Disputa dintre președintele Iohannis și Guvern pe numirea Șefului Statului Major al Apărării a fost pusă de unii pe seama mizei foarte mari a achizițiilor militare: cateva miliarde de euro pe programe de înzestrare cu armament nou și tehnică de luptă. În 2018 s-au derulat cu succes și s-au făcut plăți de câteva miliarde însă doar pe marile contractele negociate direct, în principal pe armament american. În schimb, achizițiile competitive lansate de Ministerul Apărării au bătut pasul pe loc și au tot fost amânate - cel mai celebru caz: contractul de circa 1,6 miliarde de euro pentru patru corvete multifuncționale, acolo unde trei companii europene concurează, însă doar una oferă rachete americane.
În decembrie anul trecut, fostul ministru al Apărării, Mihai Fifor, anunța că anul 2018 va fi „Anul Marinei” și că cel puțin două mari contracte vor fi semnate: patru corvete multifuncționale ce ar urma să fie construite în țară, dar și sistemele mobile de lansare rachete anti-navă de pe coastă. Ambele nu s-au mai concretizat în acest an...
- Marile contracte încheiate și pe care s-au dat o parte din bani: doar cu americanii - Patriot, HIMARS și transportoarele Piranha V
De altfel, singurele contracte încheiate și marile plăți efectuate au vizat doar achizițiile negociate direct cu SUA: sistemul de apărare anti-aeriană Patriot, lansatoarele de rachete HIMARS și transportoarele blindate Piranha V (n.r. Elvețienii de la Mowag sunt deținuți de americanii de la General Dynamics).
Astfel, în cadrul contractului de 3,9 miliarde de dolari pentru Patriot semnat la final de 2017, s-au făcut deja două plăți majore - una la finalul anului trecut de circa 800 de milioane de euro pentru uprimul sistem ce ar urma să ajungă în țară în 2019 și alta în septembrie, estimată de ministrul de atunci la circa 1 miliard de euro, pentru următoarele trei sisteme.
Pentru HIMARS - contractul s-a semnat în februarie 2018 pentru trei sisteme (batalioane) cu o valoare de 1,5 miliarde de dolari.
Transportoarele Piranha V au fost contractate în ianuarie 2018 pentru circa 895 de milioane de euro - presupune achiziția a 227 de transportoare din care 197 ar trebui să fie asamblate în Romania la UMB.
Primul termen de livrare de 12 luni este pentru primele 36, dar procedura deja se află în întârziere: câteva au fost livrate chiar înainte de parada de 1 Decembrie, iar în ianuarie ar fi trebuit deja să fie livrate, pe lângă de restul până la 30, și primele 6 asamblate la Uzina Mecanică București.
- Licitația pentru corvete - marele contract amânat: trei producători europeni concurează, doar unul oferă rachete americane
Îm schimb, procedura competitivă - similar unei licitații - lansate pentru achiziția celor patru corvete nu s-a finalizat nici până acum, deși un căștigător era așteptat încă din octombrie. În competiție sunt înscriși olandezii de la Damen (cu un șantier naval la Galați care produce deja nave militare - plus managementul șantierului naval Mangalia), italienii de la Fincantieri (cu șantierele navale de la Brăila și Tulcea) și francezii de la Naval Group (care au o înțelegere cu Șantierul Naval Constanța).
Dincolo de discuția despre specificațiile fiecărei nave în parte, în cadrul acestei competiții mai există un factor care ar putea conta în procesul autorităților de a lua o deciziei: soluția de înarmare a corvetelor.
Astfel, navele propuse de Naval Group (Gowind 2500) și Fincantieri (Abu Dhabi Enhanced) vin cu o soluție de înarmare europeană: cu rachete anti-aer și anti-navă furnizate de MBDA. În schimb, olandezii de la Damen au optat pentru o soluție de înarmare americană: rachete anti-navă Boeing (Harpoon) și anti-aer de la Raytheon (ESSM și RAM), producătorul sistemului Patriot achiziționat de România.
O decizie în achiziția corvetelor ar urma să fie luată la jumătatea lunii ianuarie...
- Achiziția lansatoarelor mobile de coastă cu rachete anti-navă a fost suspendată
Pe lângă această procedură, MApN a lansat în octombrie și achiziția unor lansatoare mobile de coastă cu rachete anti-navă - un contract de „doar” 137 milioane de euro.
Inițial „licitația” avea un criteriu care ar fi putut să scoată din joc majoritatea companiilor interesate, dar - ulterior - Romarm, prin care se desfășoară procedura, a publicat o clarificare ce „sucește” puțin limba română și logica pentru a putea permite calificarea tuturor celor interesați.
Chiar și așa, după ce procedura pentru corvete a suferit o amânare, la final de noiembrie licitația pentru sistemele mobile de coastă cu rachete anti-navă a fost suspendată...
- Licitația uriașă pentru 3.300 de camioane militare, contestată în instanță
O altă mare achiziție publică ce nu s-a mai concretizat în 2018 - un contract de circa 750 de milioane de euro pentru 3.300 de camioane militare și platforme de transport multifuncționale. Contractul presupune ca firmele căștigătoare să integreze, după o primă etapă, producția platformelor multifuncționale în țară.
În această competiție s-au înscris italienii de la IVECO și nemții de la Rheinmetall (împreună cu MHS Truck&Bus), ultimii semnând un joint-venture cu Roman Brașov pentru producerea camioanelor în țară.
Procedura însă s-a blocat după ce Rheinmetall a depus o contestație în care acuză MApN că ar fi modificat cerințele din caietul de saricini pentru a favoriza Iveco.
De altfel, MApN a semnat chiar la începutul anului un contract de 27 milioane de euro cu IVECO pentru 128 de camioane 6X6.
- Negocieri cu americanii de la Bell pentru elicoptere de atac asamblate la Brașov fără deznodământ în 2018
Pe lângă procedurile de achiziție lansate în 2018 și nefinalizate, oficialii Armatei au negociat intens cu americanii de la Bell pentru cumpărarea de elicoptere de atac.
Mai exact, România ar vrea să cumpere asamblarea la Brașov a 24 de elicoptere de atac AH-1Z Viper și 21 de elicoptere multirol UH-1Y Venom - un contract care ar urma să se ridice și el la câteva miliarde de dolari.
Reprezentanții Bell decalarau într-un interviu pentru HotNews.ro că se așteaptă ca un document oficial să fie semnat până la finalul anului, lucru ce nu s-a mai întâmplat.
„Am terminat un studiu de tranziție cu IAR Brașov și negociem cu guvernul României de aproape trei ani. Suntem aproape de următorul pas - emiterea unei Letter of request (LOR) pentru un Letter of Offer and Acceptance (LOA) către Guvernul SUA. Sperăm ca acest lucru să se întâmple până la final de an. Până când nu va fi semnat LOA România nu este angajată la nimic. Va fi pasul următor în negocieri”, declara în luna august Joel Best, directorul din cadrul Bell.
Modul în care România alege să cheltuiască cei 2% din PIB pentru Apărare - contracte acordate direct vs. proceduri competitive - a fost și subiectul unor discuții aprinse în cadrul Summit-ului Inițiativei celor Trei Mări ce s-a ținut în septembrie la București.
Astfel, reprezentații unor companii europene din domeniul militar au acuzat că multe dintre contractele mari de achiziții militare în Europa, nu doar România, ajung către companii americane ca urmare a unor negocieri directe între Guvernele naționale și Statele Unite și că astfel s-ar eluda cerințele de offset sau de cooperare cu industriile locale.
De cealaltă parte, fără a fi abordate și argumente ce țin de factorul diplomatic sau strategic, reprezentanți ai companiilor americane aratau că negocierile purtate de SUA duc la achiziții optimizate, „cea mai bună ofertă, la cel mai mic cost și cea mai bună valoare”.
Vezi și:
VIDEOREPORTAJ România vrea să cumpere trei submarine. De ce?
2
9
