Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, luni, înaintea primei reuniuni din acest an a șefilor diplomațiilor din statele membre UE, că, deși nu este pe agendă, va ridica problema aderării României la Schengen. Tot luni, cancelarul Austriei, care a blocat intrarea țării noastre în Schengen, se află în Bulgaria, pentru a inspecta frontiera cu Turcia. Înainea vizitei în Bulgaria, Karl Nehammer a transmis un mesaj tranșant: „Atât timp cât spaţiul Schengen nu funcţionează, Austria îşi menţine veto-ul faţă de extinderea acestuia”.

Karl Nehammer Foto: JOHN THYS / AFP / Profimedia

Aurescu participă luni, la Bruxelles, la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre UE - Consiliul Afaceri Externe (CAE) - care are ca temă principală pe agendă invazia Rusiei în Ucraina, cu participarea prin videoconferinţă a ministrului ucrainean de Externe Dmitro Kuleba.

Aurescu a anunțat, la Bruxelles, înaintea reuniunii, că va ridica problema aderării României la Schengen:

  • „Voi folosi oportunitatea, chiar dacă pe agenda Consiliului Afaceri Externe nu există acest subiect, ca să discut problema aderării României la Schengen.
  • Vom continua demersurile pe această temă, pentru că este foarte important să menținem acest subiect în atenția partenerilor europeni”.

Cancelarul Austriei și ministrul de Interne, în Bulgaria, unde inspectează frontiera cu Turcia

Cancelarul Austriei Karl Nehammer și ministrul de Interne Gerhard Karner se află luni în Bulgaria, unde merg împreună cu preşedintele Rumen Radev şi cu ministrul de Interne Ivan Demergiev la frontiera cu Turcia. Cei doi oficiali austrieci mai au programate o vizită la centrul regional de coordonare al poliţiei de frontieră în apropiere de Elhovo şi, după revenirea la Sofia, o întâlnire cu premierul bulgar Galab Donev.

Înaintea plecării sale în Bulgaria pentru a inspecta frontierele, cancelarul austriac a ținut să transmită că Austria îşi menţine veto-ul faţă de extinderea Spaţiului Schengen, atât timp cât acesta „nu funcţionează”.

  • „Atât timp cât Spaţiul Schengen nu funcţionează, şi, spre exemplu, Germania desfăşoară controale la frontiere cu alte state membre Schengen precum Austria, la fel cum procedează şi multe alte state europene, nu putem extinde acest spaţiu.
  • Veto-ul Austriei rămâne, de aceea, în vigoare, până când situaţia se va schimba fundamental”, a declarat sâmbătă cancelarul Karl Nehammer, potrivit unui comunicat citat de agenția austriacă APA.

Nehammer cere „sprijin deplin pentru Bulgaria şi România pentru întărirea protecţiei frontierei externe”

Înaintea vizitei sale în Bulgaria, Nehammer a cerut „sprijin deplin pentru Bulgaria şi România şi măsuri concrete din partea Comisiei Europene pentru întărirea protecţiei frontierei externe”.

  • „Bulgaria trebuie să fie în poziţia de a construi o protecţie a frontierei la fel de robustă ca Grecia. Pentru aceasta, trebuie puse la dispoziţie fondurile necesare din bugetul UE.
  • Trebuie să apăsăm şi mai tare pe frână în privinţa azilului, nu doar în Austria, ci în toată Europa”, a mai spus şeful guvernului de la Viena.

Cancelarul austriac şi ministrul său de interne reclamă că Bulgaria este lăsată să apere singură graniţa sa externă a UE de aproximativ 240 km cu Turcia şi fac referire la faptul că imagini video postate pe reţelele sociale arată cât de uşor sunt trecute barierele actuale de la graniţa bulgaro-turcă.

Până acum, Comisia Europeană a refuzat să furnizeze fonduri pentru ziduri, garduri şi sârmă ghimpată, dorind numai să sprijine infrastructura de la frontieră. În decembrie, Comisia a declarat că revine Bulgariei să decidă ce mijloace foloseşte pentru a-şi proteja frontierele. În prezent, agenţia europeană Frontex este reprezentată în Bulgaria de echipamente şi 137 de angajaţi, notează APA.

„Multe proceduri pur şi simplu nu funcţionează”

Ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, a anunţat, de asemenea, sâmbătă că la reuniunea de săptămâna viitoare cu omologii săi din Uniunea Europeană el şi colegul său cipriot Nikos Nouris vor face „presiuni ca UE să pună în aplicare măsuri eficiente, cum ar fi o protecţie coerentă a frontierelor în lupta împotriva contrabandei şi a migraţiei ilegale”, a scris presa austriacă.

După discuţiile cu Karner, ministrul cipriot de Interne a anunţat, într-un interviu pentru „Die Presse”, că la Consiliul informal JAI de săptămâna viitoare va lua iniţiativa de a cere reorganizarea sistemului de azil. Karner l-a asigurat de sprijin în acest sens.

  • „Vom înainta propunerea împreună: în loc să cheltuim miliarde de euro pentru a-i găzdui pe toţi migranţii, ar trebui să investim în ţări terţe, pentru ca aceşti oameni să rămână acolo.
  • Europa se confruntă cu o criză a migraţiei. Multe proceduri pur şi simplu nu funcţionează. Trebuie să ajungem la rădăcina problemei.
  • Europa ar trebui să acţioneze în ţările terţe, din Africa şi Asia, de unde provin în principal migranţii ilegali. Discutăm de trei ani despre un nou pact privind azilul şi migraţia în UE şi suntem în mod clar blocaţi”, a declarat ministrul cipriot de Interne, conform News.ro.

România, care așteaptă intrarea în Schengen de 11 ani, nu a intrat în spațiul european de liberă circulație, deși a avut sprijinul a 26 de state membre ale UE. Austria a reușit să blocheze decizia favorabilă în Consiliul JAI, pentru aderarea la Schengen fiind necesară unanimitate. Olanda i s-a alăturat, în condițiile în care se opune aderării Bulgariei, iar votul a fost dat „la pachet cu România”.

Prima reuniune a Consiliului Justiție și Afaceri Interne sub președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene va avea loc în perioada 25-27 ianuarie, fiind una informală. În perioada 9-10 februarie, va avea loc Consiliul European, iar prima reuniune oficială a Consiliului JAI este programată în perioada 9-10 martie, la Bruxelles.

Premierul Suediei, Ulf Kristersson, a spus, săptămâna trecută, în plenul Parlamentului European, că înţelege dezamăgirile României şi Bulgariei, pe care le consideră justificate, şi că doreşte să pună pe agenda Consiliului JAI tema extinderii spațiului Schengen.

În perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2023, președinția Consiliului UE este asigurată de Suedia. Urmează Spania - iulie-decembrie 2023, Belgia - ianuarie-iunie 2024 și Ungaria - iulie-decembrie 2024.