Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție reia apelul către guvern de a desființa Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), "fără a invoca false motive și fără a apela la strategii de tergiversare". Reamintim că desființarea Secției speciale, structură contestată inclusiv în ultimul raport MCV al Comisiei Europene, este blocată în coaliție, din cauza refuzului UDMR, care se opune transferului dosarelor către DNA.

Sala judecataFoto: Kitsdesign / Sciencephoto / Profimedia

Cele trei asociații de magistrați reamintesc, într-un comunicat de presă transmis miercuri, că în raportul MCV emis de către Comisia Europeană în luna iunie se subliniază asumarea de principiu a Guvernului României în ianuarie 2021 a unui memorandum în care își exprima angajamentul politic de a da curs tuturor recomandărilor MCV. Planurile prevăzute în memorandum includ și proiectul de lege de desființare a Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) și modificări ale legilor justiției, ambele fiind direct legate de recomandările MCV.

În același raport este enumerată crearea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) printre "motivele serioase de îngrijorare identificate”, arătându-se totodată că "gestionarea eficace a unor dosare de corupție la nivel înalt continuă să fie afectată de activitatea SIIJ, care intervine în continuare în dosarele de corupție la nivel înalt în curs de instrumentare de DNA și să provoace întârzieri care riscă să afecteze aceste dosare”.

Raportul MCV reia în mod repetat clarificările pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene le-a cuprins în Hotărârea CJUE din 18 mai 2021 asupra naturii MCV și a obligațiilor României care decurg din acesta.

De asemenea, Comisia de la Veneția arată, în analiza publicată în 5 iulie, că „motivele pentru crearea Secției speciale pentru investigarea infracțiunilor din justiție (Secția), cu o competență vag definită, rămân neclare”. Comisia de la Veneția a concluzionat că, „întrucât Secția ar fi incapabilă să soluționeze eficient cauzele din competența sa, ea riscă să devină un obstacol în lupta împotriva corupției și a crimei organizate”.

  • "Simpla lecturare a obligațiilor asumate de executivul român în corelare cu măsurile stabilite în MCV de Comisia Europeană – în interpretarea dată acestora de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, de natură să garanteze respectarea de către statul român a valorii statului de drept – și cu recomandările oneste conținute de Avizul Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), solicitat chiar de executivul român, nu lasă loc de interpretări.
  • Orice încercare de redenumire a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, inclusiv prin translatarea sa în cadrul PÎCCJ sub forma unei direcții, așa cum s-a mai afirmat în mai multe rânduri, precum și renașterea unei astfel de structuri, sub orice formă, sunt la fel de nocive. Principial, orice unitate centralizată și specializată care ar putea ancheta magistrații este incompatibilă cu cerințele statului de drept", arată Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție.

Asociațiile de magistrați spun că orice întârziere de la realizarea obiectivelor asumate de către Guvern prin memorandumul din ianuarie 2021 este lipsită de un motiv justificat, iar tergiversarea desființării Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție și transmiterea cauzelor la parchetele cărora le revenea competența de soluționare înainte de înființarea SIIJ este inacceptabilă.

  • "În acest cadru, chemarea formală la dialog fără a ține cont de niciuna din cerințele și recomandările formulate de instituțiile europene la care chiar Statul român a apelat pentru clarificarea pașilor pe care trebuie să îi urmeze în adoptarea Legii de desființare a Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție nu pare a conține, în esență, nicio intenție pentru comunicare, apărând ca simplă strategie de menținere în viață a unei entități fără vreo realizare concretă, care a întârziat instrumentarea cauzelor de corupție la nivel înalt și care riscă să afecteze aceste cauze, așa cum s-a și reținut în ultimul Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare din iunie 2021", adaugă asociațiile.

CITEȘTE ȘI: