129 de organizații nonguvernamentale au semnat o scrisoare prin care îi cer președintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea pentru combaterea spălării banilor și să o retrimită Parlamentului pentru a reexamina prevederile privind activitatea asociațiilor, dar și să ceară opinia Comisiei de la Veneția. Semnatarii spun că în textul legii au fost introduse prevederi care nu răspund unor probleme de fond și care vor duce la blocarea activității asociațiilor și fundațiilor.
Scrisoareaa fost trimisă președintelui Iohannis de către Centrul de Resurse pentru participare publică,fiind semnată de alte 128 de organizaţii nonguvernamentale, care arată că Parlamentul a adoptat în 24 octombrie proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului în pofida criticilor vehemente ale societății civile la adresa unor articole considerate abuzive și neconforme cu Directiva Europeană privind spălarea banilor, pe care o transpune.
Cele 129 de organizații semnatare îi cer lui Iohannis să nu promulge proiectul de lege în forma actuală și să sesizeze Comisia de la Veneția, pentru a formula o opinie, afirmând că în textul legii au fost introduse prevederi care nu răspund unor probleme de fond și care vor duce la blocarea activității asociațiilor și fundațiilor și a altor persoane juridice fără scop patrimonial din România.
Semnatarii contestă includerea asociațiilor și fundațiilor între "entitățile raportoare” care intră sub incidența legii, cu obligații similare cu cele ale instituțiilor de credit, instituțiilor financiare sau administratorilor de fonduri, arătând că includerea acestor entități excede prevederilor Directivei care nu face referire la persoanele juridice fără scop patrimonial, ci la instituții de credit, instituții financiare, auditori și experți contabili, notari sau alte profesii juridice atunci când participă în tranzacții financiare. ONG-urile spun că, practic, fără niciun temei sau analiză de risc, legea plasează asociațiile și fundațiile în aceeași categorie de risc cu furnizorii de servicii de jocuri de noroc sau cu instituțiile bancare.
De asemenea, ONG-urile contestă traducerea eronată, în cazul asociațiilor și fundațiilor, a termenului "beneficiary owner”, din Directivă, prin termenul de "beneficiar real” definit în proiectul de lege ca incluzând "persoanele fizice sau, în cazul în care acestea nu au fost identificate, categoria de persoane fizice în al căror interes principal asociația sau fundația a fost înființată sau funcționează”. În această definiție sunt incluși beneficiarii finali ai serviciilor oferite de organizații, deși prin Directiva europeană se urmărește posibilitatea identificării celor care controlează sau iau decizii cu privire la o entitate, și nu a celor care sunt destinatarii activităților entității.
"Introducerea de obligații, pentru Asociații și Fundații, de raportare a beneficiarilor reali, așa cum sunt definiți de proiectul de lege, către instituțiile statului (Ministerul Justiției), dar și către terțe părți. Din prevederile menționate mai sus, precum și din “obligațiile de cunoaștere a clientelei” prevăzute de proiectul de lege (Art. 11, alin (1), lit. (b)), rezultă că o terță parte (altă organizație neguvernamentală, o bancă etc), care intră într-o relație cu o asociație sau fundație, trebuie să solicite respectivei organizații informații inclusiv despre beneficiarii săi reali, așa cum sunt aceștia definiți de proiectul de lege. În plus, este introdusă obligativitatea asociațiilor și fundațiilor de a raporta statului beneficiarii reali în termen de 30 de zile de când aceștia sunt cunoscuți. În caz de neconformare, organizația poate fi, în cele din urmă, dizolvată. Menționăm că organizațiile neguvernamentale fac deja obiectul mai multor prevederi legale și de raportare, referitoare la prevenirea spălării banilor (conform Legii în vigoare pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor), iar transparența structurii interne a oricărui ONG - statut, componența Consiliului Director ș.a. - este deja asigurată prin Registrul Național ONG, aflat în gestionarea Ministerului Justiției", afirmă ONG-urile în scrisoarea transmisă președintelui.
Potrivit acestora, noile prevederi au o serie de consecințe asupra funcționării asociațiilor și fundațiilor, dar și consecințe la nivelul drepturilor omului. Astfel, dreptul la liberă asociere este grav lezat prin instituirea unor obligații de raportare care, în cazul multor organizații, sunt foarte greu sau chiar imposibil de realizat. ONG-urile spun că legea va duce în final la blocarea activității multor organizații neguvernamentale, iar cele mai afectate vor fi organizațiile care lucrează în domeniul social.
"În final, ne referim la urgența adoptării legii, pe care inițiatorii au susținut-o, România fiind în procedură de fiind în procedură de sancționare din partea Uniunii Europene pentru că nu a transpus directiva la timp în legislația națională. În egală măsură, o transpunere greșită este un risc la fel de mare pentru o viitoare penalizare. Deși înțelegem urgența, nu considerăm că aceasta reprezintă un temei just pentru o legiferare pripită, într-o formă care excede Directiva și cu consecințe negative asupra cetățenilor. Cu atât mai injustă este invocarea urgenței în acest moment, cu cât transpunerea a fost mult tergiversată. Deși Directiva privind combaterea spălării banilor a fost adoptată în 20 mai 2015, iar statele membre ar fi trebuit să notifice transpunerea acestei directive până pe 26 iunie 2017, proiectul de lege care face obiectul acestei scrisori a fost înregistrat la Senatul României în data de 20.06.2018", mai arată organizațiile semnatare, între care ActiveWatch, Asociația MozaiQ LGBT, Expert Forum.
0
1
