Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA) a ridicat din zona Lacului Morii peste 120 de câini începând din luna aprilie a anului 2022, când victima făcuse sesizare după ce fusese atacată în aceeaşi zonă, a declarat sâmbătă purtătoarea de cuvânt a ASPA, Cătălina Trănescu. „Capturarea nu rezolvă cauza, ci efectul”, a reacționat reprezentanta ASPA după ce o femeie de 43 de ani a fost atacată și ucisă de o haită de 8 câini, lângă digul din zona Lacul Morii din sectorul 6.

Cătălina Trănescu, purtător de cuvânt al ASPA, face declarații în apropierea zonei în care o femeie a fost ucisă de cainii vagabonzi prezenti pe un teren viran din sectorul 6, în BucurestiFoto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu

Ea a spus că zona Lacul Morii este cunoscută de ASPA ca fiind o zonă cu câini fără stăpân, subliniind că nu este „doar problema ASPA”.

„Această problemă a câinilor fără stăpân nu e doar problema ASPA”

• „Știm foarte bine că anul trecut în aprilie a avut loc un incident, de asemenea. Se pare că este vorba de aceeaşi femeie care a fost muşcată atunci de câini.
• De la momentul respectiv şi până în prezent, ASPA a derulat zeci de acţiuni în această zonă, pe toate străzile adiacente acestui câmp.
• Am ridicat de pe aceste străzi peste 120 de câini din aprilie anul trecut, de la incidentul de atunci până acum.
• Am făcut sesizări către alte autorităţi deoarece această problemă a câinilor fără stăpân nu e doar problema ASPA.
• Am spus-o şi o repetăm – capturarea nu rezolvă cauza, ci efectul. Luăm câinii găsiţi pe străzi la acel moment, însă dacă nu acţionăm printr-un efort comun alături de alte instituţii să luăm măsuri pentru a prevenit astfel de incidente, din păcate, ne vom confrunta cu astfel de incidente în continuare”, a susținut Cătălina Trănescu, potrivit News.ro.

Întrebată la ce instituţii se referă şi ce măsuri pot fi luate, purtătoarea de cuvânt a ASPA a răspuns:

• „Departe de mine gândul de a face un ping pong între instituţii, că nu este ceea ce ar putea ajuta într-un fel sau altul, însă sunt lucruri reale care ţin de competenţele şi atribuţiile fiecărei instituţii şi care trebuie spuse”.

Ea a ținut să sublinieze că ASPA este responsabilă de gestionare câinilor fără stăpân de pe domeniul public din Bucureşti, dar instituția ar trebui să aibă sprijinul poliţiilor locale de sector, Poliţiei Naţionale, care are competenţe faţă de ASPA, şi anume să verifice proprietarii de câini, proprietarii de animale, dacă aceşti câini sunt microcipaţi, conform legii, dacă sunt sterilizaţi, dacă sunt ţinuţi pe proprietăţi private îngrădite corespunzător în aşa fel încât ei să nu aibă acces să iasă pe domeniul public.

„Sunt probleme care s-au agravat în ultimii ani”

Reprezentantul ASPA a pus că această implicare a celorlalte instituții nu este însă suficientă, iar problemele privind câinii de pe proprietăți private „s-au agravat în ultimii ani”.

• „Sunt foarte multe proprietăţi private în Bucureşti, de regulă la periferie, care nu sunt îngrădite corespunzător.

Câinii intră şi ies pe domeniul public cum vor ei. Nefiind sterilizaţi, ei se înmulţesc. Înmulţindu-se şi ajungând adulţi se retrag în astfel de zone şi formează grupuri, ies după hrană şi pot avea comportamente agresive, atât faţă de oameni, cât şi faţă de alte animale mai mici. Nu există că odată ridicaţi să ajungă înapoi. Odată ridicaţi de ASPA câinii sunt duşi în cele trei centre pe care noi le avem în gestionare, acolo ei sunt microcipaţi.

• Automat dacă s-ar întoarce în teritoriu ar exista o trasabilitate s-ar putea să se ştie că provin de la noi. Sunt microcipaţi, sunt sterilizaţi, vaccinaţi, deparazitaţi şi promovaţi spre adopţie. Ceea ce vedem în continuare în teritoriu nu sunt câini care ies din adăposturile noastre. Sunt câini care continuă să se înmulţească, în proprietăţi private, în depozite, în şantiere în lucru, care formează grupuri care pot deveni periculoase”, a mai susținut Trănescu.

„Ea nu a mai ales varianta digului să se întoarcă spre locuinţe, ci a ales să vină pe câmp”

Purtătoarea de cuvânt a ASPA a mai spus că terenul din zona Lacul Morii este atât de extins încât abia se vede digul unde femeia a alergat şi a ajuns la locul unde ulterior a fost atacă de haita de câini.

• „În momentul de faţă echipajele noastre sunt în teren, acţionăm şi încercăm să capturăm aceşti câini care se presupune că sunt cei care au făcut atacul din această dimineaţă.
• Odată ajunşi în mijlocul câmpului…nu puteţi vedea cu ochiul liber, cam atât de mare e teritoriul încât nu reuşiţi să vedeţi capătul celălalt al digului de unde femeia a alergat şi a venit încoace, în mijloc.
• Ea nu a mai ales varianta digului să se întoarcă spre locuinţe, ci a ales să vină pe câmp. Fix în mijlocul câmpului s-a întâmplat acest eveniment. E un teritoriu foarte greu de acţionat.
• În momentul de faţă echipajele sunt acolo, avem puşcă cu tranchilizant, dar este o acţiune extraordinar de dificilă. Au fost identificaţi opt câini pe câmp.
• Echipajele sunt în încercarea de a face aceste capturări, însă fiind un teritoriu atât de mare, atât de vast este o operaţiune extrem de dificilă. Am identificat şi puiuţi ai acestor câini. Aceştia au fost mai uşor de prins”, a conchis Cătălina Trănescu.

Femeia ucisă de câini avea 43 de ani, fiind atacată de câini în timp ce alerga în zona Lacul Morii din București. Este vorba despre aceeași femeie care în luna aprilie a anului trecut a ajuns la spital în stare gravă după ce a fost atacată de câini în aceeași zonă.

CITEȘTE ȘI:VIDEO Cine este femeia care a fost ucisă de câini lângă Lacul Morii. Ce spunea despre atacul din 2022