Din cele 938 de hectare cat are Padurea Baneasa, 609 hectare au fost retrocedate, potrivit informatiilor obtinute de HotNews.ro de la Ministerul Mediului si Romsilva. Primarul general, Gabriela Firea, si primarul sectorului 1, Dan Tudorache, au anuntat ca doresc sa faca un drum de acces intre Cartierul Pipera si cartierul Greenfield, pe structura unui drum forestier, taind astfel Padurea Baneasa in doua.

Harta Padurea BaneasaFoto: Google Earth

Terenuri puse in posesie in Padurea Baneasa - galben - sursa Portal ANCPI

Drumul propus prin Padurea Baneasa

documente

Extras CF Dumitrescu Tanti Virginica

(15 Dec 2017) PDF, 117KB

Interesant este ca mobilizarea primarilor de a face acest drum se face dupa ce dezvoltatorul complexului imobiliar Greenfield a achizitionat deja terenurile si este in procedura de avizare pentru construirea a trei cai de acces noi, care nu implica Padurea Baneasa. In plus, acesta a declarat recent in presa ca nu mai sunt probleme cu accesul locuitorilor in complex. Acum, accesul locuitorilor in acest cartier se face din DN1 pe Drumul Padurea Pustnicu.

Pe langa beneficiarul oficial - Cartierul Greenfield - care va avea acces direct spre cartierul Pipera si Centrul Comercial Baneasa, mai ales in conditiile in care investititorii doresc sa construiasca inca 39 de blocuri, posibila explicatie este ca de noul drum, care practic taie padurea Baneasa in doua, ar putea profita si cei care au teren in padure, in conditiile in care Codul Silvic permite scoaterea din fondul forestier a 250 mp din suprafata de padure pe care proprietarii o detinpentru construirea de locuinte sau case de vacanta. Chiar in zona prin care trece drumul au circa 10 hectare controversatii Dumitrescu Tanti Virginica si Ciorobea Adrian, se arata intr-un extras de carte funciara eliberat de ANCPI.

Dumitrescu Tanti Virginica si Ciorobea Adrian sunt cunoscuti pentru cumpararea mai multor drepturi litigioase pentru terenuri aflate in procedura de retrocedare. Acestia au devenit celebri datorita unui schimb de terenuri care a avut loc in 2005. Adrian Ciorobea si Tanti Virginica au cumparat drepturile litigioase de la mostenitorii de drept ai unui teren de 9,3 hectare care se afla pe fundul Lacului Plumbuita si in Parcul Plumbuita.

Fiindca nu li s-a putut retroceda parcul si lacul, au primit in compensare un teren de aproape trei ori mai mare pe strada Fabrica de Glucoza, nr. 6-8, respectiv 23,4 hectare. Punerea in posesie a fost facuta de primarul interimar de la vremea respectiva, Razvan Murgeanu, prin Dispozitia nr. 4.175 din 04.04.2005.

Dupa ce au primit terenul, primaria Capitalei a expropriat circa 8000 mp din proprietate pentru circa 18 milioane lei, pentru largirea strazii Fabrica de Glucoza.

Reamintim ca drumul forestier din Padurea Baneasa, pe care se facea o parte din accesul provizoriu spre Greenfield a fost inchis la inceputul acestui an, in urma unei decizii definitive a instantei, acesta nefiind dedicat circulatiei rutiere.

Dan Trifu, vicepresedintele fundatiei Ecocivica, care a castigat in instanta procesul pentru pastrarea drumului forestier, vine cu cateva explicatii despre mizele construirii acestui drum:

"Si pentru noi este de neinteles de ce insista atat de mult Primaria Capitalei si Primaria Sector 1 cu acest drum. Este clar ca sunt niste interese imobiliare la mijloc. Din actele detinute de noi reiese ca sunt interese mari ale detinatorilor de padure din Baneasa pentru ca acele parcele nu au acces si atunci acest drum ar fi unul care ar permite mai multe constructii in Padurea Baneasa. De asemenea, speculam si faptul ca se doreste clar o linie de comunicare directa intre platforma comerciala Baneasa si Ansamblul Greenfield. Noi am comunicat si Primariei Sector 1 si Primariei Generale ca nu vom permite niciodata construirea unui drum prin padurea Baneasa. Am explicat motivele. Avand in vedere ca aceste solicitari ale primariei incalca prevederile Codului Silvic care nu permit pentru o investitie particulara sa scoatem din circuitul silvic suprafete de padure, ar trebui ca investitia sa fie declarata de la inceput inoportuna si sa se renunte. Nu intelegem de ce obligatiile unui investitor particular sunt preluate de autoritatea locala, pe banii cetatenilor", a explicat acesta pentru HotNews.ro.

Acum decizia de a scoate terenul necesar construirii drumului din fondul forestier apartine Ministerului Apelor si Padurilor condus de Doina Pana, spune Dan Trifu, vicepresedintele Ecocivica.

Cui i s-a restituit teren in Padurea Baneasa

In momentul restituirii, persoana care a primit cel mai mult teren in Padurea Baneasa a fost Calimachi Dimitrie, nu mai putin de 300 de hectare. Dupa retrocedare acesta insa a parcelat si a vandut sau donat padurea.

Tabel proprietari initiali si suprafete restituite (CLICK pentru a le deschide intr-un tab separat):

Ce spune Codul Silvic, art 37:

Pot fi scoase definitiv din fondul forestier national, doar cu conditia compensarii acestora, fara reducerea suprafetei fondului forestier si cu plata anticipata a obligatiilor banesti, numai terenurile necesare realizarii sau extinderii urmatoarelor categorii de lucrari si obiective:

- locuinte sau case de vacanta, numai in fondul forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice;

- suprafata maxima care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzand constructia, accesul si imprejmuirea, este de maximum 250 mp in cazul proprietatilor forestiere mai mari de 5 ha si de maximum 5% din suprafata proprietatii forestiere, dar nu mai mare de 200 mp, daca suprafata proprietatii forestiere este mai mica de 5 ha.

- compensarea prevazuta la alin. (1) se realizeaza fizic cu un teren care are de 5 ori valoarea terenului care se scoate definitiv din fondul forestier national, iar suprafata terenului dat in compensare nu poate fi mai mica decat de 3 ori suprafata terenului care face obiectul scoaterii din fondul forestier national. La realizarea obiectivelor prevazute la alin. (1) lit. e), al caror beneficiar este o unitate administrativ-teritoriala sau o institutie publica, compensarea se realizeaza cu un teren ale carui suprafata si valoare sunt cel putin egale cu suprafata si valoarea terenului care face obiectul scoaterii definitive.

La finalul lunii octombrie, la propunerea primarului Gabriela Firea, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat un proiect de hotarare, pus pe ordinea de zi fara dezbatere publica, prin care dezvoltatorul cartierului Greenfield va dona catre municipalitate urmatoarele terenuri, in compensare pentru scoaterea din fondul forestier a terenului din Padurea Baneasa necesar construirii drumului:

- terenul intravilan in suprafata de 1156 mp, situat in Drumul Padurea Mogosoaia nr. 54-60;

- terenul intravilan in suprafata 659 mp, situat in Drumul Padurea Mogosoaia nr. 50-52;

- terenul in suprafata de 4185 mp, situat in Drumul Padurea Mogosoaia nr. 54-60;

"Acesti cetateni au fost indusi in eroare de dezvoltator. Trebuie sa indreptam o nedreptate. Solutia este urmatoarea: municipalitatea sa accepte cu caracter de donatie din partea investitorului a unor terenuri, sa faca un schimb cu Romsilva, sa asiguram un al doilea acces", a declarat primarul Gabriela Firea la vremea respectiva.

La urmatoarea sedinta de Consiliu General, Primaria Capitalei vrea sa delege Primariei Sector 1 sarcina de a se ocupa de demersurile pentru trecerea din domeniul public al statului si administrarea Romsilva in domeniul public al Municipiului Bucuresti a suprafetei de teren necesara realizarii unui drum de acces.

Anuntul facut de primarul Gabriela Firea este cu atat mai controversat cu cat dezvoltatorul complexului imobiliar a achizitionat deja terenurile si este in procedura de avizare pentru construirea a trei cai de acces, care nu implica Padurea Baneasa.

"Actualul management si actionariat al Impact Developer & Contractor SA a fost, inca din 2013 de la preluarea conducerii companiei, in contact cu toate autoritatile responsabile, incercand identificarea unei solutii viabile alternative pentru drumul Vadu Moldovei. Desi constructia drumurilor publice nu este responsabilitatea dezvoltatorului, Impact a comandat un studiu de trafic cerand in mod expres solutii care sa nu includa Vadu Moldovei. La finalizarea studiului, au fost identificate trei solutii alternative. Impact a parcurs pasii concreti pentru a pune in aplicare aceste variante, a achizitionat terenurile necesare, a pregatit proiectele si a depus documentatiile pentru avizele necesare. Pentru implementarea acestor solutii, Impact va cheltui aproximativ 1,5 milioane de euro, urmand ca infrastructura rezultata sa fie ulterior donata autoritatilor pentru a putea fi folosita in regim de drumuri publice.

Cele trei solutii sunt:

- Extinderea Aleea Teisani si imbunatatirea intersectiei cu iesire din DN1 catre Centura Bucuresti;

- Construirea unui drum cu iesire catre Centura, in capatul Cartierului Platanilor;

- Construirea unui drum de acces din Aleea Teisani pe sub pasajul centurii Bucuresti catre DN1, spre ambele directii, atat catre Otopeni cat si spre Bucuresti.

In cazul tututor acestor solutii s-au obtinut certificatele de urbanism iar in acesta se precizeaza necesitatea unui PUZ. In continuare se urmaresc pasii necesari pentru obtinerea PUZ", se arata intr-un raspuns trimis de reprezentantii Greenfield, la solicitarea HotNews.ro, la finalul lunii august. Deci practic, daca Primaria Capitalei doreste sa salveze situatia din Greenfield poate aproba aceste planuri urbanistice in ritm alert.

Reamintim ca in momentul in care a obtinut aprobare pentru construirea cartierului, dezvoltatorul s-a angajat ca va face inca o intrare in cartier, din Soseaua de Centura, insa acest lucru nu s-a mai intamplat, folosind complementar drumul forestier. Mai mult, dezvoltatorul a anuntat ca vrea sa extinda Greenfield cu inca 39 de blocuri. Asociatia EcoCivica reclama mai multe posibile ilegalitati facute de dezvoltatori si cere protejarea padurii Baneasa, reclamand ca drumul forestier, nu este dedicat masinilor si daca va fi asfaltat, taie padurea in doua.

Fundatia Ecocivica a militat in instanta pentru pastrarea drumului forestier, alaturi de Directia Silvica si a castigat procesul.

"In 2007-2008 dezvoltatorul cheama in judecata mai multe autoritati ale statului, printre care si Directia Silvica Ilfov, pt a i se permite accesul pe drumul forestier in vederea costruirii ansamblului. Anterior, solicitase accesul Directiei Silvice dar i s-a refuzat in baza prevederilor Codului Silvic. Se ajunge in instanta la Judecatoria Sectorului 1 cu o actiune pe fond. Se solicita instantei si emiterea unei Ordonante Presedintiale prin care sa se permita accesul pe drumul forestier. Instanta dispune ACCESUL, TEMPORAR, AUTO SI/SAU PIETONAL, pana la judecarea dosarului pe fond. Drumul forestier era consfiintit ca atare prin Amenajamentul Silvic, aprobat prin Ordin de Ministru, pentru Padurea Baneasa. In Planul Urbanistic General al Municipiului Bucuresti, din anul 2000, se mentiona o cale de acces, cu 6(sase!!!!) benzi prin acea zona a Padurii Baneasa. Era o intentie a Primariei dar care nu fusese avizata si de autoritatea silvica, care, oricum, nu putea aviza un asemena plan cu bulevard prin mijlocul padurii. Dezvoltatorul a atacat si Ordinul de Ministru, cel cu amenajamentul silvic, ajungandu-se pana la Inalta Curte. Intre timp dosarul de la Judecatoria Sectorului 1 s-a suspendat pana la solutionarea exceptiei de nelegalitate a Ordinului de Ministru. Ordonanta Presedintiala era in vigoare si exista acces temporar pe drumul forestier.

Solutia Curtii de Apel, pastrata si de Inalta Curte, a fost ca drumul a fost si ramane forestier, Ordinul de Ministru fiind legal. Avand in vedere solutia data de Inalta Curte, Directia Silvica si Eco-Civica au solicitat Judecatoriei Sectorului 1 sa repuna pe rol dosarele cu accesul pe drumul forestier(fond) si cel cu Ordonanta. Ceea ce s-a si intamplat. Cele doua Instante au luat act de solutia Inaltei Curti, au reconfirmat ca drumul este forestier, inchis traficului auto, public", a scris Dan Trifu pe pagina de Facebook.

In 2016, IMPACT Developer & Contractor, a anuntat ca va extinde cartierul rezidential GREENFIELD urmand sa investeasca 44 milioane euro in blocuri, infrastructura si utilitatile aferente.

Acesta va fi dezvoltat pe un teren in suprafata de 10 ha si cuprinde 39 de blocuri construite in regim de inaltime P+4E si P+5E, totalizand 888 de apartamente cu 2, 3 si 4 camere, reprezentand a treia faza de dezvoltare a ansamblului.

"In prezent IMPACT are in curs de dezvoltare 39 de blocuri in Ansamblul Platanilor din cartierul GREENFIELD Baneasa, insumand peste 900 de apartamente cu 2, 3 si 4 camere, dintre care jumatate vor fi livrate in aceasta primavara, iar restul pana la finalul anului 2017. Preturile de vanzare variaza intre 59.980 euro pentru un apartament cu 2 camere, 69mp, 75.980 euro pentru apartamentele cu 3 camere, 94mp, si 99.748 euro pentru cele cu 4 camere, 124mp. Preturile mentionate nu includ TVA", se arata intr-un comunicat de presa emis de comunicatorii companiei la inceputul acestui an.

Prima faza a proiectului GREENFIELD a fost dezvoltata in perioada 2007-2010 si este vanduta in proportie de 100%. Aceasta se intinde pe o suprafata de 10 ha si cuprinde 680 de apartamente si vile in cele 5 ansambluri (Rubin, Topaz, Blue, Onix si Quartz). A doua faza, Ansamblul Salcamilor, dezvoltat in perioada 2014-2016, se intinde pe o suprafata de 7 ha si cuprinde 35 de blocuri cu 924 de apartamente cu una, doua, trei si patru camere. In prezent, acesta este vandut in proportie de 85%.

"IMPACT Developer & Contractor SA (IMP) a obtinut in 2016 venituri operationale in valoare de peste 152 milioane lei, in crestere cu 30% fata de anul anterior, iar profitul operational al companiei a crescut la 25,5 milioane lei, cu 270% mai mult fata de 2015. Rezultatele obtinute se datoreaza in principal vanzarilor de apartamente din cadrul cartierului GREENFIELD Baneasa, unde IMPACT a incheiat anul trecut 433 de contracte si 130 de precontracte pentru locuinte. Acest rezultat ii confirma proiectului statutul de cel mai bine vandut cartier rezidential din Bucuresti", se arata intr-un comunicat de presa emis de comunicatorii companiei la inceputul acestui an.