Ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, a anunţat că la reuniunea de săptămâna viitoare cu omologii săi din Uniunea Europeană el şi colegul său cipriot Nikos Nouris vor face „presiuni ca UE să pună în aplicare măsuri eficiente, cum ar fi o protecţie coerentă a frontierelor în lupta împotriva contrabandei şi a migraţiei ilegale”, scrie presa austriacă.
Gerhard Karner a spus că Cipru, la fel ca şi Austria, este împovărat de migraţia ilegală.
Karner şi Nouris şi-au coordonat punctele de vedere în cadrul unei întâlniri care a avut loc vineri la Viena, înainte de reuniunea miniştrilor de Interne ai UE de săptămâna viitoare, de la Stockholm. Cei doi miniştri de Interne au convenit să susţină ca, pe viitor, procedurile de azil să se desfăşoare în ţări terţe.
„Multe proceduri pur şi simplu nu funcţionează”
După discuţiile cu Karner, ministrul cipriot de Interne a anunţat, într-un interviu pentru „Die Presse”, că la Consiliul informal JAI de săptămâna viitoare va lua iniţiativa de a cere reorganizarea sistemului de azil. Karner l-a asigurat de sprijin în acest sens.
- „Vom înainta propunerea împreună: în loc să cheltuim miliarde de euro pentru a-i găzdui pe toţi migranţii, ar trebui să investim în ţări terţe, pentru ca aceşti oameni să rămână acolo.
- Europa se confruntă cu o criză a migraţiei. Multe proceduri pur şi simplu nu funcţionează. Trebuie să ajungem la rădăcina problemei.
- Europa ar trebui să acţioneze în ţările terţe, din Africa şi Asia, de unde provin în principal migranţii ilegali. Discutăm de trei ani despre un nou pact privind azilul şi migraţia în UE şi suntem în mod clar blocaţi”, a declarat ministrul cipriot de Interne, conform News.ro.
Întrebat de ce nu există un consens, el a spus că „pentru multe state este dificil să accepte că ar trebui să participe şi ele la programele de reinstalare: „Pentru că se tem că vor deveni ele însele parte a problemei”.
Opinii aparent divergente
Potrivit propunerii ministrului cipriot de Interne, ar trebui convenit cu ţările terţe anumite cote de imigranţi, iar celor care caută protecţie în afara Europei ar trebui să li se ofere posibilitatea de a solicita azil în punctele de lucru ale Crucii Roşii sau ale ONU sau chiar la ambasade, în loc să îşi rişte viaţa în călătorii cu barca pe mare.
„Kronen Zeitung” notează că în această privință opiniile au fost aparent divergente. Ministerul austriac de Interne nu a dorit să vorbească despre o propunere comună.
Cipru a sprijinit propunerea austriacă de a desfăşura procedurile de azil în ţări terţe, a precizat acesta. Cu toate acestea, Austria este împotriva ideii ca procedurile de azil să se desfăşoare în ambasade sau în punctele de lucru ale Crucii Roşii sau ale UNHCR. În schimb, Ministerul de Interne de la Viena a făcut referire la modelul danez sau britanic. Cele două ţări vor să trimită solicitanţii de azil în ţări terţe, unde trebuie să aştepte ca cererea lor să fie soluţionată în Danemarca sau Marea Britanie.
„Nu a fost o zi bună pentru Europa”
În ceea ce priveşte subiectul redistribuirii refugiaţilor în cadrul UE, unde opiniile au fost, de asemenea, diferite, Nouris s-a arătat înţelegător. El a vorbit cu Karner despre acceptarea refugiaţilor din Cipru.
„Îmi dau seama că nu pot insista asupra acestui lucru, având în vedere fluxurile mari de migraţie secundară din Austria", a spus el.
Pe de altă parte, ministrul cipriot a criticat veto-ul Austriei în privinţa aderării Româniai şi Bulgariei la Schengen.
- „Nu a fost o zi bună pentru Europa. Sper că această decizie va fi revizuită în timpul preşedinţiei suedeze a UE”, a declarat Nikos Nouris.
România, care așteaptă intrarea în Schengen de 11 ani, nu a intrat în spațiul european de liberă circulație, deși a avut sprijinul a 26 de state membre ale UE. Austria a reușit să blocheze decizia favorabilă în Consiliul JAI, pentru aderarea la Schengen fiind necesară unanimitate. Olanda i s-a alăturat, în condițiile în care se opune aderării Bulgariei, iar votul a fost dat „la pachet cu România”.
Prima reuniune a Consiliului Justiție și Afaceri Interne sub președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene va avea loc în perioada 25-27 ianuarie, fiind una informală. În perioada 9-10 februarie, va avea loc Consiliul European, iar prima reuniune oficială a Consiliului JAI este programată în perioada 9-10 martie, la Bruxelles.
Premierul Suediei, Ulf Kristersson, a spus, marți, în plenul Parlamentului European, că înţelege dezamăgirile României şi Bulgariei, pe care le consideră justificate, şi că doreşte să pună pe agenda Consiliului JAI tema extinderii spațiului Schengen.
În perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2023, președinția Consiliului UE este asigurată de Suedia. Urmează Spania - iulie-decembrie 2023, Belgia - ianuarie-iunie 2024 și Ungaria - iulie-decembrie 2024.
3
21
