Curtea Constituţională a României a anunţat, marţi, că a sesizat Comisia de la Veneţia şi preşedintele Conferinţei Curţilor Constituţionale Europene în legătură cu ”atacurile virulente” declanşate împotriva sa, ”prin care unii reprezentanți ai unor autorități publice, precum și ai unor partide parlamentare au discreditat și delegitimat autoritatea acestei instituții fundamentale a statului - garantul supremației Constituției”.Potrivit CCR, au fost făcute ”îndemnuri adresate populației și Președintelui statului să nu respecte și să nu pună în aplicare” decizia cu privire la revocarea lui Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA și astfel a fost pusă la îndoială obligativitatea deciziilor sale.

CCR si revocarea lui KovesiFoto: Colaj foto

Comunicatul Curții:

Plenul Curții Constituționale a României, întrunit la data de 5 mai 2018, a hotărât, cu unanimitate de voturi, în prezența tuturor membrilor săi, sesizarea Secretarului General al Consiliului Europei, a Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) și a Președintelui Conferinței Curților Constituționale Europene în legătură cu atacurile virulente declanșate împotriva Curții Constituționale, prin care unii reprezentanți ai unor autorități publice, precum și ai unor partide parlamentare au discreditat și delegitimat autoritatea acestei instituții fundamentale a statului - garantul supremației Constituției - fiind pusă sub semnul îndoielii obligativitatea deciziilor sale, fiind făcute chiar îndemnuri adresate populației și Președintelui statului să nu respecte și să nu pună în aplicare Decizia Curții Constituționale nr.538 din data de 30 mai 2018, privind cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Ministrul Justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, în principal, și între Guvernul României și Președintele României, în subsidiar, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului. Plenul Curții Constituționale a considerat că aceste acțiuni sunt de natură să pună în pericol democrația, statul de drept și funcționarea justiției constituționale.

Citește și:

Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, susţine, într-un comunicat de presă transmis marţi seară, că deciziile CCR trebuie respectate întocmai "de toate autorităţile publice, toate instituţiile publice, toţi cetăţenii şi întreaga societate". De asemenea, el face precizări legate de judecătorul Petre Lăzăroiu, aflat în al zecelea an de mandat, deşi chiar Curtea a stabilit că este neconstituţional ca un judecător să depăşească nouă ani de mandat, susţinând că Lăzăroiu îşi desfăsoară activitatea în baza unei legi neconstestate şi care se bucură de prezumţia de constituţionalitate, iar o prezumtivă schimbare a statutului judecătorului constituţional, pe care o consideră improbabilă, nu ar putea avea consecinţe decât pe viitor şi nu ar afecta decizii deja pronunţate, potrivit News.ro.

CCR a postat pe site-ul instituţiei un comunicat de presă cu "precizări ale preşedintelui Curţii Constituţionale" referitoare la unele declaraţii potrivit cărora decizia Curţii privind revocarea şefei DNA este neconstituţională şi prin care "se propun diverse scenarii pentru neaplicarea ei".

Astfel, Valer Doneanu spune că, potrivit prevederilor art.147 alin.(4) din Constituţie, deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României şi au putere numai pe viitor. "Din acest text rezultă cu prisosinţă că obligaţia respectării întocmai a deciziilor Curţii Constituţionale este generală, vizând toate autorităţile publice, toate instituţiile publice, toţi cetăţenii şi întreaga societate", susţine Dorneanu.

Valer Dorneanu se referă şi la judecătorul CCR Petre Lăzăroiu, afirmând că o prezumtivă schimbare a statutului acestuia ar putea avea consecinţe doar pe viitor şi nu ar afecta decizii deja pronunţate.

"Domnia sa a fost numit de Preşedintele României (atunci, domnul Traian Băsescu), în temeiul art.142 alin.(3) din Constituţie şi al art.68 alin.(3) din Legea nr.47/1992, pe o perioadă de 9 ani, care expiră în anul 2019. Anterior, domnul Petre Lăzăroiu a mai exercitat această funcţie în perioada 16.09.2008 – 8.06.2010, pe un rest de mandat al fostului judecător Petre Ninosu, care decedase. Prevederile art.68 alin.(3) la care ne-am referit stabilesc că, în cazul în care perioada pentru care a fost numit noul judecător este mai mică de 3 ani (cum este cazul în speţă), acesta va putea fi numit, la reînnoirea Curţii Constituţionale, pentru un mandat complet de 9 ani. Acest text este în vigoare şi se bucură în continuare de prezumţia de constituţionalitate. O prezumtivă (dar nerealistă) schimbare a statutului său n-ar putea avea consecinţe decât pe viitor şi n-ar afecta deciziile pronunţate anterior de Curte. De altfel, ceea ce este amuzant la actualii critici ai mandatului colegului meu este că aceştia ştiau şi atunci despre condiţiile numirii (având în vedere responsabilitatea pe care o aveau), dar nici la acea data şi nici ulterior, timp de 8 ani, n-au comentat sau contestat numirea. Cu privire la invocarea, cu scopul delegitimării mandatului domnului judecător Petre Lăzăroiu, a Deciziei Curţii Constituţionale nr.136 din 20 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.383 din 04.05.2018, menţionez că aceasta priveşte o lege de modificare şi completare a Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nepromulgată şi declarată neconstituţională şi care, în prezent, se află în procedura parlamentară de reexaminare. În plus, aceasta se referă la alte circumstanţe decât cele specifice mandatului domnului judecător Petre Lăzăroiu", mai susţine preşedintele CCR.