Asociația ”Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” cere Inspecției Judiciare și Consiliului Superior al Magistraturii să apere reputația și independența judecătorilor din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție după „reacțiile publice virulente și jignitoare” care au fost publicate în spațiul public de mai mulți avocați și în special de Uniunea Naţională a Barourilor din România (UNBR), după ce avocatul Robert Mihăiţă Roşu a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul Ferma Băneasa.
AMASP face un apel către avocați ca, „în virtutea rolului pe care îl au în sistemul de justiție, să respecte deontologia profesiei și principiile de funcționare ale justiției și să își exprime în mod profesionist opiniile juridice în momentul în care ÎCCJ va publica argumentele care au stat la baza soluției de condamnare”.
„Înțelegând că soluția pronunțată în dosarul indicat anterior a stârnit o puternică reacție emoțională acest fapt nu poate conduce la aducerea de injurii completului de judecată și nici la dezbaterea unei hotărâri definitive dincolo de principiile legale și de obligațiile de rezervă și deontologice ale reprezentanților profesiilor juridice”, se arată într-un comunicat al AMASP publicat luni.
Asociația argumentează că „opiniile privind temeinicia unei hotărâri judecătorești pot fi expuse de profesioniștii în drept, în mod rezonabil, doar în momentul în care există motivarea soluției, în mod civilizat, cu respectarea autorității de lucru judecat și prin comentarii care țin de latura științifică a dreptului”. „Nimic nu împiedică analiza acestei decizii într-o lucrare științifică în momentul în care se va putea citi motivarea instanței însă din punct de vedere legal, contestarea vinovăției sau nevinovăției unui inculpat, ulterior pronunțării unei soluții definitive, poate fi făcută doar în căile extraordinare de atac”, potrivit sursei citate.
„Considerăm că este evident pentru orice participant profesionist la procesul penal că răspunderea penală este personală iar o hotărâre de condamnare sau achitare vizează o situație de fapt clar încadrată și persoanele care au calitatea de inculpat în acel proces, în niciun caz o ”condamnare colectivă”, ”un atac la profesie”, ”un deces al dreptului la apărare”, continuă AMASP, care subliniază că „Nicio nemulțumire sau neînțelegere sau dezacord cu privire la o decizie pronunțată de instanța supremă nu ar trebui să fie exprimată prin forme de șantaj privind refuzul de a acorda asistență juridică, prin solicitarea unui standard dublu de evaluare a probelor în funcție de calitatea inculpatului sau prin calificarea judecătorilor ca fiind lipsiți de inteligență sau imparțialitate sau având alte interese decât aflarea adevărului în cauză.
În aceste circumstanțe, AMASP consideră că „posibilitatea pronunțării soluției în momentul în care este redactată și motivarea pe care aceasta se întemeiază ar fi un beneficiu pentru toți participanții la procesul penal și pentru societate în general, fiind important ca la momentul tranșării litigiului toate părțile să cunoască argumentele de fapt și motivarea în drept”.
La finalul săptămânii trecute, Uniunea Naţională a Barourilor din România (UNBR) a criticat dur condamnarea avocatului Robert Mihăiţă Roşu în dosarul Ferma Băneasa și a anunțat că va sesiza Inspecţia Judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii pentru a verifica felul în care au fost administrate probele în această cauză.
„Discrepanţa radicală între cele două hotărâri judecătoreşti privindu-l pe avocatul Robert-Mihăiţă Roşu (n.r - cea a Curţii de Apel Braşov şi cea a ICCJ) arată slăbiciunile sistemului, cu consecinţe grave asupra credibilităţii justiţiei”, consideră UNBR.
”Este inacceptabilă o discrepanţă atât de mare între hotărârea de achitare a avocatului Robert-Mihăiţă Roşu la Curtea de Apel Braşov şi condamnarea acestuia la 5 ani închisoare cu executare la ÎCCJ, iar aceasta indică o slăbiciune a sistemului, cu consecinţe asupra credibilităţii justiţiei, atât în rândul avocaţilor, cât şi a publicului larg”, se mai arată în comunicatul, citat de news.ro.
Săptămâna trecută, omul de afaceri Remus Truică a fost condamnat la 7 ani de închisoare cu executare, Paul Philippe al României a primit 3 ani și 4 luni de închisoare, iar Dan Andronic - 3 ani de închisoare cu suspendare, în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa. Deciziile sunt definitive și au fost pronunțate joi de instanța supremă, care a majorat pedepsele din prima instanță. Prejudiciul total în acest dosar a fost estimat la 145.398.569 de euro.
Citește și:
0
1
