Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție cer Consiliului Superior al Magistraturii "să-și îndeplinească atribuțiile constituționale și să ia atitudine față de modul în care unii avocați, dar și alte persoane, înțeleg să își exercite dreptul de a critica o hotărâre judecătorească definitivă". Cele două asociații mai spun că protestele unor avocați față de condamnarea avocatului Robert Mihăiţă Roşu în dosarul Ferma Băneasa pot fi interpretate drept o modalitate de a pune presiune asupra judecătorilor.
- "Într-un stat de drept este recunoscut dreptul fiecărei persoane de a se exprima liber și a expune un punct de vedere științific față de modul în care se realizează activitatea de judecată, însă nu este acceptabil ca în spațiul public să se manifeste în mod virulent atacuri coordonate asupra judecătorilor care au pronunțat o hotărâre judecătorească.
- Mai mult, protestele unor avocați din incinta instanțelor pot fi interpretate ca fiind o modalitate de a pune presiune asupra judecătorilor, putând fi afectat direct actul de justiție, o atare conduită nefiind compatibilă cu cerințele statului de drept.
- Potrivit par.25 din Avizul nr. 16 (2013) privind relaţiile dintre judecători şi avocaţi, adoptat de Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE), ”respectul faţă de colegii de breaslă şi respectul pentru statul de drept, precum şi contribuţia pentru o bună administrare a justiţiei – respectiv principiile (h) şi (i) din Carta principiilor esenţiale ale avocatului european a CCBE (Consiliul Barourilor şi al Societăţilor de Drept din Europa) – impun abţinerea de la critici abuzive faţă de colegi, față de judecători luați individual şi față de procedurile judiciare şi hotărârile judecătoreşti”.
- În aceste coordonate, pasivitatea Consiliului Superior al Magistraturii, care este garantul independenței justiției, cu privire la atacurile din presă și la protestele unor avocați față de o hotărâre judecatorească definitivă, derulate în incinta unor instanțe, chiar lângă sălile de judecată, naște serioase îndoieli în societate în ceea ce privește funcționarea justiției și independența sa", arată Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat joi verdictul final în dosarul Ferma Băneasa: omul de afaceri Remus Truică a fost condamnat la şapte ani de închisoare, israelienii Benyamin Steinmetz şi Tal Silberstein au primit câte cinci ani de închisoare, iar Prinţul Paul – trei ani şi patru luni, iar avocatul Robert Mihăiţă Roşu - cinci ani. De asemenea, jurnalistul Dan Andronic a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare. ICCJ i-a obligat pe cei condamnaţi la plata mai multor sume de bani, iar terenurile revin statului român.
La finalul săptămânii trecute, Uniunea Naţională a Barourilor din România (UNBR) a criticat dur condamnarea avocatului Robert Mihăiţă Roşu în dosarul Ferma Băneasa și a anunțat că va sesiza Inspecţia Judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii pentru a verifica felul în care au fost administrate probele în această cauză. "Discrepanţa radicală între cele două hotărâri judecătoreşti privindu-l pe avocatul Robert-Mihăiţă Roşu (n.r - cea a Curţii de Apel Braşov şi cea a ICCJ) arată slăbiciunile sistemului, cu consecinţe grave asupra credibilităţii justiţiei”, consideră UNBR.
Înalta Curte de Casație și Justiție a reacționat spunând că recunoaște și susține dreptul fundamental la liberă exprimare al oricărei persoane sau organizații, inclusiv sub aspectul exprimării unor aprecieri critice cu privire la hotărârile judecătorești, și a invitat publicul "să facă o simplă trecere în revistă a jurisprudenței sale din ultimii ani, care demonstrează cu prisosință lipsa de părtinire și echilibrul judecătorilor".
3
1
