Mutația genetică este o caracteristică normală din ciclul de viață al unui virus și rareori modificările rezultate produc o tulpină virală mai periculoasă. Nu există date care să indice o modificare a virulenței SARS-CoV-2 prin acumularea de mutații genetice, arată Ministerul Sănătății și Observatorul Român de Sănătate, care derulează o campanie de informare în contextul pandemiei.
Multiplicarea virală are loc la nivelul celulei infectate, prin copierea materialului genetic viral în mii de copii care vor infecta mai departe alte celule ale organismului gazdă. Deoarece acest proces se produce cu o rată foarte crescută, riscul de apariție a "greșelilor" de copiere (mutații) este foarte mare.
Spre deosebire de alte virusuri, o particularitate a noului coronavirus o reprezintă faptul că acesta dispune de un sistem de corectare a copierii, ceea ce înseamnă o probabilitate mai mică de apariție a mutațiilor genetice. Însăși structura virusului SARS-CoV-2 indică faptul că acesta a apărut printr-un proces îndelungat de acumulare a mutațiilor genetice.
Noi cercetări au arătat că virusul SARS-CoV-2 nu are o rată crescută de mutație, așadar genomul viral a rămas stabil odată cu transmiterea globală. Până acum au fost găsite aproximativ 10 diferențe genetice între virusul din Wuhan și tulpinile care circulă în acest moment în restul lumii, însă aceste mutații, denumite de cercetători "mutații tăcute", nu au crescut infecțiozitatea și patogenitatea virusului. Aceste date sugerează că un vaccin împotriva noului coronavirus poate conferi protecție pe termen lung.
Odată cu apariția unui vaccin, chiar dacă virusul va suferi în permanență mutații, noile variante se vor transmite într-o măsură mai mică într-o populație deja imunizată. Asemănător virusului gripal, care suferă mutații de la un sezon la altul, vaccinurile anti-SARS-CoV2 se vor putea adapta în funcție de tulpinile virale care se vor găsi în circulație. De aceea, urmărirea evoluţiei virusului este importantă pentru a determina modul în care acesta se transmite și pentru a stabili tratamentul adecvat.
Unde poți pune întrebări despre coronavirus
Observatorul Român de Sănătate, Ministerul Sănătății, Grupul de Comunicare Strategică al Guvernului României și Inspectoratul pentru Situații de Urgență, cu sprijinul Asociației Universităților de Medicină și Farmacie din România, derulează o campanie de informare în contextul epidemiei de coronavirus.
Observatorul Român de Sănătate este un ONG care își propune să contribuie la îmbunătățirea sistemului de sănătate din România prin desfăşurarea de studii de cercetare privind performanța politicilor si a serviciilor de sănătate. Președintele Observatorului Român de Sănătate este Vlad Mixich, expert în politici de sănătate și membru în conducerea Alianței Europene de Sănătate Publică.
"Dacă aveți întrebări sau ați identificat informații despre care nu sunteți siguri că sunt adevărate, spuneți-ne prin formularul de pe această pagină https://health-observatory.ro/coronavirus/. Ne ocupăm strict de informație medicală și dăm răspunsuri strict bazate pe ultimele dovezi științifice", este mesajul lui Vlad Mixich, președintele Observatorului Român de Sănătate.
"Facem asta de ceva zile (și nu e chiar ușor) de când am început să lucrăm pro-bono împreună cu Ministerul Sănătății și Grupul de Comunicare Strategică la o campanie anti-dezinformare legată de coronavirus. Când spun noi, mă refer la Observatorul Român de Sănătate (alături de colegii mei Stefan Voinea, Dr Cristi Radu, Dr Marius Ungureanu, Dr Adrian Gheorghe) și la sprijinul excelent oferit de Asociația Universităților de Medicină și Farmacie din România prin medicii și specialiștii lor", spune Vlad Mixich.
2
1
