a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) sub președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene va avea loc în perioada 26-27 ianuarie, fiind una informală. Aderarea României și Bulgariei la Schengen - respinsă de Austria și Olanda - nu figurează pe agendă. Cu o zi înaintea JAI, Olanda a cerut ca Uniunea Europeană să oblige mai multe ţări să-şi preia cetăţenii consideraţi neeligibili pentru a rămâne pe teritoriul blocului comunitar, prin restricţionarea accesului la vize.

Mark Rutte, premierul OlandeiFoto: Tomas Tkacik/SOPA Images / Shutterstock Editorial / Profimedia

Consiliul JAI se va desfășura în capitala Suediei, țară care din 1 ianuarie și până în 30 iunie deține președinția Consiliului UE.

Temele aflate pe agenda JAI

Pe agenda reuniunii informale se află, potrivit programului oficial, următoarele teme:

  • Migrație și azil - politica de returnare în UE
  • Lupta împotriva crimei organizate
  • Rolul Eurojust în sprijinirea coordonării investigațiilor de către autoritățile naționale, precum și asupra unui nou instrument pentru transferul procedurilor penale.
  • Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei

Pe agenda JAI nu se află și tema extinderii Schengen

Olanda cere restricţii privind vizele, pentru a reduce migraţia ilegală către UE

Cu o zi înaintea reuniunii, Olanda a cerut ca Uniunea Europeană să oblige mai multe ţări să-şi preia cetăţenii consideraţi neeligibili pentru a rămâne pe teritoriul blocului comunitar, prin restricţionarea accesului la vize, conform Agerpres.

Autorităţile olandeze cer blocului comunitar să folosească mai pe larg puterile de care dispune în prezent pentru a suspenda temporar avantajele vizelor, ca instrument în relaţia cu ţările care nu cooperează în cazul deciziilor de deportare.

Olanda mai cere ca pactul privind migraţia convenit deja între statele membre UE să fie pus în aplicare mai bine, o măsură care probabil va irita ţările din sudul Uniunii Europene, precum Grecia, Italia, Spania şi Malta, aflate sub presiunea numărului substanţial de migranţi sosiţi prin traversarea Mediteranei.

În conformitate cu Regulamentul Dublin, ţara membră unde un migrant soseşte prima dată are obligaţia de a găzdui persoana în cauză şi de a procesa cererea sa de azil.

Statele din flancul sudic al UE acuză celelalte ţări membre de lipsă de solidaritate, întrucât multe dintre acestea din urmă refuză să preia o parte fixă din zecile de mii de migranţi care ajung în fiecare an în Uniunea Europeană.

Planul prezentat de Comisie presupune un schimb mai intens de informaţii şi decizii mai rapide pentru a reduce barierele. De asemenea, UE ar urma să-şi accelereze cooperarea cu ţările ce respectă deciziile de deportare luate de blocul comunitar european.

Peste 300.000 de migranți ilegali depistați în țările UE numai anul trecut

Peste 300.000 de migranţi ilegali au fost consemnaţi numai în 2022, a anunţat marţi Comisia Europeană cu ocazia lansării unei noi strategii pentru creşterea ratei deportărilor din UE.

Potrivit Biroului de statistică al UE (Eurostat), în 2021 serviciile pentru migraţie din ţările Uniunii Europene au solicitat returnarea a 342.100 de persoane. Dintre acestea, doar 24% au fost deportate în ţări din afara UE, în perioada menţionată, scrie Agerpres.

Comisarul pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, a declarat, în conferința de presă ce precede consiliul JAI, că miniștrii vor discuta despre o nouă strategie de returnare în țările de origine a migranițor intrați ilegal în UE și care acum umplu spațiile de cazare în mai multe state, inclusiv din Austria, țară care se opune primirii României în Schegen.

  • „Asta pune sistemele de azil, de procesare și capacitățile de cazare sub o presiune uriașă. Numărul aplicațiilor pentru azil a fost în 2022 de 920.000.
  • Asta înseamnă de aproape trei ori mai mult decât numărul celor sosiți ilegal în Uniunea Europeană. Cele mai multe aplicații au fost înregistrate în Germania, Franța, Spania și Austria.
  • Dacă ne uităm la cheltuiala pe cap de locuitor, cea mai mare presiune financiară s-a înregistrat în Cipru, apoi în Austria, apoi Grecia, Luxemburg, Slovenia și Belgia”, a explicat comisarul Ylva Johansson, potrivit Europa FM.

„România și Bulgaria merită pe deplin să intre în Schengen”

Întrebată dacă știe că România și Bulgaria nu ar colabora în privința returnării, Ylva Johansson a spus că dimpotrivă, afirmând din nou că „România și Bulgaria merită pe deplin să intre în Schengen”, mai scrie Europa FM.

Prima reuniune oficială a Consiliului JAI este programată în perioada 9-10 martie, la Bruxelles.

Premierul Suediei, Ulf Kristersson, a spus, săptămâna trecută, în plenul Parlamentului European, că înţelege dezamăgirile României şi Bulgariei, pe care le consideră justificate, şi că doreşte să pună pe agenda Consiliului JAI tema extinderii spațiului Schengen.

Austria își menține însă în continuare opoziția.

Înainea vizitei făcute luni în Bulgaria, cancelarul Karl Nehammer a transmis un mesaj tranșant: „Atât timp cât spaţiul Schengen nu funcţionează, Austria îşi menţine veto-ul faţă de extinderea acestuia”.

La rândul său, ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, a anunţat că la reuniunea JAI din această săptămână el şi colegul său cipriot Nikos Nouris vor face „presiuni ca UE să pună în aplicare măsuri eficiente, cum ar fi o protecţie coerentă a frontierelor în lupta împotriva contrabandei şi a migraţiei ilegale”.

CITEȘTE ȘI: