Guvernul se plânge în justiția UE că amenda cerută de CE este prea mare raportat la numărul firmelor cu acțiuni la purtător din România, gen Tel Drum

de Claudiu Zamfir     HotNews.ro
Vineri, 23 noiembrie 2018, 18:10 Actualitate | Esenţial


Memoriu in aparare
Foto: Hotnews
​Guvernul spune că în România funcționează puține firme cu acțiuni la purtător, așa cum a fost celebra Tel Drum, de exemplu, și cere jusțiției UE să respingă amenda pe care Comisia Europeană vrea să o dea României pentru neimplementarea unei directive europene pentru prevenirea și combaterea spălării banilor, care ar fi scos la lumină proprietarii firmelor cu acțiuni la purtător. Informația apare în memoriul în apărare transmis de guvern Curții de Justiție a Uniunii Europene, în procesul pe care îl are cu Comisia Europeană în cazul netranspunerii directivei europene în legislația românească. Documentul, intrat în posesia HotNews.ro, este semnat de Radu Canțăr, un avocat din Craiova numit recent de Viorica Dăncilă în funcția de agent guvernamental al Guvernului României la Curtea de Justiție a UE, subsecretar de stat în MAE. El e omul care ar trebui să atace la CJUE și raportul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) pe justiție al Comisiei Europene, așa cum vor unii lideri ai PSD.

Comisia Europeană a dat România în judecată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru netranspunerea Directivei 2015/849/UE privind prevenirea și combaterea spălării banilor, printr-o cerere de 27 de pagini depusă în data de 27 august 2018. Guvernul român se apără cu un memoriu de 43 de pagini, depus la CJUE pe data de 12 noiembrie 2018, fără ca noua lege privind spălarea banilor să fie în vigoare.

În acest memoriu în apărare, agentul guvernamental Radu Canțăr susține că amenda minimă de 1,8 milioane de euro cerută de Comisia Europeană împotriva României, este prea mare în raport cu situația de fapt din România. Mai concret, directiva UE neimplementată de autoritățile române prevede transparentizarea acționariatelor firmelor care au acțiuni la purtător și identificarea beneficiarilor reali ai acestora. Guvernul român se apără și spune că în România sunt oricum prea puține firme pe acțiuni la purtător:

Potrivit datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, la data de 31.07.2018, în Registrul Comerţului erau înregistrate 99% societăţi cu răspundere limitată, care, potrivit legii, au obligaţia de înregistrare a asociaţilor şi a numărului de părţi sociale. Prin urmare, structura participaţiei (deci a beneficiarului ce deţine controlul direct al societăţii) poate fi obţinută, în temeiul actualei legislaţii pentru majoritatea societăţilor din România. Dificultăţi în obţinerea informaţiei privind structura acţionariatului (deci, inclusiv a beneficiarului real) există doar în cazul societăţilor emitente de acţiuni la purtător. Totuşi, semnalăm faptul că numărul de societăţi de acest tip este foarte redus raportat la numărul total al societăţilor pe acţiuni:

  • la nivelul întregii ţări sunt înregistrate 483 societăţi emitente de acţiuni la purtător, raportat la totalul de 9.187 societăţi pe acţiuni (data de referinţă: 30.12.2017), deci aprox. 5,26% din totalul societăţilor pe acţiuni;
  • 106 societăţi, reprezentând 21,95 % dintre societăţile emitente de acţiuni la purtător, sunt în procedură de faliment, dizolvare sau lichidare voluntară ori în întrerupere temporară a activităţii”.

Reprezentantul guvernului român, Radu Canțăr, consideră că impunerea unei amenzi ca sumă forfetară de către CE, „pe lângă faptul că este nejustificată, este şi disproporţionată”.

În România, un caz de firmă cu acțiuni la purtător a fost cel al societății de construcții de drumuri Tel Drum. Procurorii DNA l-au acuzat pe președintele PSD Liviu Dragnea ca fiind cel care controla de fapt Tel Drum, dar acesta a negat mereu orice legătură cu firma. Între timp, Tel Drum a intrat în insolvență în ianuarie 2018. În decembrie 2017, Tel Drum și-a declarat acționarii, printre ei nefigurând la momentul repesctiv, în mod direct, și Dragnea.

Fragment din apărarea guvernului român la CJUE

Ce amendă totală riscă România din banii contribuabililor și cum se vaită guvernul

În total, sancțiunea pecuniară cerută de Comisie împotriva României pentru netranspunerea directivei este mai mare, pentru că se calculează astfel:

  • o sumă forfetară fixă calculată prin înmulțirea valorii zilnice de 6.016 euro și 80 de cenți cu numărul de zile de neîndeplinire a obligației de transpunere a Directivei 2015/849/UE. Numărul de zile se calculează începând cu ziua imediat următoare datei la care s-a împlinit termenul de transpunere (26.06.2017) și până la data îndeplinirii obligației de transpunere sau, după caz, a hotărâri CJUE.
  • Penalități de 21.274 euro și 40 de cenți pe zi de întârziere - aplicabile de la data pronunțării hotărârii CJUE și până la data îndeplinirii obligației de transpunere completă a Directivei.
Până astăzi, s-ar cumula probabil în jur de 3 milioane de euro, amendă pe care România o riscă din bugetul de stat. Pe urmă, în cazul nefericit în care CJUE ne și condamnă, România mai adună amenzi de câte 22.000 de euro pe zi până publică în Monitorul Oficial și își operaționalizează legea contra spălării banilor. Așadar, sancțiunile pot căpăta proporții și mai mari.

România riscă astfel o premieră rușinoasă: să fie condamnată la plata unor sancțiuni pecuniare în timp ce deține Președinția Consiliului Uniunii Europene, pe primele 6 luni ale anului 2019.

În memoriul în apărare depus la Curtea de la Luxemburg, guvernul român cere respingerea amenzii cerute de Comisia Europeană și se plânge că a încercat în zadar să dialogheze cu oficialii de la Bruxelles înainte ca aceștia să dea în judecată guvernul la CJUE. „Deşi autorităţile române au depus eforturi susţinute, astfel încât cauza 2017/0417 să fie soluţionată în fază precontencioasă şi să dialogheze activ cu Comisia în cadrul respectivei faze, instituţia a transmis Curţii, la data de 28.08.2018, cererea introductivă în cauza C-549/18”.

Directiva UE contra spălării banilor este în vigoare încă din anul 2015, iar până în iunie 2017 toate statele membre trebuia să o pună în funcțiune prin legi în vigoare (publicate în Monitorul oficial). Guvernul român se plânge însă că autoritățile române nu au avut destul timp să se conformeze rigorilor UE în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului.

În opinia autorităţilor române, un fapt relevant în sensul clarificării tuturor circumstanţelor de drept şi de fapt ale cauzei C-549118 este reprezentat de durata extrem de scurtă a fazei precontencioase a procedurii - cca 1 an de la expirarea termenului de transpunere până la sesizarea efectivă a Curţii. Acest lucru, în condițiile în care Comisia a refuzat, în mod constant, să dea curs solicitărilor autorităţilor române de a prelungi termenul stabilit prin avizul motivat sau de a aştepta o perioadă rezonabilă de timp solicitată de autorităţile române în vederea adoptării proiectului de lege care asigură transpunerea integrală a Directivei 2015/849. De asemenea, atât termenul de răspuns la punerea în întârziere, cât şi cel de răspuns la avizul motivat s-au suprapus peste perioadele uzuale de vacanţe, atât la nivelul administraţiei române, dar şi în general în toate statele membre şi la nivelul Comisiei” - mai spune agentul guvernamental român în memoriul în apărare depus la CJUE.

El invocă în apărare și faptul că, pe 24 octombrie 2018, „proiectul de Lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului a fost adoptat de Parlamentul României”.

Legea, care trebuia să funcționeze cel târziu din iunie 2017, nu este însă în vigoare nici în ziua de azi. Și asta pentru că inițiatorii guvernamentali (Ministerul Justiției, Oficiul de combatere a spalarii banilor, Secretariatul general al Guvernului) au introdus în proiectul de lege o măsură care blochează activitatea organizațiilor neguvernamentale. Potrivit unui număr de 129 de ONG-uri importante, din toate domeniile, o traducere eronată a directivei europene în legislația românească a condus la instituirea unei obligații pentru asociații și fundații de a comunica anual Ministerului Justiției datele de identificare ale tuturor beneficiarilor.

De exemplu, ONG-urile care strâng bani pentru copiii bolnavi se vor trezi obligate să facă raportări privind o plajă mare de persoane fizice, blocându-și astfel activitatea. Din acest motiv, Opoziția a contestat legea românească la Curtea Constituțională.

Revenind la memoriul său depus la Luxemburg, agentul guvernamental Radu Canțăr invocă în apărare și nu mai puțin de 40 de legi, ordonanțe, hotărâri de guvern și regulamente românești, unele vechi de aproape 30 de ani, prin care prevederi ale directivei europene din 2015 ar fi fost transpuse în legislația românească încă de dinainte de aderarea României la UE (2007).

Dincolo de proiectul de lege mai sus menţionat, Guvernul României subliniază că, prin intermediul bazei de date a Comisiei privind măsurile naţionale de transpunere (MNE), au mai fost notificate 40 de măsuri naţionale de executare pentru Directiva 2015/849, existente deja în cadrul normativ intern”, se arată în memoriul MAE.

Printre cele 40 de legi invocate de Canțăr se numără și Legea nr. 311/1990 a societăţilor, republicată, cu modificări şi completări, sau Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată. Toate aceste legi au fost notificate, de MAE, Comisiei Europene, prin intermediul bazei de date cuprinzând măsurile naţionale de transpunere, înainte ca executivul de la Bruxelles să trimită autoritățile române în instanța UE.

În concluzie, agentul guvernamental Radu Canțăr cere Curții de Justiție a Uniunii Europene următoarele:

„În considerarea tuturor celor prezentate în memoriul în apărare, Guvernul României consideră că România şi-a îndeplinit parţial obligaţiile prevăzute de art. 67 din Directiva 2015/849 şi are onoarea de a solicita Curţii respingerea în parte a cererii Comisiei, cu luarea în considerare a faptului că directiva este parţial transpusă de legislaţia naţională in vigoare. Totodată, Guvernul României solicita Curţii respingerea cererii introductive a Comisiei în ceea ce priveşte obligarea statului român, în conformitate cu prevederile articolului 260 alineatul (3) TFUE, la plata de sancţiuni pecuniare. În măsura în care decide aplicarea unor sancţiuni pecuniare în cauza C·549/18, România solicită Curţii să respingă solicitarea Comisiei de a aplica o sumă forfetară şi, în orice caz, să diminueze cuantumul sancţiunilor solicitate de Comisie la o valoare care să reflecte particularităţile încălcării, precum şi conduita statului român”.
Fragment din apărarea guvernului român la CJUE

(Vezi aici ce ne-a reproșat Comisia Europeană)

Cine este Radu Canțăr, avocatul guvernului la CJUE

În poziția sa, Radu Canțăr este practic avocatul Guvernului Dăncilă la Curtea de Justiție a UE. Canțăr este omul care va trebui să pregătească procedurile legale și argumentele în cazul în care guvernul va ataca la Luxemburg raportul MCV al Comisiei Europene, critic la adresa puterii PSD-ALDE în privința încălcării independenței justiției din România. O serie de reprezentanți ai PSD au invocat posibilitatea atacării raportului MCV la CJUE, însă șeful ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, s-a arătat împotrivă.

În 15 mai 2018, premierul Viorica Dăncilă l-a numit pe Costin-Radu Canțăr în funcția de subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, agent guvernamental la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

O funcție extrem de importantă: Canțăr reprezintă statul român, ca un avocat, în fața Curții Europene de Justiție și trebuie să apere România când este dată în judecată. Tot el este cel care trebuie în plan intern să comunice cu CE și în țară cu autoritățile române pentru transpunerea reglementărilor europene în legislația națională, să nu ne sancționeze UE.

Radu Canțăr este fiul lui Mircea Canțăr, cunoscut drept un apropiat al PSD, care conduce un ziar din Craiova, Cuvântul Libertății, încă din perioada comunistă când se numea „Înainte”.

La acest ziar a lucrat și Lia Olguța Vasilescu, lider al PSD și fost ministru al Muncii. În ultimii ani, ziarul a fost abonat la contracte generoase de publicitate cu Primăria Craiova, condusă până în decembrie 2016 de Lia Olguţa Vasilescu, şi cu Consiliul Judeţean Dolj, condus de Ion Prioteasa, după cum a relatat ziarul Adevărul.

Noul agent guvernamental Radu Canțăr are și o altă origine relevantă în politică: el a fost membru al unei rețele socialiste europene, PES Activists, filiala Dolj. PES Activists România este o organizație condusă de Victor Negrescu, fostul ministru al Afacerilor Europene, care l-a adus pe Canțăr în MAE. Negrescu a demisionat recent din Guvern, dar Canțăr a rămas în funcție, lucrând mai departe cu noul ministru delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba.

Radu Canțăr a profesat ca avocat în perioada 2011-2013, fiind suspendat la cerere de către Baroul Dolj. În 2016 a participat la un concurs al Ministerului Afacerilor Externe de admitere în Corpul diplomatic şi consular al României, însă a fost respins la testul grilă. Rezultatul a fost menținut și după contestație.

Însă acest lucru nu-l împiedică să aibă acum rang de subsecretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Va reprezenta România la Curtea de Justiție a UE, la Tribunalul UE și Curtea de Justiție a Asociației Europene a Liberului Schimb.

Potrivit unei declarații de avere completate în mai 2017, în calitate de inspector la Consiliul Concurenței, Canțăr a câștigat 3.000 lei din pariuri sportive.

Citește și:

















8230 vizualizari

  • +19 (23 voturi)    
    dacă sunt puține firme (Vineri, 23 noiembrie 2018, 18:29)

    nick24 [utilizator]

    publicați rapid pe realii proprietari, nu mai trageți de timp cu tertipuri penibile și ilogice.
    • +14 (16 voturi)    
      Numarul firmelor nu are relevanta ! (Vineri, 23 noiembrie 2018, 20:32)

      Kivek [utilizator] i-a raspuns lui nick24

      PSD incearca sa ascunda HOTII si PENALII din firmele care nu isi declara proprietarii...cu o scuza ridicola" sunt putine firme!


      UE n-a zis: daca sunt "putine" (o apreciere subiectiva) firme atunci nu mai puneti in aplicare legile UE!!

      UE a zis: puneti legea in aplicare ! ATAT
    • +7 (11 voturi)    
      Pai daca nu sunt nominale!!! (Vineri, 23 noiembrie 2018, 21:36)

      iliterat_b3-a5-8c-30-58-1f [utilizator] i-a raspuns lui nick24

      Din moment ce actiunile nu sunt nominale, ci al purtatorul Daddy, oficial este imposibil sa se stie care sunt "realii proprietari"!!
      • +12 (14 voturi)    
        Textul e clar: (Vineri, 23 noiembrie 2018, 23:54)

        nick24 [utilizator] i-a raspuns lui iliterat_b3-a5-8c-30-58-1f

        "Directivă europene pentru prevenirea și combaterea spălării banilor, care ar fi scos la lumină proprietarii reali"
        Prin neaplicarea directivei, proprietarii rămân în continuare necunoscuți...
        • +2 (4 voturi)    
          Deci MERITA! (Sâmbătă, 24 noiembrie 2018, 9:42)

          iliterat_b3-a5-8c-30-58-1f [utilizator] i-a raspuns lui nick24

          In consecinta, se merita pe deplin ca Statul sa plateasca amenda aceea: banii se iau de la contribuabili, adica de la noi, care mergem la munca si platim taxe, iar Daddy si altii raman in continuare cu actiunile la purtator!
          • +2 (2 voturi)    
            Sa plateasca amenzile daddy, Viorica, (Sâmbătă, 24 noiembrie 2018, 10:45)

            cartofil [utilizator] i-a raspuns lui iliterat_b3-a5-8c-30-58-1f

            membrii guvernului si ai Parlamentului. Toti cei care s-au opus implementarii directivelor. Sa scoata, tata, banii din buzunar, de ce sa platesc eu pentru nemerniciile acestor ticalosi.
          • +3 (3 voturi)    
            Te faci că nu înțelegi! (Sâmbătă, 24 noiembrie 2018, 12:59)

            nick24 [utilizator] i-a raspuns lui iliterat_b3-a5-8c-30-58-1f

            Infractorii să plătească! Prin aflarea adevăraților proprietari statul va recupera mai mult decât amenda și în viitor nu va mai plăti, pt că va fi implementată directiva.

            Așa, statul sunt ei și noi plătim câ nu vor să divulge infractorii firmelor cu acțiuni la purtător, că e ...puțini!?!?!?
            • +1 (1 vot)    
              Ba inteleg foarte bine! (Sâmbătă, 24 noiembrie 2018, 15:33)

              iliterat_b3-a5-8c-30-58-1f [utilizator] i-a raspuns lui nick24

              Statul sunt EI, infractorii lui Daddy.

              Si au facut asta "PENTU CA PUTEM!"

              Si desigur, au ajuns la putere pentru ca noi i-am votat!
    • +6 (6 voturi)    
      Un guvern al infractorilor. (Sâmbătă, 24 noiembrie 2018, 9:24)

      asavreau [utilizator] i-a raspuns lui nick24

      Oare în România sunt atât de mulți infractori încât să obțină o majoritate și să numească guvernul?Întreb pentru-că,la toate protestele noastre guvernul și Dragnea susțin că au majoritate și au dreptul să facă ce vor!Se recunosc votanții PSD-ALDE drept infractori?
  • +11 (17 voturi)    
    Nume cu Influentza Slava (Vineri, 23 noiembrie 2018, 18:54)

    un domn [utilizator]

    Mai sunt multi fani URSS in jurul Guvernului si Parlamentului ?
    • +4 (10 voturi)    
      zxzxzxz (Vineri, 23 noiembrie 2018, 20:20)

      solar [utilizator] i-a raspuns lui un domn

      Nu multi ...FOARTE MULTI ! Si este o problemă serioasă de tot ! Chestia e ca ramificatiile merg si spre EST si spre Vest !! In combinatii care mai de care mai ...nobile !
    • +2 (2 voturi)    
      Radu Cantar, alta nulitate marca P$D (Sâmbătă, 24 noiembrie 2018, 10:48)

      cartofil [utilizator] i-a raspuns lui un domn

      P$D-istii fig ca dracu de tamaie de oamenii cinstiti sau competenti. Logic este ca tot ce are mai prost Romania in materie de administrare a statului putem vedea acum in guvern, Parlament, institutiile centrale ale statului. Doar gunoaie.
  • -12 (16 voturi)    
    Oh nu. Ar fi trebuit sa ceara triplarea amenzii... (Vineri, 23 noiembrie 2018, 21:12)

    adrianhn [utilizator]

    Nu sa lupte pentru interesele Romaniei ...

    Sper sa mergeti la alegeri data viitoare si sa alegeti un guvern care sa injure Romania.. atunci o sa fie mult mai bine :))
    • +12 (16 voturi)    
      Oh nu. (Sâmbătă, 24 noiembrie 2018, 1:46)

      Alius [utilizator] i-a raspuns lui adrianhn

      Ar fi trebuit sa puna in aplicare directivele europene, care, cel putin in cazul de fata, sunt facute sa apere interesele Romaniei, ca sa nu fie jefuita in continuare de borfasii vostri.

      Guvernul asta al vostru, al borfasilor, nu lupta petru interesele Romaniei, ci pentru interesele lor personale. Aia cu "interesele Romaniei" e pentru idioti.
  • +10 (12 voturi)    
    adica (Vineri, 23 noiembrie 2018, 21:14)

    semperfidelis [utilizator]

    nu furam multi, doar noi astia pe la guvernare.
  • +10 (12 voturi)    
    Amenda CE (Vineri, 23 noiembrie 2018, 21:33)

    Bradisor [utilizator]

    Ce mai conteaza ca platim si o amenda uriasa daca asa il putem aoperi pe Dragne.
  • +8 (10 voturi)    
    guvernul propus de grupul interlopilor PSDUDMRALDE (Vineri, 23 noiembrie 2018, 22:05)

    hopsinoi [utilizator]

    se plange!
  • +9 (11 voturi)    
    5% este enorm de mult (Vineri, 23 noiembrie 2018, 22:14)

    CIP03 [utilizator]

    Nu are importanta cate firme sunt, conteaza cifra lor de afaceri si cu cine fac afaceri.
    5% din firme este un numar mare mai ales daca aceste firme au contracte cu statul roman.

    De retinut ca 80% din firmele din Romania abia supravietuesc, asa ca 5% din 20% firme cu rulaj mare poate insemna enorm...
  • +7 (11 voturi)    
    poate acum... (Vineri, 23 noiembrie 2018, 22:57)

    liviu_ [utilizator]

    se prins si liderii alde si spd ca ar trebui sa zboare glumele astea proaste de partide din politica europeana...

    estte efectiv un romanism notoriu... NU AU CUM sa castige un astfel de proces.. EVER !!!

    e doar ca sa afunde romania si mai mult in kkt si sa-si bata joc si mai mult de tara asta...

    poate UE ar trebui sa ne ia dracu presedentia UE pentru ca efectiv nu o poti da unor astfel de oanmeni... oricat de onorifica e ea...
  • +3 (5 voturi)    
    draKnea (Sâmbătă, 24 noiembrie 2018, 2:12)

    milache [utilizator]

    De cand se intereseaza guvernul de Tel Drum ?
  • +5 (5 voturi)    
    o firma daca era tot e gresit (Sâmbătă, 24 noiembrie 2018, 7:25)

    Francisc 1 [utilizator]

    ca si cum ai aboli pedeapsa cu moartea da din cand in cand mai spanzuri pe cate unul , aia de la Bruxelles nu sunt prosti , in continuare retorica de victima aguvernului de incompetenti!
  • -5 (9 voturi)    
    citesc articolul si am intels urmatoarele (Sâmbătă, 24 noiembrie 2018, 10:05)

    Je__ [utilizator]

    Romania a implementat directiva, urma sa intre in vigoare din iunie 2017, dar a fost atacata de opozitie pe motiv ca ONG-urile trebuie se declare ce fac cu fondurile, si de aici nu s-a mai intamplat nimic....blocaj total

    TelDrum, ala cu care toti #rezist sunt in gura, a intrat in insolventa si si-a anuntat public si actionarii. Pare ca Dragnea nu e printre ei


    Si intreb si eu....de ce atata ham ham de la opozitie si hastagisti? Sau astia nu stiu sa citeasca, ori citesc si nu pricep ce citesc?
    • +6 (6 voturi)    
      Pai spui numai minciuni. O sa te laude ciuma rosie (Sâmbătă, 24 noiembrie 2018, 10:58)

      cartofil [utilizator] i-a raspuns lui Je__

      trebuia sa intre in 2017, dar P$D-ul a amanat pana cand si-a rezolvat Dragnea problema cu succesiunea Teldrum (adica a furat tot ce se putea de la firma in acest interval). De-abia in 2018 s-a discutat din nou si atunci ciuma rosie s-a gandit ca daca tot au o pierdere cu aceasta lege, macar sa o indulceasca cu botnita pusa ONG-urilor. O problema care n-are nici o legatura cu directiva a aparut in lege. Pai cum sa fie de acord opozitia cu o porcarie ???? Dar si asa P$D-ul are sufiecienti oameni in Parlament sa treaca legea, dar pur si simplu nu au vrut, sa mai poata profita un an de actiunile la purtator.
    • +2 (2 voturi)    
      dar stai (Sâmbătă, 24 noiembrie 2018, 13:18)

      transpenibilus [utilizator] i-a raspuns lui Je__

      Ce-s hastagistii?
  • +3 (3 voturi)    
    Amenda (Sâmbătă, 24 noiembrie 2018, 13:25)

    NME [utilizator]

    „Guvernul se plânge în justiția UE că amenda cerută de CE este prea mare”

    Păi cam ăsta e rolul amenzii, să te descurajeze să încalci regula. Dacă amenda ar fi prea mică, așa cum e, de exemplu, în unele cazuri în legislația rutieră din RO, unii ar plăti-o fără să clipească și ar continua să încalce regulile.
  • +2 (2 voturi)    
    plangere ...? (Sâmbătă, 24 noiembrie 2018, 14:57)

    sareta [utilizator]

    Huoooo...derbedeii care ne conduc se plang !Nemernicii din grupul organizat ,magistrati si politicieni si-au dat mana sa distruga o tara !Au reusit ....


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version