Cine și cu ce a greșit în afacerea locuri în universități? Trei răspunsuri de la președintele rectorilor, un fost ministru și liderul studenților / Plus: Alocările vor fi modificate

de Raluca Pantazi     HotNews.ro
Luni, 23 aprilie 2018, 0:49 Actualitate | Educatie


Admitere
Foto: Agerpres
Distribuirea locurilor bugetate de la stat către universități va fi modificată, a declarat pentru HotNews.ro președintele Consiliului Rectorilor. Sorin Cîmpeanu a detaliat trei modalități de schimbare a alocărilor și a adăugat că aceste corecții “se pot face absolut oricând”, “în măsura în care există dialog”. Cine și ce a greșit în scandalul tăierii de locuri finanțate de stat în doar 5 universități dintr-un total de 56, pe toate ciclurile de studii? Ministrul “justifică alocări proaste, din pix, pe baza unor raționamente juste, de tipul ‘dăm bani la domeniile tehnice şi medicină, luând de la producătorii de vorbe’”, a avertizat Daniel Funeriu, fost ministru al Educației. Liderul studenților de la ANOSR acuză și “ipocrizia” rectorilor care “blamează Ministerul, dar care au avut funcții de conducere în Minister” și nu au ierarhizat studiile doctorale pentru ca astăzi să vedem pe ce se duc banii.  

Vezi mai jos cum se pot modifica cifrele, cine sunt vinovații și care sunt repercusiunile văzute de studenți
Daniel Funeriu, fost ministru al Educației: E o luptă pentru bani între nişte nea caisă puternici politic şi nişte bine intenționați anemici, care nu are nimic de-a face cu vreun ipotetic bine pentru studenţi sau pentru universităţi

Daniel Funeriu / Agerpres
Fostul ministru al Educației care a realizat în 2011 prima clasificare a universităților și ierarhizare a programelor de studii, pe baza cărora a fost finanțat apoi învățământul superior, spune că “ministrul e şmecher: justifică alocări proaste, din pix, pe baza unor raționamente juste, de tipul ‘dăm bani la domeniile tehnice şi medicină, luând de la producătorii de vorbe de la ştiințe politice’”. 

“Practic e o luptă pentru bani între nişte nea caisă puternici politic şi nişte bine intenționați anemici, care nu are nimic de-a face cu vreun ipotetic bine pentru studenţi sau pentru universităţi”, susține Daniel Funeriu. 

Declarațiile lui Daniel Funeriu, publicate într-o formă similară și pe pagina sa de Facebook:  

Telegrafic:
1) trebuie penalizate universităţile "mici" de provincie?
R: Nu, ele trebuie încurajate, fiind foarte importante pentru ţesutul social local. Dar trebuie încurajate selectiv în domeniile în care sunt utile pe plan local, altfel spus trebuie încurajate programele de licenţă OK şi, punctual, cele de master care sunt bune. Fix asta prevedea legea şi fix asta am făcut după clasificarea din 2011.

2) Serveşte educaţiei din România ceea ce a făcut ministrul?
R: Nu. A făcut o porcărie. Dar serveşte fix votanţilor actualei majorităţi, ceea ce este o justificare politică perfectă din punctul lor de vedere. Din punct de vedere politic cei care suferă astăzi plătesc preţul tăcerii lor atunci când le-am făcut un bine meritat. Ministrul e şmecher: justifică alocări proaste, din pix, pe baza unor raționamente juste, de tipul "dăm bani la domeniile tehnice şi medicină, luând de la producătorii de vorbe de la ştiințe politice". Practic e o luptă pentru bani între nişte nea caisă puternici politic şi nişte bine intenționați anemici, care nu are nimic de-a face cu vreun ipotetic bine pentru studenţi sau pentru universităţi. De fapt se vede din mobilizarea redusă a protestelor studenţeşti că aceştia nu percep asta ca o luptă pentru ei. E corect să fim acum de partea celor bine intenționaţi dar anemici; dar ei au demonstrat că nu fac nimic când au puterea: nici în universitățile lor nici în minister. Să te iei cu mâinile de cap, nu alta.

3) A făcut ministrul actual vreo ilegalitate în acordarea locurilor?
R: Nu cred. Doar a profitat de faptul că toţi au tăcut când guvernele Ponta au modificat legea şi de faptul că atunci când au avut puterea cei din "universităţi de tradiţie" nu au făcut clasificări, ci au filosofat despre "metaclasificări" aiuritoare. E o directă de dreapta aplicată în figura unor universități.

4) Trebuie daţi automat bani mai mulţi, în fiecare an, universităţilor "cu tradiţie"?
R: Nu. Înainte de a le da bani mai mulţi să vedem ce au făcut cu ei atunci când i-au primit (că de primit au primit o grămadă). În 2011 eu le-am crescut cu 20% locurile la master şi doctorat. Nu îmi amintesc ca aceşti câştigători să fi luat poziție publică tranşantă atunci. Au optimizat procesele administrative? Au redus numărul structurilor administrative (facultăţi, şcoli doctorale) sau s-au lăbărţat şi fiecare e şef şi şefuleţ pe tarlaua lui? Mai trebuie văzut raportul dintre numărul de cadre didactice şi numărul de funcţii de conducere şi funcţii administrative. Au crescut relevanța programelor de studii pe piața muncii? Au redus din tonele de rumeguş care-l bagă pe gâtul studenților? Au crescut relevanța masterelor? Au investit în domenii de viitor sau tot în ştiințe politice, comunicare, "menegiment" etc? Au recrutat români din diaspora? Din banii primiți, au cumpărat fotolii sau echipamente de cercetare? Cum explică rectorii din unele universități venituri de peste 100.000 de Euro anual? Au verificat plagiatele din toate tezele dr după 1990 sau s-au limitat la cazuri punctuale? Înțeleg că doar Universitatea din Bucureşti ştie ce s-a întâmplat cu absolvenții de doctorat.

5) E corect ca ministrul să fie criticat de opoziţie şi de presă iar poresa să susţină cu ochii închişi universităţile astăzi perdante financiar?
R: Da, e absolut corect ca presa şi opoziţia să critice ceea ce a făcut ministrul. Dar e penibil ca presa să-i ridice la rang de eroi pe cei care urlă când pierd bani dar habar nu au ce să facă cu puterea când o au, sau dacă au habar stau cu mâinile în sân. Ridicându-i la rang de eroi şi repere morale azi nu veţi avea mâine la conducere oameni care să: 1) ştie, 2) să aibă caracter şi 3) să aibă forţă, cele trei ingrediente pentru un bun conducător al sistemului.
(...)

 6) Ce e de făcut?
R: Pentru viitorii studenţi: să plece unde văd cu ochii. Rectorii să îşi facă ordine în universităţi şi să recruteze oameni buni, nu pile şi rude. Şi să dea raportul public. Ministrul să arate presei toate alocările de fonduri din ultimii 10 ani către universităţi. Politicienii să revină la varianta originară a Legii. Iar eu să nu mă mai enervez când văd mafioţi sau anemici la conducere. 

Sorin Cîmpeanu, fost ministru al Educației, președintele Consiliului Rectorilor: Această alocare va suferi modificări

Sorin Cimpeanu / Agerpres
Sorin Cîmpeanu, fost ministru al Educației, în prezent președinte al Consiliului Național al Rectorilor, a declarat pentru HotNews.ro că metoda de calcul care a stat la baza acestei alocări este următoarea: “Cele 5.000 de locuri care au fost extrase din totalul de 62.000 de locuri de licență, pentru a fi alocate prioritar, au fost distribuite în felul următor: fiecare universitate a raportat numărul de studenți înmatriculați la programe de studii din cadrul acestor 5 domenii prioritare. Dacă universitatea X dintr-un total de 100.000 de studenți avea 1.000 în total în cele 5 domenii, înseamnă că avea 1%. 1% din cele 5.000 de locuri înseamnă 50, adică atâtea locuri au fost alocate suplimentar față de alocarea istorică acelei universități”.

“În Hotărârea de Guvern privind cifrele de școlarizare de anul acesta, se precizează că 5.000 de locuri se repartizează pe domenii prioritare, iar 2.000 de locuri către absolvenții de licee din mediu rural. Au rămas 55.000 de locuri care s-au repartizat exact ca anul trecut”, potrivit acestuia.

“Având în vedere că este prima oară când se aplică această metodologie, nu cred că poate să pretindă cineva că este perfectă. Este perfectibilă”, a declarat Sorin Cîmpeanu, fără a preciza clar care sunt problemele metodologiei, în afară de “înțelegerea și asumarea acestui principiu de repartizare de către cei care sunt vizați direct, adică de către universități”. “Sunt universități care au primit locuri în plus și care, din păcate, nu ar putea să vă reproducă ce am explicat”, susține Cîmpeanu.

Președintele Consiliului Național al Rectorilor a declarat pentru HotNews.ro că “această alocare va suferi modificări”:
  • “Se vor face corecții, în limita locurilor păstrate în rezervă, care sunt între 1 și 2% din totalul de locuri pe fiecare dintre cele 3 cicluri – licență, master și doctorat. Ele vor fi distribuite în funcție de argumentele care vor fi aduse pe parcursul discuțiilor dintre Ministerul Educației, universități, Consiliul Național al Rectorilor și asociațiile de studenți. 
  • O altă modalitate de reglare a finanțării universităților este fondul de dezvoltare instituțională și fondul pentru situații speciale. Dacă această repartiție va genera probleme cu totul deosebite în funcționarea universităților, acel fond pentru situații speciale este cel care trebuie să regleze aceste minusuri pe care universitățile le raportează. Pe baza solicitărilor argumentate, se distribuie acest fond. Competența este a MEN și a CNFIS.
  • După 1 octombrie se poate distribui acest fond, dar se va întâmpla și altceva: locurile destinate absolvenților din mediul rural, dacă nu vor fi ocupate, atunci ele se vor redistribui și va fi o altă supapă de reglaj. 
  • După toate aceste reglaje, după cele 2 sesiuni de admitere, după redistribuirea locurilor neocupate alocate absolvenților din mediul rural, vom avea un Ordin de Ministru cu cifra de școlarizare finală aplicată. Mai sunt mulți pași până când vom putea vorbi despre o repartizare finală pentru studenți. 
  • Corecțiile se pot face absolut oricând. Argumente există, în măsura în care există dialog. Mesajul este de nevoie de dialog și de discuție de nivel academic și cu înțelegerea tuturor mecanismelor”. 
Președintele CNR a precizat că două probleme majore care afectează finanțarea universităților, pe lângă sumele primite de la stat, sunt abandonul școlar și dimensionarea programelor de studii.

“Mizele importante sunt finanțările pe care universități de prestigiu le pot obtine din exterior, din fonduri europene, din legătura cu mediul socio-economic. Sumele care pot fi atrase sunt mult mai mari. De ce ne consumăm eforturile pentru a ne certa pe 1.000 de euro pe student la socio-uman, când resursa financiară disponibilă pentru universitățile mari în afară este mult mai mare? Nu sunt deloc ipocrit să vă spun că finanțarea de la stat nu e importantă. Dar vă spun că sunt și alte soluții. Numărul locurilor bugetate care se pierd anual din motive de management, pentru că avem o slabă capacitate de alocare a locurilor bugetate pe domeniile de interes cerute de către tinerii din România, este de 10 ori mai mare decât numărul locurilor bugetate puse în această discuție”.

Fostul ministru a declarat că CNSPIS (Consiliul Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior) a elaborat foarte târziu metodologia de alocare a locurilor bugetate în universități cerută în repetate rânduri de CNR, motiv pentru care nu a existat o dezbatere largă înainte de aplicarea noii metode de calcul. Vezi aici detaliile scandalului dintre Ministerul Educației și fostul președinte al CNSPIS

Marius Deaconu, președinte al Alianței Organizațiilor Studențești: S-au dat locuri către școli doctorale dubioase, cu semne de întrebare rezonabile

Marius Deaconu / Facebook
Marius Deaconu, președintele Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), a declarat pentru HotNews.ro că este de înțeles “nevoia Ministerului de a prioritiza anumite domenii de interes pentru România și, având în vedere că arhitectura financiară a instituțiilor de învățământ superior de stat este dependentă de locurile bugetate, singurul mod în care Ministerul Educației poate orienta oferta educațională a acestor instituții este prin a distribui în plus sau în minus anumite locuri bugetate”.

Acesta a apreciat și decizia Ministerului Educației de a aloca locuri suplimentare universităților care primesc studenți din mediul rural.

“Pe de altă parte, alocările nu pot fi făcute într-o astfel de lipsă de transparență. Nu se pot lua măsuri care să pericliteze bugetele universităților, vorbim de milioane de lei, fără să vorbim de formule matematice clare și transparente care să fundamenteze toate aceste alocări”, atrage atenția liderul studenților. Potrivit lui Deaconu, “Ministerul ar trebui să publice datele tuturor școlilor doctorale și ale tuturor universităților, înainte să facă astfel de comentarii. Nu poți masca dezastrul din sistem”.

Cel mai grav a fost că s-au distribuit locurile la doctorat fără să fie făcută o evaluare a școlilor doctorale. S-au dat astfel locuri către școli doctorale dubioase, cu semne de întrebare rezonabile, din punctul nostru de vedere e o alegere veleitară. Aici chiar am putea vorbi de arbitrariu, măsură care promovează mediocritatea”, a declarat pentru HotNews.ro liderul ANOSR.

“Noi am cerut și în mandatul ministrului Curaj, și în mandatul ministrului Dumitru să înceapă evaluarea școlilor doctorale. Am fost singurii constanți în această cerere. Aici se poate observa și puțină ipocrizie din partea anumitor personaje publice care blamează Ministerul, dar care au avut funcții de conducere în Minister și nu au lucrat transparent. Nici guvernul tehnocrat nu a alocat transparent această cifră de școlarizare, care de ani de zile este alocată pe criterii istorice”, a acuzat Marius Deaconu. 
  • Ce spune fostul ministru Adrian Curaj, contactat de HotNews.ro: “Pentru prima dată în istorie, le-am solicitat universităților să își facă autoevaluarea școlilor doctorale. Au avut termen sfârșitul lui iunie-iulie. Autoevaluarea școlilor doctorale era un prim pas pentru etapa a 2-a, pe care eu ca ministru am gândit-o ca un proiect care a fost gata în mandatul meu. Avea structura unei evaluări internaționale a școlilor doctorale. Evaluarea trebuia să fie internațională, însemnând cu expertiză internațională, personală și eventual instituțională. Ce s-a întâmplat dincolo de mandatul meu, asta nu mai știu. Dar înțeleg că acum este un alt proiect care face chestia asta, pe care îl desfășoară ARACIS”. 
  • Ce spune fostul ministru Mircea Dumitru, contactat de HotNews.ro: “Noi am început procesul de evaluare, am cerut ARACIS să realizeze o metodologie de evaluare a școlilor doctorale. Nu au reușit să o elaboreze, nici nu am avut timpul necesar în cele 6 luni ale mandatului să începem, de fapt, o evaluare cu o agenție internațională. Proiectul acesta urma să fie asumat și de către Consiliul Național al Rectorilor, și de către ARACIS, dar toate aceste chestiuni nu au putut fi rezolvate în acele câteva luni. Am început mandatul în iulie, prin august am putut să începem să lucrăm acestor documente și să începem să facem toți pașii procedurali, dar până în decembrie când am încheiat mandatul nu am reușit acest lucru. Sunt foarte multe școli doctorale în momentul de față în România și atunci chestiunea aceasta nu se poate rezolva în câteva luni”. 
Liderul studenților a acuzat un grad foarte ridicat de politizare al dezbaterii. “Rectorul Universității de Vest din Timișoara acuză o repartizare politică a acestor locuri. Dar în urmă cu o lună, același rector citea în Parlament o moțiune simplă împotriva actualului ministru al Educației. Care este atac și care nu este atac?”, a precizat acesta.

Deaconu a declarat pentru HotNews.ro că estimează o creștere a taxelor de școlarizare în toate universitățile. “Există o percepție generală în instituțiile de învățământ superior că creșterile continue ale salariilor acordate de către guvern nu sunt acoperite de creșterile finanțării de bază, adică prin aceste locuri bugetate, ceea ce nu este adevărat. Problema este că nici universitățile nu au luat măsuri care să ducă la un management mai eficient al cadrelor didactice și al personalului, având în vedere că salariile brute ale cadrelor didactice au crescut cu peste 150% și nu a fost corelată majorarea cu nicio măsură calitativă. Este injust ca în cazul în care creșterea de la Ministerul Educației nu acoperă creșterile acestea bugetare, restul să fie acoperit tot din banii studenților, care nu au nicio măsură prin care pot să îmbunătățească procesul educațional, dar ar fi puși să plătească în plus pentru aceleași condiții”, a adăugat Marius Deaconu.

Acesta a explicat că “majoritatea universităților folosesc 70-80% din fondul de bani primit de la stat prin locurile acestea bugetate pentru cheltuieli salariale. Există și universități care ajung la 100%. Întotdeauna creșterea acestei finanțări de la Minister a fost considerată automat o creștere doar a salariilor, fără investiții în infrastructură, fără investiții în student”.

“Sunt anumite specializări care au importanță națională, cum ar fi specializarea de latină și greacă, care trebuie menținute pentru interesul strategic al României, dar vorbind la nivel general există foarte multe specializări care se dublează și se triplează. Gândiți-vă în câte locuri din București se poate studia o specializare din paleta științelor economice. Câte zeci de universități au aceeași ofertă educațională. Mai mult de jumătate din universitățile de stat din România scot la concurs locuri pentru științe economice sau drept. Ceea ce este enorm, în contextul în care avem Universități de Medicină și Farmacie, Politehnici, samd. Inclusiv Universitățile Politehnice au dezvoltat, în ultimii ani, programe de Științe ale comunicării, lucru care este anormal”, a avertizat Deaconu.

Liderul ANOSR a declarat pentru HotNews.ro că, pentru a fi eficientă susținerea domeniilor declarate prioritare de Minister, ar trebui ca stimularea elevilor să se facă încă din mediul liceal, mai ales că în trecut nu au fost umplute locurile la facultățile astăzi declarate prioritare.

Citeste si:


Citeste mai multe despre   


















5247 vizualizari

  • +5 (7 voturi)    
    Ideea ministrului e buna dar aplicarea e politica (Luni, 23 aprilie 2018, 6:28)

    Maspp [utilizator]

    Da, trebuie clar realocate locurile de la universitatile umaniste catre cele tehnice (nu toate), medicina, agronomie. De ce ? Pentru ca sunt prea multi absolventi de stiinte umaniste/economice care nu-si gasesc de lucru, care fac o facultate doar ca e "usoara" si sa fie facuta dar de fapt lucreaza prin supermarketuri si alte locuri pentru salarii mizerabile. Aplicarea e politica pentru ca a suplimentat locuri in universitati mediocre, unde exista interes poltic local sa mentina locurile caldute si bine platite ale unor profesori slabi, mediocri. De pilda, cum justifica ministrul ca la facultatea de Geografie din Univ Suceava , desi locurile nu se ocupa niciodata, nu a redus numarul de locuri ? Ah, pai sigur ca acolo are el prieteni, e rector, nu ? De ce nu a redus locurile la ASE ? Pai ASE a devenit o fabrica de diplome, nu mai are nicio treaba cu ce era prin anii '90, ah poate pentru ca rectorul de la ASE inregimentat politic. Una peste alta, toata aceasta schimbare trebuia gandita cu cel putin un an inainte, discutata, analizata transparent. Si poate, ar fi trebuit sa fie mult mai drastica decat este. In multe universitati trebuie taiate locurile cu 50% la anumite facultati.
    • -1 (1 vot)    
      Intrebare (Luni, 23 aprilie 2018, 19:02)

      ber [utilizator] i-a raspuns lui Maspp

      Cum se explica reducerea drastica a locurilor la doctorat din domeniile stiintifice fundamentale si trecerea lor la cele tehnice? Ce doctorat la noi in tehnologia auto a dus la creearea unui automobil romanesc? Sa exemplifice ministrul care sunt beneficiile practice ale doctoratelor tehnice din Unversitatea din Suceava!
  • +1 (3 voturi)    
    Cariere umaniste (Luni, 23 aprilie 2018, 7:57)

    justin puscasu [utilizator]

    De Pastele Blajinilor am fost la cimitir sa curat mormintele parintilor de buruieni. Preotul care a venit sa oficieze scurta ceremonie de pomenire era insotit de un tanar "dascal", despre care am aflat ca avea doua licente: una in filosofie-teologie si a doua in litere.
    Nu parea foarte multumit de cariera lui si m-am gandit ca o parte din vina pentru acest traseu profesional confuz o are si ministerul educatiei, care continua sa aloce bani pentru studiul unor "stiinte" fara nici un viitor.
    E clar ca ideea ministrului actual este in principiu buna, dar a fost aplicata pripit si fundamentarea ei nu a fost comunicata corect.
  • +6 (6 voturi)    
    Cam așa e (Luni, 23 aprilie 2018, 8:10)

    Ochii_pe_voi [utilizator]

    Pentru viitorii studenti - sa plece incotro vad cu ochii.
    In România , chiar și universitatile cu traditie sunt niste simple uzine de diplome, cu profesori ajunsi in amfiteatre pe baza de clientelism, neamuri, pile etc. O adunatura de mediocri, unii agramati, altii plagiatori si inculti. Numai un corp profesoral de mediocritati putea alege ca rector o nulitate ca Toader. Rezultatul? Și-a adus imediat progenitura in facultate sa nenoroceasca alte generatii de studenti. Numai intr-o universitate de nulitati, tata plagiatorilor - actualul ministru - putea sa fi fost ales rector.

    Asa ca - plecati incotro vedeti cu ochii, caci invatamantul de aici a fost ingrppat de politruca Andoronescu si acolitii ei.
  • +4 (6 voturi)    
    Pt Funeriu (Luni, 23 aprilie 2018, 9:49)

    Je__ [utilizator]

    Pacat ca nu mai esti ministru, orice fel de mistru, in guvern. Si pacat ca nu am stiut/vrut sa pastram mostenirea ta in educatie!

    Ce sa-i faci, neam de traista.

    Si e adevarat....lupta e a profesorilor, pt locurile lor, si nu a studentilor. Studentii in numar mai mic, au acelasi nr de locuri, doar specializarile difera.
  • +3 (3 voturi)    
    .. (Luni, 23 aprilie 2018, 10:15)

    mazgalici [utilizator]

    Eu zic ca nu ar mai trebui finantate de la bugetul statului nici un fel de loc de la nici o universitate si sa se termine cu mocangeala asta pe banii statului.
    Abia atunci o sa avem invatamant superior de calitate.
  • +1 (3 voturi)    
    Tipic (Luni, 23 aprilie 2018, 11:25)

    galeo [utilizator]

    Tipic pentru gandirea tribala din Romania, unde Bucuresti, Cluj, Iasi si Timisoara sunt miezul, si restul iau praful de pe toba, pentru ca sunt considerati inferiori.

    Nu ne intereseaza ca scoatem pe banda rulanta absolvenit de uman fara niciun fel de perspectiva pe piata muncii, important e sa dam de munca unor dinozauri cu influenta de prin universitatile mari, si sa pompam bani doar in Bucuresti, Iasi, Cluj si Timisoara...
    Restul pot sa crape, nu-i asa ?

    Ca doar romanul s-a nascut poet si filozif... Ce atata inginerie, in Romania trebuie sa arati ca esti tare in gura, ca vorbesti bine, nu sa stii sa faci ceva practic.
  • +1 (1 vot)    
    o solutie .. (Luni, 23 aprilie 2018, 11:42)

    Paul_ [utilizator]

    Cred ca o solutie simpla care ar cam scoate politicul din ecuatie ar fi urmatoarea:
    1. Se realizeaza un sondaj de opinie sau se colecteaza date de la ANAF si se relizeaza un clasament care va da salariul mediu al absolventilor la 2 ani de la terminarea facultatii (ceva de genul acesta: https://www.payscale.com/college-salary-report/bachelors)

    2. Dupa 3-4 ani in care se vor publica an de an rezultatele, se aloca locuri pe domenii de studiu la nivel national (matematica, fizica, IT@C, constructii, mecanica, medicina, litere etc).

    3. Fiecare facultate avand un numar maxim de student pe care ii poate scolariza, va organiza concurs de admitere si isi va putea ocupa o parte dintre locuri sau toate.

    In felul acesta facultatile care au cautare pe piata muncii vor avea toate locurile (inclusiv cele care acum sunt la "cu taxa") la buget.
  • 0 (0 voturi)    
    locuri pentru RURAL (Luni, 23 aprilie 2018, 12:33)

    dany-ingineru [utilizator]

    Hai sa fim seriosi, cine va ocupa locurile astea?
    Anu asta vor fi jmekerii. Care s emuta in clasa a12-a in liceul dinsatul X, iau BACul, si intra pe usa laterala la facultate. Ca daca era sa dea examen nu ar fi intrat.

    Este legea sociala?
    NU
    mai degrana este electorala.
    Pe vremuri era caminele studentesti pline cu elevi din mediu rural. A fost o problema atunci sa invete?
    Nu
    Nici azi nu e vreo problema
    Doar cine vrea invata. Cine nu. NU.
  • 0 (0 voturi)    
    restructurare (Luni, 23 aprilie 2018, 12:38)

    dany-ingineru [utilizator]

    In orasele, nu poti avea facultati gen medicina, IT,etc
    Cel mult de economie. Ca de economisit,contabili are toata lumea nevoie.
    In rest, inmarile centre universitare.
    Dect sa avem 5 universittai in fiecare resedinta d ejudet, mai bine avem una mare in orasul cu traditie .
    In celelalte, cateva sectii.

    E nevoie si de o restructurare in universitai la anumite domenii: geografie, litaratura,samd
    Numarul necesar d eprofeaori este in scadere si noi scoatem pe banda rulanta?
    -facultatuile de drept scot mii de avocati in fiecare an , si daca isi gasesc in primul an vreo 5%
    • 0 (0 voturi)    
      Ce tampenii (Luni, 23 aprilie 2018, 13:17)

      galeo [utilizator] i-a raspuns lui dany-ingineru

      Cei mai cautati absolventi, cu cele mai bune salarii, nu sunt neaparat in orasele mari.

      Vrei exemple ?

      Uite facultatea care scoate navigatori din Constanta, sau cea de petrol si gaze din Ploiesti, sau poate cea de inginerie electrica si arhitectura navala din Galati nu scot destui absolventi cat ar putea absorbi piata. Iar salariile in domeniile de mai sus pleaca de pe la 1000 euro.
    • 0 (0 voturi)    
      Asa ca (Luni, 23 aprilie 2018, 13:19)

      galeo [utilizator] i-a raspuns lui dany-ingineru

      Placa cu " universitatile de traditie" e rasuflata.
      Daca vrei specialisti in arhitrctura navala, ai profesori buni in Galati , nu in Bucuresti, Iasi sau Cluj.
  • 0 (0 voturi)    
    Propunere (Luni, 23 aprilie 2018, 16:48)

    ber [utilizator]

    Propun ca actualui ministru (care este si doctor inginer) sa i se dea o compunere libera pe doua pagini dictando in 30 minute. Sa scrie la un rand!
    Fara sa aiba la dispozitie alteva decat hartie si pix.
    Apoi veti vedea cine conduce destinele invatamantului.


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version