Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, în unanimitate, un proiect de lege care prevede că nu beneficiază de liberare condiţionată condamnaţii care execută pedepse pentru omor, viol, corupere sexuală a minorilor, tâlhărie calificată sau exploatarea cerşetoriei.
„Nu beneficiază de liberare condiţionată condamnatul aflat în executarea unei pedepse pentru săvârşirea uneia sau mai multe dintre faptele prevăzute la art.188, 189, 214 - 216, 218 - 221, 234 sau 236”, se arată în proiectul care modifică Codul penal, potrivit Agerpres.
Aceste articole se referă la omor, omor calificat, viol, coruperea sexuală a minorilor, tâlhăria calificată, tâlhăria sau pirateria urmată de moartea victimei, folosirea serviciilor unei persoane exploatate, exploatarea cerşetoriei.
Proiectul mai spune că liberarea condiţionată în cazul detenţiei pe viaţă poate fi dispusă dacă cel condamnat a executat efectiv 25 de ani de închisoare. În cazul celor care se află în închisoare, se dispune liberarea condiţionată dacă cel condamnat a executat cel puţin trei pătrimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin patru cincimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani.
„În cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 65 de ani, se poate dispune liberarea condiţionată, după executarea efectivă a două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depăşeşte 10 ani, sau a cel puţin trei pătrimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în alin.(1) lit.b)”, mai spune proiectul de lege.
Proiectul a fost adoptat tacit de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.
Adoptarea acestui proiect de lege de către Parlament vine în contextul cazului șocant din Hunedoara, unde o fată de 17 ani a fost incendiată de un bărbat cu cinci crime la activ, condamnat pe viață.
Cum s-a ajuns la eliberarea lui condiționată? Judecătorul Cristi Danileț a explicat pentru HotNews.ro că nu există criterii clare și că decizia eliberării condiționate a unui deținut este lăsată la aprecierea subiectivă a magistraților, astfel că este necesară modificarea Codului de procedură penală. „Eliberarea condiționată trebuie să devină o excepție și atunci practica judecătorilor ar trebui să se schimbe, pentru că nu pot fi admise eliberări condiționate pe bandă rulantă”, a declarat Danileț.
Care este în prezent procedura de eliberare condiționată
În prezent, un deținut, indiferent de infracțiunile pentru care a fost condamnat, poate fi eliberat condiționat după ce execută o fracție din pedeapsă, respectiv două treimi. În legislația din România nu există nicio interdicție pentru eliberarea condiționată a unor condamnați aflați pentru a doua, a treia sau a cincea oară într-o astfel de situație, așa cum este cazul lui Ion Turnagiu, care a săvârșit cinci crime și care i-a dat foc unei tinere, după ce a fost eliberat condiționat.
Teoretic, un criminal eliberat condiționat și care se întoarce în penitenciar după ce a săvârșit o nouă crimă poate fi pus din nou pus în discuția comisiei de eliberare din penitenciar. Comisia este alcătuită din comandantul penitenciarului, ofițerul de probațiune, medic, psiholog, și apreciază dacă acesta poate fi eliberat sau nu. Propunerea comisiei din penitenciar este trimisă către judecătorie. Crimele, de exemplu, sunt de competența Tribunalului, dar, potrivit Codului de procedură penală, aceste propuneri de eliberare condiționată ajung mai întâi la judecătorie, indiferent despre ce infracțiune este vorba.
Judecătorul Cristi Danileț spune că, de regulă, aceste propuneri sunt judecate de către cei mai tineri dintre judecători. Decizia Judecătoriei poate fi contestată la Tribunal - de către deținut, dacă nu a fost eliberat condiționat sau de către Parchet, dacă deținutul a fost pus în libertate.
Când se decide definitiv eliberarea condiționată a unui deținut trebuie avute în vedere două criterii: executarea unei fracții din pedeapsă, respectiv două treimi, și conduita deținutului în penitenciar, respectiv dacă acesta a dat dovadă de bună purtare. Aceasta înseamnă să nu fi avut sancțiuni disciplinare, să fi avut recompense, să fi muncit în penitenciar.
În plus, legea recursului compensatoriu aplicată pentru perioada 2012-2019 prevede o reducere de pedeapsă pentru condiții improprii de detenție, astfel că automat se poate scădea mai mult din pedeapsă. De asemenea, dacă a muncit în penitenciar se aplică o altă reducere din pedeapsă, astfel încât uneori în mod formal judecătorii constată îndeplinite condițiile și le dau drumul deținuților, a explicat pentru HotNews.ro judecătorul Cristi Danileț.
O tânără de 17 ani din localitatea Dârvari, județul Mehedinți, a fost incendiată și este în stare critică, având arsuri pe 80-90% din suprafața corpului. Cel care i-a dat foc fetei, pe care a stropit-o cu benzină, este un bărbat cu cinci crime la activ, eliberat condiționat. Victima depusese plângere chiar săptămâna trecută împotriva bărbatului, pentru viol și agresiune.
Ion Turnagiu (46 de ani) a fost eliberat condiţionat din închisoare în mai anul trecut, după ce Tribunalul Mehedinţi a considerat că acesta îndeplineşte condiţiile de liberare, chiar dacă fusese condamnat la închisoare pe viaţă pentru cinci crime, pe care le-a săvârşit în 1993, la vârsta de 18 ani.
1
27
