Dragoș Pîslaru, europarlamentar Renew Europe și Ștefan Pălărie, coordonator Grup de Lucru Politici Publice în Educație, solicită de urgență un audit extern de cercetare și management financiar pentru proiectul laserului de la Măgurele ca urmare a dezvăluirilor făcute de tot mai mulți cercetători și de presă despre situația gravă de la Institut.

Dragos PislaruFoto: Facebook - Dragos Pislaru

”Una dintre puținele motive de optimism legat de viitor vine din acordul istoric european prin care în exercițiul financiar 2021-2027 Uniunea Europeană va avea un buget de 1,074 miliarde de euro și un plan de redresare de 750 de miliarde de euro. România ar urma să beneficieze de aproape 80 de miliarde de euro, dar această veste bună este înnegurată de îndoială, de grija că nu vom reuși să absorbim aceste fonduri, din lipsă de viziune, disciplină sau competență managerial Eliminarea suspiciunilor legate de ELI devine o măsură critică. Din păcate, semnalele de la Măgurele nu sunt deloc bune. Criticile legate de maniera în care domnul Nicolae Victor Zamfir administrează atât ca manager de cercetare, cât și ca manager financiar proiectul ELI sunt din ce în ce mai acute.”, se arată în comunicat.

Din comunicat:

  • Fără să intrăm în suita de informații care întețesc suspiciunile privitoare la extrem de lungul mandat al domnului Zamfir în rolul de director al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” și în rolul de coordonator al părții românești de proiect ELI, fără să ne propunem să analizăm motivele pentru care Ministerul Educației Superioare, al Cercetării și al Inovării din Franța a interzis propriilor institute colaborarea cu IFIN-HH, fără să ne propunem să examinăm aici multiplele plângeri realizate de aproximativ 100 de cercetători din institut care semnalizează abuzurile discreționare ale managementului, solicităm să se facă lumină în cazul ELI – Măgurele.
  • Este de datoria instituţiilor statului să folosească mecanismele pe care le au la dispoziţie pentru a asigura atât opinia publică internă, cât şi partenerii europeni că România se ridică la nivelul aşteptărilor. În această direcţie, pe scară ierarhică, prima responsabilitate pentru redarea încrederii în proiectul ELI revine Ministerului Educaţiei căruia îi solicităm să recurgă la un audit exhaustiv cu comisii formate din experţi internaţionali.
  • Ca sprijin, colegii noștri de la Bruxelles au scris deja o întâmpinare către Comisia Europeană solicitând poziția acesteia vis-a-vis de efortul de a asista România pentru reintegrarea acesteia în cadrul ELI-ERIC. Echipele noastre fac tot ce le stă în putință să sprijine recâștigarea încrederii partenerilor europeni. Dar e nevoie și de acțiune politică clară la nivel de minister pentru a putea recâștiga acest program simbol național.