Consilierii PNL și PSD de la Sectorul 1 au alocat, săptămâna trecută, aproape 3 milioane lei pentru asfaltarea drumului care taie în două Pădurea Băneasa, pentru Cartierul Greenfield. Astfel, cartoful fierbinte a fost pasat în brațele primarului Clotilde Armand, deoarece aceștia vor invoca că ei au alocat bani, dar primarul nu vrea să facă, în cazul în care nu face.
Numai că, dincolo de dilema morală, dacă este în regulă să pui în pericol Pădurea Băneasa pentru un dezvoltator imobiliar care a construit un mic oraș în câmp și timp de 15 ani și-a asumat că va face alte trei căi de acces în ansamblul rezidențial și nu a făcut nimic și ce lecție dai celorlați dezvoltatori care fac la fel, problema juridică este extrem de complicată, iar ca deschiderea acestui drum să fie făcută legal, chiar și fără asfaltare, ar dura câțiva ani.
Am vorbit și cu reprezentanții a două ONG-uri din București, care ani de zile militează pentru stoparea distrugerii spațiilor verzi, ce impact ar avea drumul asfaltat prin Pădurea Băneasa, în caz că se face.
Dan Trifu, vicepreședinte Ecocivica, spune că de la alocarea celor 3 milioane de lei până la facerea drumului prin Pădurea Băneasa este cale lungă, iar din punct de vedere juridic este foarte complicat. Acesta spune că drum forestier este doar bucata de la giratoriul de pe Aleea Privighetorilor până după Zoo și poligon, iar acolo drumul forestier face stânga prin pădure.
Mai departe, bucata de unde face drumul stânga prin pădure și până la Greenfield este pădure, nu este nici măcar drum forestier, spune Trifu. Astfel că acesta nu poate fi asfaltat decât în urma unei proceduri prin care bucata respectivă de pădure este scoasă din fondul forestier.
- „Nu poți să asfaltezi un drum care nu există. Trebuie să faci scoatere din fond forestier, trebuie Hotărâre de Guvern să treci drumul din fondul forestier în domeniul public și în administrarea autorității locale, după care trebuie să scoți din fond forestier - categoria pădure - cei 300 de metri dintre drumul forestier și Greenfield, care e pădure chiar dacă cei de la Greenfield au pus acolo niște pietriș, ca să poată trece mașinile.
- Apoi trebuie făcut un PUZ, fiindcă nu poți să faci din pădure direct asfalt. Trebuie stabilită trama stradală, cât de lat e, cât e carosabilul, cât trotuarele. Abia după ce plătești toate dările, de trei ori suprafața, de cinci ori valoarea și ai și Hotărârea de Guvern, abia atunci poți să faci PUZ”, a explicat Trifu.
Informațiile potrivit cărora Drumul Vadul Moldovei este drum forestier, iar bucata dintre drumul forestier și Greenfield sunt reținute și într-o o decizie definitivă a Curții de Apel din 2016, în procesul în care dezvoltatorul imobiliar a dat în judecată Romsilva, ca instanța să oblige regia să permită accesul pe drum.
Trifu mai spune că pentru construirea unui drum pe cei 300 de metri până la Greenfield ar trebui scoasă din fondul forestier o suprafață de pădure de un ha, însă acesta spune că ar fi vorba de mult mai mult.
„Ei vor să facă șmecheria, să spună că scot sub un ha din fondul forestier, ceea ce este o minciună. Este mai mult, fiindcă trebuie făcute și trotuare și zonă de protecție. De ce fac asta? Fiindcă sub un ha avizul îl dă Garda forestieră, unde avizarea este mai simplă. Peste un ha avizul îl dă Ministerul Mediului, ori Ministerul Mediului nu prea înghite nici el soluția asta cu drum prin Pădurea Băneasa”, a spus Trifu.
Întrebat, dacă totuși drumul se va construi, ce impact va avea asupra Pădurii Băneasa, Trifu spune că va aduce mari prejudicii mediului, iar în ceea ce privește traficul ar putea apărea blocaje serioase pe Erou Iancu Nicolae, una dintre cele mai importante artere de circulație din Pipera.
- „Noi chiar am analizat, aflându-ne în proces din 2008 până în prezent cu acel drum și dezvoltatorul, și consultându-ne cu colegii noștri specialiști am ajuns la concluzia că acel drum va aduce mari prejudicii pădurii.
- În primul rând fragmentează trupurile de pădure și toate animalele care traversează prin zona respectivă sunt expuse acestui risc de a fi lovite și agresate de zgomotul produs, poluarea produsă, de trafic.
- Traficul ar fi foarte mare în zona respectivă și se vor crea ambuteiaje imediat după deschiderea acestui drum. Sunt studii făcute de colegi specialiști în trafic care spun că după deschiderea acestui drum la sensul giratoriu de pe Privighetorilor o să avem blocaje în permanență. Și au demonstrat să vom avea trafic de câteva ori mai mare, de până la 7 ori mai mare decât în prezent prin această deschidere.
- Emisiile mașinilor care vor fi în număr impresionant prin acea zonă vor afecta iremediabil vegetația din zonă.
- Nu este doar o agresiune asupra mediulu, este o agresiune asupra noastră a tuturor pentru că o dată cu construirea drumului punem în pericol o mare parte din pădurea Băneasa și oxigenarea orașului”, a explicat Trifu.
Acesta spune că un alt motiv de îngrijorare este faptul că jumătate din Pădurea Băneasa este proprietate privată, iar cei care au teren la drumul forestier Vadul Moldovei nu au putut construi tocmai pentru că drumul era forestier. Dacă drumul își schimbă statutul, în pădure ar putea apărea case.
„Mai avem un motiv major pentru care insistăm ca drumul să nu se facă. La limita drumului, pădurea este privată, și proprietarii așteaptă de mai mulți ani, fac presiuni foarte mari pentru realizarea drumului respectiv, ca să poată construi acolo așa zise case de vacanță, care, de fapt sunt ditamai palatele. Bucata asfaltată dintre Aleea Privighetorilor și poligon este drum forestier în acte. Pentru Grădina Zoologică și poligon se plătește o taxă către Romsilva și li s-a permis accesul pe drumul respectiv, fiindcă sunt servicii publice”, a explicat Trifu.
Asociația Parcul Natural Văcărești a propus recent declararea Pădurii Băneasa ca Arie Naturală Protejată urbană, pentru fauna și vegetația spectaculoasă pe care o are. Iar drumul ar veni în contradicție directă cu proiectul. Reamintim că și primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, a anunțat public că dorește acest lucru și va face demersurile ca pădurea să fie protejată.
Dan Bărbulescu spune că principalele efecte negative asupra Pădurii Băneasa, în cazul în care drumul se va face, vor fi:
- „O să crească nivelul de zgomot fiindcă viteza mașinilor și numărul mașinilor care tranzitează zona va crește. S-a mai circulat pe acolo, dar viteza de deplasare era foarte mică, fiindcă nu era asfaltat. După asfaltare în mod clar traficul va crește și asta va duce la primele consecințe, una dintre ele și cea mai directă este zogomotul. Asta înseamnă impact asupra faunei locale, animalele simt imediat, evită zona, sunt afectate, simt zgomotul ca pe o agresiune. Nu mă refer aici numai la animalele de talie mare ci și la animalele mai mici, reptile, amfibieni, insecte, care vor fi cele mai afectate.
- A doua chestiune, evident că existând această barieră tot mai circulată, care fragmentează pădurea, fauna locală va fi afectată fiindcă se va trezi cu o barieră în calea ei, iar cele mai afectate sunt animalele care trăiesc pe sol - rectile, amfibieni insecte - chiar și animale mari - căprioare, vulpi.
- Deci acest drum cu siguranță va avea un impact asupra dinamicii naturale a zonei. Evident că vor exista și accidente, faună rănită, oameni răniți, pagube materiale”, a explicat Dan Bărbulescu.
Acesta spune că una dintre întrebările cheie este ce la ce va fi folosit acest drum și cum controlezi modul în care va fi folosit, fiindcă există o diferență foarte mare între un trafic intens și unul redus.
- „Sunt foarte multe necunoscute în ceea ce privește acest drum. Ce mașini vor circula pe acolo? Sunt doar locuitorii cartierului Greenfield, care merg cu autoturisme mici sau vor intra și mașini de mare tonaj.
- S-au mai făcut drumuri prin pădure, dar important este cum le faci și pentru ce le faci. Dacă acest drum va fi doar pentru cei din Greenfield se pot găsi soluții de compensare a deranjului.
- Dar s-ar putea ca drumul acesta să deservească alte interese și să ne trezim acolo în câțiva ani cu un super trafic, ca un drum local să devină un super drum care să lege chiar centre comerciale, iar datele problemei se schimbă foarte mult și vorbim aici de o aglomerație foarte mare care să ducă destul de repede la degradarea accentuată și a habitatelor și a peisajului.
- Apoi ar putea apărea noi construcții în pădure”, a explicat Dan Bărbulescu.
Acesta spune că în situația în care totuși drumul se va construi și autoritatea va lua decizia aceasta, ar trebui luate măcar câteva măsuri de protecție a faunei și vegetației.
„O parte din aceste efecte negative pot fi compensate prin măsuri specifice. Primul exemplu, subtraversările. Ar trebui ca fauna să fie direcționată către câteva subtraversări ca să poată traversa drumul în continuare. Apoi, plantări și coridoare verzi de o parte și de alta a drumului, care să devină mici bariere și să ajute la direcționarea zonei către aceste zone de subtraversare. Va trebui să existe niște indicatoare care să alerteze participanții la trafic că sunt animale sălbatce, sau limitatoare de viteză”, a explicat Dan Bărbulescu.
Despre cartierul Greenfileld
Cartierul Greenfield, în primele faze, este un exemplu de manual cum un investitor privat construiește un ansamblu de blocuri în câmp, fără utilitățile necesare, fără căi de acces pe măsura nevoilor, deși atunci când au fost aprobate blocurile și-a asumat că le face, apoi vinde apartamentele. Acționariatul companiei se tot schimbă, cartierul tot crește, infrastructura rămâne aceeași, o stradă cu o bandă pe sens, pe unde trebuie să iasă zilnic mii de mașini. Cei care au cumpărat acolo se revoltă, fiindcă petrec zilnic zeci de minute să iasă și să intre în cartier, că nimănui nu îi place asta, și cer autorităților să repare oalele sparte.
Cum au ajuns mașinile să circule prin Pădurea Băneasa
Prima fază a Cartierului Greenfield a fost dezvoltată în perioada 2007-2010, a cuprins 10 hectare, s-au construit blocuri mici și vile, în total 680 de unități. Singură cale de acces în acest ansamblu: Aleea Teișani, un drumeag cu o bandă pe sens.
În 2005 pe locul unde s-a construit cartierul Greenfield era câmp
În 2010 era deja construită prima fază
În momentul în care a obținut aprobare pentru construirea cartierului, dezvoltatorul s-a angajat că va face încă o intrare în cartier, din Șoseaua de Centură, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat, iar oamenii au început să folosească complementar cu Aleea Teișani drumul forestier din Pădurea Băneasa.
În Planul Urbanistic Zonal aprobat în 2008 este prevăzut un nou drum de acces în Șoseaua de centură, inclusiv un pasaj peste calea ferată
Dar construcțiile sunt încă puține, mașinile puține, lumea e mulțumită.
A două fază a cartierului rezidențial, Ansamblul Salcâmilor, a fost dezvoltată în perioada 2014-2017, se întinde pe o suprafață de 7 ha și cuprinde 35 de blocuri cu 924 de apartamente cu una, două, trei și patru camere.
Între timp, timp, Planul Urbanistic Zonal prin care s-a construit proiectul a fost anulat definitiv de instanță pe motiv că a fost aprobat ilegal. Fundația Ecocivica, parte în proces, a explicat aici motivele.
După ce s-a finalizat și faza II, Aleea Teișani a devenit tot mai aglomerată, iar drumul forestier din pădure tot mai folosit.
În 2007-2008 dezvoltatorul imobiliar a chemat în judecată Romsilva și mai multe autorități ale statului pentru a i se permite accesul în ansamblul rezidențial pe drumul forestier, pe motiv că nu ar fi drum forestier.
Procesul a fost pierdut, iar în februarie 2017 drumul forestier a fost închis, însă cum numărul de blocuri și numărul de mașini au crescut, locuitorii au început să protesteze, Aleea Teișani nu mai era de ajuns, iar oamenii făceau două ore să intre și să iasă din ansamblul rezidențial.
Ca urmare a protestelor locuitorilor din zonă, în martie 2017, dezvoltatorul imobiliar a anunțat că a cumpărat deja terenul necesar și intenționează să lărgească breteaua prin care se iese de pe DN1 spre Șoseaua de Centură, în care se descarcă Aleea Teisani, calea de acces către cartierul Greenfield. În plus, a anunțat că dorește să construiască un drum nou, care va lega cartierul de Șoseaua de Centură, cu trecere la nivel peste calea ferată.
”Acestea vor fi realizate pe cheltuiala dezvoltatorului, investiția ridicându-se la circa 500.000 de euro, după care vor fi predate autorității locale”, a declarat atunci pentru HotNews.ro dezvoltatorul proiectului.
La schimb, dezvoltatorul cartierului își asuma să doneze circa 6.000 mp de teren în zona ansamblului, teren care urma să intre în administrarea Romsilva, teren care a fost donat.
În 2017-2019, cartierul Greenfield s-a extins din nou, cu încă 10 hectare, 39 de blocuri cu regim de înălțime P+4E si P+5E, totalizand 888 de apartamente cu 2, 3 si 4 camere.
Infrastructura însă a rămas aceeași.
Singurul lucru care s-a făcut a fost aducerea rețelei de apă și canal în această zonă, prin pădure, pentru conectarea cartierului rezidențial.
În decembrie 2019, în timpul administrației Firea, Consiliul General al Municipiului București a aprobat extinderea cartierului Greenfield cu alte 28 ha, respectiv 49 de blocuri cu regim de înălțime P+10E, unul de 9 etaje și unul de 8.La final de mandat, fostul primar al Sectorului 1, Daniel Tudorache, a dat autorizație pentru aceste blocuri, lucrările fiind în desfășurare.
- prima dintre ele va fi la intersecția Aleii Teișani cu breteaua DN1 și a intersecției acesteia cu Centura Bucureștiului (DNCB);
- a doua va fi amplasată în apropierea km 13 al DNCB, în dreptul podului hobanat;
- a treia va fi amplasată în zona centrului comercial Greenfield Plaza, mai exact în apropierea km 14 al DNCB;
Între Șoseaua de Centură și Cartierul Greenfield este calea ferată, care poate fi traversată la sol, cu barieră sau cu pasaj
De asemenea, s-a cedat teren pentru o șoală și o grădiniță, Primăria Sectorului 1 urmând să facă construcțiile, însă licitația pentru proiectare și execuție este deocamdată blocată.
Deși au trecut 3 ani de atunci, problema căilor de acces a rămas în continuare nerezolvată, iar accesul în cartier se face tot pe Aleea Teișani, drumul cu o bandă pe sens, deși Greenfield a devenit practic un mic oraș.
Cum arata cartierul în 2022
PUZ-ul a fost atacat în instanță chiar de locuitori din Greenfield, care se opun construirii unor blocuri de 10 etaje în zona și așa subdezvoltată din punct de vedere a infrastructurii. Și Asociația Ecocivica a atacat PUZ-ul în instanță. Rămâne de văzut cum se va tranșa litigiul.
Până în 2028, ansamblul rezidențial va avea, potrivit dezvoltatorilor, peste 6.000 de unități locative și peste 15.000 de locuitori.
De ce a închis Romsilva drumul forestier?
Potrivit surselor HotNews.ro, la începutul anului, s-a adus pe drumul din pădure pietriș, pentru repararații, iar în acest context Romsilva l-a închis, circulația mașinilor fiind interzisă prin pădure și pe drumurile forestiere.
Reprezentanții Romsilva au scris pe pagina de Facebook că drumul este parțial drum forestier, parțial pădure, deoarece Primăria Sectorului 1 nu a făcut pașii necesari pentru scoaterea bucății de pădure din fondul forestier, deși a fost mandatată să facă asta.
- ”Drumul respectiv este format din trei porțiuni, două de drum forestier și o linie parcelară. Drumurile forestiere, conform art. 54 (2) și 83 alin. (2) din Codul Silvic sunt căi de transport tehnologic, închise circulației publice. Mai mult, pe linia parcelară, o porțiune din pădure care delimitează două parcele, accesul vehiculelor de orice fel este strict interzis. Așadar, măsura închiderii Drumului Forestier ”Vadul Moldovei” și a liniei parcelare este o măsură strict legală, în conformitate cu Codul Silvic, și nu o ”măsură (posibil) politică”.
- Printr-o sentință definitivă și irevocabilă a unei instanțe judecătorești, a fost recunoscută proprietatea publică a statului asupra drumului forestier respectiv, în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, prin Direcția Silvică Ilfov, acesta fiind intabulat în prezent ca proprietate publică a statului român.
- Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a avizat pozitiv încă din 2019 scoaterea din fondul forestier a celor trei porțiuni a drumului respectiv și a manifestat toată deschiderea pentru demersul de preluare a acestuia de către autoritatea publică locală, pentru a fi deschis circulației publice. În continuare, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va sprijini aceste demers, atunci când Primăria Sectorului 1 va continua procesul de scoatere definitiv”, au scris reprezentanții Romsilva pe pagina de Facebook.
Imediat după închiderea drumului prin pădure, primarul general, Nicușor Dan, a declarat că locuitorii din Greenfield sunt victimele unui dezvoltator care s-a grăbit să facă blocuri fără să facă și drumuri, cu concursul unei autorități locale incompetente. Acesta a spus că nu este de acord și nu va face niciun demers pentru un drum permanent prin Pădurea Băneasa.
”E una din sutele de dezvoltări pe același calapod, ale căror consecințe le simt bucureștenii blocați în trafic. Nu sunt de acord și nu voi face niciun demers pentru un drum permanent prin pădure (cu atât mai mult cu cât s-au parcelat terenurile de o parte și alta a drumului de către proprietari care vor să construiască). Nu există nicio documentație de urbanism care să-l prevadă, iar eu nu voi propune vreuna”, a scris Nicușor Dan.
Primarul general a spus însă că, în măsura în care este legal, este de acord cu soluția provizorie de traversare a pădurii pe drumul forestier existent până la construirea unor ieșiri definitive în șoseaua de centură.
”Am toată susținerea pentru proiectele investitorului care prevăd drumuri de ieșire în șoseaua de centură. Investitorul are din anul 2019 avizul preliminar de la PMB pentru trei PUZ-uri care prevăd ieșiri din cartier în șoseaua de centură. În baza acestor avize preliminare trebuie să obțină avizele de la alte instituții și să revină la PMB pentru avizul arhitectului-șef. Pentru două dintre proiecte nu a mai revenit la PMB. Pentru al treilea a venit la PMB cu documentația completă în decembrie 2022”, a scris Nicușor Dan pe pagina de Facebook.
Primarul general spune că investitorul a obținut un PUZ în anul 2008, care prevedea două intrări din șoseaua de centură, dar PUZ-ul nu prevedea cine să facă aceste drumuri de acces, investitorul sau autoritatea.
”În mod normal, autoritatea trebuia să dea PUZ-ul împreună cu un plan de acțiune care să condiționeze emiterea autorizațiilor de construire de realizarea în prealabil a drumurilor pe cheltuiala investitorului. Investitorul a obținut un alt PUZ în 2019, pentru o a doua etapă a dezvoltării, mult mai mare decât precedenta, fără alte drumuri de acces”, a mai scris atunci Nicușor Dan.
Și primarul Clotilde Armand a declarat la vremea respectivă că drumul prin Pădurea Băneasa trebuie să rămână forestier. Primarul a spus că susține accesul spre cartierul Greenfield pe acest drum, prin pădure, doar până la construirea unor noi drumuri de acces, din Șoseaua de Centură.
„Susțin accesul pe acest drum forestier pentru rezidenți până la construirea unor drumuri de acces de către dezvoltator. FOARTE IMPORTANT: Acest drum TREBUIE să rămână FORESTIER. Nu stradă, nu alee, nu altceva. Fiindcă schimbarea statutului implică o dezvoltare imobiliară care ar distruge Pădurea Băneasa. Pentru că nu putem ține captivi și ostatici 6.000 cetățeni Romsilva trebuie să lase accesul temporar pentru cei care locuiesc acolo.”, a explicat Clotilde Armand, luni, pe pagina de Facebook.
În plus, primarul spune că va propune ministrului Mediului ca Pădurea Băneasa să fie declarată arie protejată.
Ce spune dezvoltatorul Greenfield
Administraţia Municipiului Bucureşti a dat dovadă de nepăsare şi lipsă de respect pentru miile de oameni din cartierul Greenfield în cazul blocării accesului locuitorilor din zonă pe porţiunea de drum din strada Vadul Moldovei, a transmis dezvoltatorul imobiliar Impact Developer & Contractor, într-un comunicat de presă transmis, potrivit Agerpres.
"Tergiversarea punerii în aplicare a unei hotărâri judecătoreşti definitive aduce prejudicii grave şi disconfort pentru familiile care locuiesc aici. Un cartier imens cu locuitori stresaţi zilnic de ambuteiaje create artificial nu poate deveni o comunitate sustenabilă. Am susţinut permanent soluţii viabile, multe finanţate chiar de noi dar, în acest caz, pasivitatea, birocraţia şi blocajul instituit afectează calitatea vieţii celor care au avut încredere în noi", a declarat Constantin Sebeşanu, CEO Impact Developer & Contractor.
Dezvoltatorul spune că a donat cele trei loturi de teren cu o suprafaţă totală de 6.000 mp şi o valoare de 800.000 euro (fără TVA), asumate în 2007, pentru transferul celor 300 de metri din domeniul public al statului român - în administrarea Romsilva, în domeniul public al Municipiului Bucureşti, adică drumul prin pădure.
"Aceasta a fost o condiţie esenţială în rezolvarea situaţiei şi ar fi trebuit să uşureze şi să accelereze întregul proces, restul fiind doar formalităţi între autorităţile statului. Consiliul General al Municipiului Bucureşti a acceptat donaţia cu sarcini şi a aprobat încheierea contractului de donaţie sub rezerva obţinerii acordului Romsilva. În mai 2018, Romsilva a emis avizul privind acceptarea donaţiei, iar în iunie 2018 şi Municipiul Bucureşti accepta oferta. Prin acceptarea donaţiei, Municipiul Bucureşti s-a obligat să dea în compensare către Romsilva terenurile primite de la Impact, în vederea deschiderii accesului publicului la Drum, între Aleea Privighetorilor şi Şoseaua Pădurea Pustnicu. În 2019, Romsilva a emis avizul pentru scoaterea definitivă a terenului în suprafaţă de 3.009 mp din fondul forestier aflat în proprietatea publică a Statului Român pentru realizarea drumului de acces - beneficiar Municipiul Bucureşti, precum şi pentru introducerea în circuitul silvic, în compensare echivalentă, a terenurilor donate", se menţionează în comunicat.
Potrivit sursei citate, autorităţile implicate în acest proces, "fără o justificare legală", au încetat să efectueze formalităţile necesare pentru a permite accesul publicului la această porţiune din strada Vadul Moldovei, respectiv să îndeplinească procedurile necesare pentru transferul acesteia din domeniul public al statului român, în administrarea Romsilva, în domeniul public al Municipiului Bucureşti.
Reprezentanţii Impact Developer & Contractor susţine că, în cazul nerezolvării situaţiei actuale, va demara acţiuni în instanţă pentru obţinerea dreptului de acces pe drumul forestier.
Ce miză mai are drumul din pădure
Pe lângă beneficiarul oficial - Cartierul Greenfield - care va avea acces direct spre cartierul Pipera și Centrul Comercial Băneasa, o posibilă explicație este că de noul drum, care practic taie pădurea Băneasa în două, ar putea profită și cei care au teren în pădure, în condițiile în care Codul Silvic permite scoaterea din fondul forestier a 250 mp din suprafață de pădure pe care proprietarii o dețin pentru construirea de locuințe sau case de vacanță. Chiar în zona prin care trece drumul au circa 10 hectare controversații Dumitrescu Tanti Virginica și Ciorobea Adrian, se arată într-un extras de carte funciară eliberat de ANCPI.
Din cele 938 de hectare cât are Pădurea Băneasa, 609 hectare au fost retrocedate, potrivit informațiilor obținute de HotNews.ro de la Ministerul Mediului și Romsilva.
UPDATE Drept la replică, dezvoltatorul cartierului Greenfield: Un angajament de construire a unor căi de acces nu a existat niciodată
Dezvoltatorul cartierului Greenfield a solicitat HotNews.ro publicarea următorului drept la replică:
Avem in vedere textele:
- “...dezvoltator imobiliar care a construit un mic oraş în câmp şi timp de 15 ani şi-a asumat că va face alte trei căi de acces în ansamblul rezidenţial şi nu a făcut nimic şi ce lecţie dai celorlaţi dezvoltatori care fac la fel...”;
- “Cartierul Greenfield, în primele faze, este un exemplu de manual cum un investitor privat construiește un ansamblu de blocuri în câmp, fără utilitățile necesare, fără căi de acces pe măsura nevoilor, deși atunci când au fost aprobate blocurile și-a asumat că le face, apoi vinde apartamentele.”
- “În momentul în care a obţinut aprobare pentru construirea cartierului, dezvoltatorul s-a angajat că va face încă o intrare în cartier, din şoseaua de Centură, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat, iar oamenii au început să folosească complementar cu Aleea Teişinani drumul forestier din Pădurea Băneasa.”
Aceste texte cuprind o afirmatie factuală, respectiv existenţa unui angajament al subscrisei cu privire la construirea unui număr de trei drumuri de acces in ansamblul rezidential, afirmatie care este facută in manieră acuzatoare si cu efect negativ asupra imaginii noastre publice, cititorului fiindu-i transmis mesajul că subscrisa am actionat dezonest in relatia cu clientii, care si-au intemeiat decizia de cumpărare a apartamentelor pe existenţa angajamentului subscirsei de construire a căilor de acces, angajament care ulterior a fost nerespectat, clientii fiind in acest fel practic înşelaţi.
In realitate, un astfel de angajament de construire a unor căi de acces nu a existat niciodată iar afirmarea sa este lipsită de minima bază factuală, deci constituie un neadevăr.
Faptul că subscrisa depunem eforturi maxime pentru soluţionarea căilor de acces spre Cartierul Băneasa Greenfield (sens in care am demarat inca din anul 2019 formalităţile pentru obţinerea documentaţiilor PUZ aferente, fiind in asteptarea unui răspuns din partea autorităţilor pentru fiecare dintre acestea), nu este sinonim cu faptul asumării acestei obligatii si cu atat mai putin este incompatibilă cu ideea că in acest fel clienţii au fost inselati.
Ne aflăm in situatia in care eforturile subscrisei de a găsi rezolvări pentru problema căilor de acces, sunt prezentate in manieră denaturată in cadrul articolului dvs., si nu sub forma unor opinii/judecăţi de valoare, ci sub forma unor afirmatii factuale acuzatoare.
Raportat la cele de mai sus, vă solicităm să publicaţi in cel mai scurt timp, o retractare a acestor afirmaţii, in aceleaşi condiţii editoriale precum articolul iniţial, in caz contrar urmând ca subscrisa să acţionăm in instanţă pentru atragerea răspunderii dvs. civile.
Subliniem faptul că IMPACT a demarat formalitățile pentru obţinerea documentaţiilor PUZ pentru 3 soluţii de acces, începând cu anul 2019. Pentru fiecare dintre aceste documentații, așteptăm un răspuns din partea autorităților.
Pentru realizarea primului acces, „Amenajare intersecție Aleea Teișani și breteaua DN1 şi a intersecției bretelei DN1 cu centura București” (denumit în cele ce urmează P.U.Z. Acces 1) – IMPACT este in faza de obtinere avize solicitate prin certificatul de urbanism.
Cu privire la PUZ Acces 2 (PUZ ALEEA TEISANI 105-117 DNCB – trecere la nivel cu calea ferata), toată documentația și demersurile ce puteau fi realizate de IMPACT au fost finalizate, documentația fiind la Primarul Mun. București care ar trebui să o înainteze Consiliului Local pentru aprobare.
Arhitectul Şef al Capitalei a emis abia la sfarsitul lunii ianuarie 2023 avizul pentru pentru documentația PUZ Acces 2, ce va sta la baza obținerii autorizației de construire pentru realizarea drumului de legătură dintre aleea Teișani și DNCB.
Pentru finalizarea aprobării PUZ Acces 2 este necesar ca Primarul Municipiului București să înainteze documentația pentru dezbatere publică și apoi către Consiliului General al Municipiului București în vederea supunerii la vot.
În cazul votului favorabil al Consiliului, documentația va merge la Prefectură pentru validare, iar PUZ se consideră aprobat.
În cazul Accesului 3, ce va fi amplasat în zona centrului comercial Greenfield Plaza, mai exact în apropierea km 14 al DNCB, documentația este în mare măsură finalizată, rămânând de obținut avizul Comisiei de Coordonare Rețele din cadrul Primăriei Municipiului București (formalitățile necesare obținerii acestui aviz au fost inițiate în octombrie 2020, documentația fiind completată după racordarea la rețeaua publică de apă/canalizare). Acesta este ultimul aviz necesar, iar după obținerea acestuia se va depune întreaga documentație la Primăria Municipiului București în vederea obținerii avizului
Arhitectului şef. Similar cazului descris cu privire la PUZ Acces 2, Primarul Mun. Bucuresti va trebui să înainteze documentația pentru aprobarea în Consiliul General al Primăriei Municipiului București.
Constructiile din cartierul GREENFIELD Băneasa s-au realizat în baza unor reglementari urbanistice, studii și avize valabile. IMPACT nu poate fi penalizat de întârzierile semnificative ale administrațiilor locale în emiterea avizelor, autorizațiilor precum și punerea în aplicare a deciziilor emise în Consiliul General și Consiliul local al sectorului. Reiterăm că IMPACT nu a avut și nu are obligația de a face eforturi pe cheltuiala proprie lucrări de infrastructură în Sector și oraș, acestea fiind apanajul și obligația administrațiilor locale.
Cu toate acestea, IMPACT a decis să participe la aceste lucrări pe cheltuiala proprie atâta timp cât se emit în termen rezonabil documentele necesare. În cartierul GREENFIELD Băneasa IMPACT execută toate lucrăriile de infrastructură constând în utilități: curent gaze, scurgere și apa, peste 10 km de drumuri precum și spatii verzi, parcuri și locuri de joacă. De asemenea, IMPACT a donat proiectul complet și terenuri pentru școală, gradiniță și creșe, fiind primul dezvoltator din România care a dus o astfel de inițiativă la bun sfârșit. De asemenea, a fost donat un teren pentru construirea unei biserici în cadrul complexului. Toate aceste eforturi au fost făcute pentru a crește calitatea vieții locuitorilor precum și reducerea mobilității în afara cartierului ceea ce va contribui la relaxarea traficului la orele de vârf precum și a poluării. Centrul comercial Greenfield Plaza deschis în acest an aduce proprietariilor toate serviciile de bază în cartier precum și un centru de wellness cu activități sportive și de relaxare diversificate inclusiv pentru cei peste 1.000 de copii din cartier.
Toate acestea au preluat din obligațiile administrației locale față de cetățenii săi, plătitori de taxe, dar ca societate comercială listată la bursă, cu peste 3000 de acționari, IMPACT nu poate să-și întrerupă obiectul de activitate pe perioade indefinite până când aceste autorități își onorează minimum de obligații, printre care și emiterea la timp a documentor necesare unei dezvoltări precum și aplicarea deciziilor emise chiar din aceste instituții.
3
44
