Zeci de ONG-uri cer președintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea care reduce drastic termenele în care societatea civilă poate ataca în instanță autorizațiile de construire și documentațiile de urbanism suspecte că au fost emise ilegal. ONG-urile susțin că se încalcă Constituția României și drepturile fundamentale ale organizațiilor neguvernamentale.
”Legea încalcă flagrant art. 21, art. 30, art. 40 și art. 148, din Constituția României, republicată. De asemenea, nesocotește obligațiile și responsabilitățile României față de Uniunea Europeană (...). Este o lege care forțează stabilirea unor reguli procesual-civile mult mai stricte de contestare a actelor administrative pentru o categorie de persoane juridice, cu încălcarea principiului proporționalității, limitează posibilitatea de exercitare a activității acestor organisme sociale interesate, implicit afectând în substanța sa dreptul la liberă asociere și libertatea de exprimare a acestor entități”, se arată în scrisoarea transmisă de ONG-uri președintelui Klaus Iohannis.
USR şi Forţa Dreptei au atacat la CCR, încă de anul trecut, iniţiativa legislativă a PNL.
Inițiativa legislativă aparține unui grup de 21 parlamentari PNL și a fost dezbătută și aprobată în procedură de urgență, de Senat, pe 21 noiembrie 2022. Ce prevede legea adoptată de Senat?
Pe scurt, pentru autorizațiile de construire, termenul pentru introducerea cererilor de anulare, de suspendare, de intervenţie accesorie sau de intervenţie principală, este de 60 de zile din momentul în care informațiile au fost publicate de primării, s-a pus panou de șantier și s-a publicat un anunț într-un ziar. Acum acest termen este de 6 luni/1 an.
La documentațiile de urbanism, noul termen propus este de 1 an, față de 5 ani în legislația actuală.
În ultimii ani, mai multe ONG-uri din București au anulat în instanță autorizații de construire și planuri de urbanism emise ilegal și au salvat spații verzi sau au ajutat vecinii să oprească construcții care se ridicau ilegal la fereastra lor sau în zone cu clădiri de patrimoniu. Reprezentanții acestor ONG-uri spun că acest proiect de lege este nociv și este în dauna interesului public. Președintele Klaus Iohannis poate retrimite legea în Parlament.
Ce modificări aduce proiectul de lege trimis la promulgare:
- Informaţiile referitoare la principalele condiţii necesare a fi îndeplinite de solicitanţi, extrase din conţinutul autorizaţiei de construire şi al anexelor aferente, se fac publice în termen de maximum 30 de zile de la data emiterii autorizaţiei şi trebuie să includă în mod obligatoriu următoarele: numărul autorizaţiei de construire şi data emiterii acesteia; titlul/descrierea proiectului; procentul de ocupare a terenului - P.O.T. şi coeficientul de utilizare a terenului - C.U.T.; retragerile construcţiilor de la limitele de proprietate; suprafeţele, construită la sol, construită pe fiecare nivel, construită desfăşurată; regimul de înălţime, numărul de niveluri subterane şi supraterane pentru fiecare construcţie, şi înălţimile construcţiilor, la cornişă şi maximă pentru fiecare construcţie; dacă a fost solicitat/obţinut avizul autorităţii competente în domeniul protejării patrimoniului cultural; dacă a fost solicitat/obţinut avizul autorităţii competente în domeniul protejării mediului; planul de situaţie și planuri cu toate faţadele. O parte din aceste informații se publică și acum pe site-urile Primăriilor, respectiv adresa, beneficiarul, clădirea aprobată și funcțiunea, iar în plus doritorii pot consulta autorizațiile de construire.
- Odată cu publicarea informaţiilor pe pagina de internet şi/sau prin afişare la sediul autorităţii publice emitente, aceasta va consemna şi publica şi data finalizării operaţiunilor de publicitate a conţinutului autorizaţiei de construire.
- După comunicarea autorizaţiei de construire, dar înainte de începerea lucrărilor, beneficiarul are obligaţia, pe propria cheltuială, să noteze în cartea funciară a imobilului, precum şi într-un ziar de largă răspândire, informaţiile precum şi să amplaseze în şantier, la loc vizibil, panoul de identificare al investiţiei.
- Conţinutul autorizaţiei de construire se consideră adus la cunoştinţa organismelor sociale interesate la data ultimei operaţiuni de publicitate, mai precis la data finalizării operaţiunilor de publicitate de către autoritatea publică, la data încheierii prin care s-a dispus notarea în cartea funciară, la data publicării informaţiilor menţionate într-un ziar de largă răspândire sau la data afişării panoului de identificare al investiţiei, indiferent care dintre aceste date survine ultima.
- Pentru organismele sociale interesate, în litigiile ce vizează autorizaţiile de construire, termenul pentru formularea plângerii prealabile, dacă aceasta mai este obligatorie, este de 30 de zile şi începe să curgă de la data ultimei operaţiuni de publicitate, iar termenul pentru introducerea cererilor de anulare, de suspendare, de intervenţie accesorie sau de intervenţie principală este de 60 de zile şi se calculează de la data primirii răspunsului la plângerea prealabilă sau de la data expirării termenului legal de soluţionare a plângerii, indiferent care dintre aceste date survine prima.
- Dacă plângerea prealabilă nu mai este obligatorie, pentru organismele sociale interesate, în litigiile ce vizează autorizaţiile de construire, termenul pentru introducerea cererilor de anulare, de suspendare, de intervenţie accesorie sau de intervenţie principală, este de 60 de zile şi începe să curgă de la data ultimei operaţiuni de publicitate.
- În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile prevederilor art.7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare sau în termen de maximum 30 de zile de la luarea la cunoştinţă a conţinutului actului care nu mai poate fi revocat, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acţiunea în anulare a actului în termen de maximum 60 de zile de la introducerea acţiunii în suspendare şi dacă fondul cererii de suspendare nu a fost soluţionat, instanţa învestită cu cererea de suspendare va constata această împrejurare şi va respinge cererea de suspendare ca lipsită de interes. Dacă suspendarea s-a dispus, aceasta încetează de drept şi fără nicio formalitate.
- Pentru organismele sociale interesate, dreptul de a ataca hotărârile de aprobare se prescrie în termen de 1 an de la data aprobării. Acum termenul este de 5 ani de la data aprobării.
Dan Trifu, vicepreședintele Asociației Ecocivica, un ONG care a câștigat zeci de procese, a anulat autorizații de construire și a salvat spații verzi de la betonare spune că proiectul este nociv.
- ”Este un proiect de lege care aduce modificări Legii 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, Legii contenciosului administrativ nr.554/2004 şi completează Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului.
- ONG-urile sunt foarte puternic lovite de această lege, în sensul că atacarea autorizațiilor de construire în instanță se reduce de la 6 luni, 1 an, cât este în prezent, la 30 și 60 de zile. Actele urbanistice care până acum aveau perioadă de atacare de 5 ani, acum se reduce perioada la 1 singur an.
- De asemenea, cererile de intervenție accesorie, sau în interes propriu, nu mai pot fi depuse ca până acum, oricând pe parcursul judecății, ci în 30-60 de zile de la emiterea actului respectiv”, a declarat Dan Trifu pentru HotNews.ro la vremea respectivă.
Acesta susține că ONG-urile nu au capacitatea să verifice miile de autorizații de construire emise de autorități și nici să urmărească anunțurile din ziare să vadă ce s-a mai aprobat în oraș.
„Scurtarea acestor termene este o problemă deoarece este foarte greu pentru un ONG militant să urmărească site-urile tuturor autorităților locale. Și este discriminatoriu, de ce doar organismele sociale trebuie să fie sancționate? Ce să facem, să angajăm om în fiecare oraș mare să urmărească site-urile instituțiilor să vedem ce probleme sunt cauzate prin actele urbanistice și autorizații. Această propunere este extrem de nocivă, și lovește chiar în interesele autorităților fiindcă în multe situații, de exemplu, Ecocivica, cam într-o treime din procese, intervine în interesul autorității. Ori când tu introduci asemenea lucru nu mai pot interveni în interesul tău, să-ți apăr drepturile. Este din start neconstituțional, este imposibil pentru un ONG să urmărească toate site-urile și publicațiile”, a mai spus Dan Trifu.
HotNews.ro a scris la vremea respectivă cât de nociv este proiectul.
Cum motivează inițiatorii
Inițiatorii proiectului sunt mai mulți parlamentari PNL: Achiţei Vasile-Cristian - senator PNL; Anastase Roberta-Alma - senator PNL; Banu Claudia-Mihaela - senator PNL; Bica Dănuţ - senator PNL; Bîca Iulian-Mihail - senator PNL; Bumb Sorin-Ioan - senator PNL; Chirteş Ioan-Cristian - senator PNL; Cristina Ioan - senator PNL; Fenechiu Cătălin-Daniel - senator PNL; Gorghiu Alina-Ştefania - senator PNL; Guran Virgil - senator PNL; Hatos Adrian - senator PNL; Muntean Lucica Dina - senator PNL; Neagu Nicolae - senator PNL; Niculescu-Ţâgârlaş Cristian-Augustin - senator PNL; Pandea Ciprian - senator PNL; Pauliuc Nicoleta - senator PNL; Petcu Toma-Florin - senator PNL; Potecă Vasilică - senator PNL; Pufu Vlad-Mircea - senator PNL; Voiculescu Liviu-Dumitru - senator PNL
Inițiatorii proiectului de lege, spun în expunerea de motive că doresc un cadru legal mai sigur pentru dezvoltatorii imobiliari:
- In prezent, conform deciziei ICCJ orice asociaţie înfiinţată în conformitate cu OG 26/2000, care are în statut obiective referitoare la "mediu" sau "urbanism", este prezumată ca având calitate procesuală activă şi interes în orice litigiu de mediu sau de urbanism.
- La momentul actual, în contextul reglementărilor legale în vigoare, se generează astfel un dezechilibru major între ONG-uri şi investitori. ONG-urilor li se conferă calitate procesuală activă, li se prezumă interes, li se stabilesc taxe de timbru modice, li se stabilesc termene foarte permisive în care să atace actele vizate (practic le pot ataca oricând), câştigă capital de imagine şi/sau politic (în funcţie de identitatea fondatorilor) şi, în cazul în care, până la urmă acţiunile neîntemeiate le sunt într-un final respinse în mod definitiv, instanţele cenzurează şi cheltuielile de judecată solicitate şi dovedite de investitori. Pe de alta parte, investitorii trebuie să dovedească în cadrul acelor litigii legalitatea tuturor şi fiecăruia dintre actele şi avizele care fac parte din documentaţiile actelor administrative obţinute, trebuie să suporte toate costurile privind achiziţia terenului, autorizarea şi edificarea propriu-zisă a construcţiei, trebuie să suporte consecinţele existenţei litigiului (fiindu-i afectată imaginea, pierzând vânzări, investiţii, finanţări), indiferent de deznodământul respectivului litigiu.
- Acestă situaţie profund nedreaptă trebuie reechilibrată prin responsabilizarea acestor ONG-uri şi a membrilor lor fondatori, prin stabilirea unor formalităţi de publicitate eficiente şi clare şl prin stabilirea unor termene ferme în care acţiunile privind atacarea actelor administrative să poată fi iniţiate.
- În prezent, hotărârile prin care se aprobă PUG şi PUZ sunt acte administrative normative şi pot fi atacate oricând. Siguranţa circuitului civil se îmbunătăţeşte prin faptul ca un cetăţean sau investitor privat care cumpără un teren reglementat de un PUZ poate vedea dacă a trecut 1 an de la data aprobării şi că acesta nu poate fi atacat de către ONG-uri. El poate fi in continuare atacat oricând de proprietarii fondurilor învecinate, sau de alţi titulari de drepturi sau interese legitime.
1
5
