În 2015, toată lumea se bucura că o bucată de șapte hectare din Parcul Herăstrău , vândută de Biroul de Turism și Tranzacții S.A. (BTT) în 1999 unei firme controlate prin interpuși de omul de afaceri Bartolomeu Finiș, se întorcea la Primăria Capitalei, după 13 ani de procese. Primarul de atunci al Capitalei Sorin Oprescu anunța pompos că zona va fi amenajată ca parc. Opt ani mai târziu, spațiul verde este în continuare plin de terase, aceleași care funcționau și înainte ca bucata de teren să se întoarcă la municipalitate și care aduc bani acelorași firme.

Cele 7 ha din Herastrau recuperate in instantaFoto: Hotnews

• În seria „Bucureștiul prăduit”, HotNews.ro va prezenta cum a fost prăduit patrimoniul orașului cu complicitatea autorităților și cine a avut de câștigat din asta.

Informația pe scurt

• Cele 7 hectare din Parcul Herăstrău au intrat în domeniul public în 2015, în baza deciziei Curții de Apel de pe 12 mai 2015, și tot atunci au fost date în administrarea Administrației Lacuri Parcuri și Agrement (ALPAB), instituția din subordinea Primăriei Capitalei care se ocupă de parcuri. În 2017, spațiul verde a fost intabulat în numele Municipiului București;
  
• Pe cele 7 hectare se află terenuri de tenis dar și mai multe cârciumi, unele construite înainte de 2015, altele după 2015;
  
• Deși au trecut 8 ani de când cele 7 hectare au intrat în domeniul public, spațiul verde este în continuare plin de cârciumi, iar firma care a pierdut în 2015 dreptul de proprietate asupra spațiului verde încasează în continuare bani de pe urma acestora.
  
• Primăria Capitalei primește, în baza unei fișe de calcul, aproape 4.000 de euro pe lună pentru că firma folosește terenul de sub cârciumi. Reprezentanții Primăriei Capitalei spun că firma este proprietara clădirilor.
  
• Municipalitatea nu a făcut nici până acum un inventar al construcțiilor de pe spațiul verde ca să vadă dacă au fost construite sau nu legal, actele de proprietate și alte demersuri pentru recuperarea efectivă a bucății de parc.
  
• Deși există suspiciuni că respectivele clădiri ar fi fost vândute ilegal, municipalitatea nu a demarat acțiuni în instanță. Singurul demers făcut de primarul general, Nicușor Dan, a fost pentru recuperarea unei bucăți de 7.200 de mp din bucata de 7 ha, suprafață care a fost vândută înainte de sențința Curții de Apel din 2015.
  
• Horia Tomescu, viceprimarul responsabil de parcuri în Primăria Capitalei spune că până acum a cerut extrase de carte funciară pentru a vedea în proprietatea cui se află fiecare bucată de parc și până la primăvara va face un inventar al construcțiilor de pe cele 7 ha.
  
• Într-un interviu acordat HotNews.ro la finalul anului trecut, Nicușor Dan, a declarat că autorizațiile de construire pentru terasele și restaurantele din Parcul Herăstrău, în general, ar fi ilegale, dar a expirat timpul în care puteau fi atacate.

De ce cele 7 hectare din Parcul Herăstrău sunt ocupate în continuare de cârciumi, de 8 ani, deși s-au întors la municipalitate? Reprezentanții Primăriei Capitalei spun că spațiul verde s-a întors la municipalitate și a fost intabulat, dar construcțiile sunt proprietate privată așa că toată treaba s-a blocat aici. Însă nici administrația Firea, nici administrația Nicușor Dan până acum, nu au făcut nimic concret pentru eliberarea spațiului verde.

• „Conform HCGMB nr. 130/26.05.2016 suprafața de 69.982,00 mp este proprietatea publică a Municipiului București. Facem menținea că terenul situat în Şoseaua Nordului nr.7-9 (fostă zonă BTT) se află în administrarea ALPAB, pe acest teren există construcții proprietate privată ale SC. Domino Impex SRL.
• Între SC Domino 94 Impex SRL și SC Special Agrement SRL au fost încheiate contracte de închiriere, pentru exploatarea în comun a acestor construcţii (terenuri de tenis, restaurante, etc.)”, se arată în răspunsul transmis de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.

Potrivit extraselor de carte funciară, pe cele 7 hectare sunt 24 de construcții, însă nu toate sunt cârciumi, o parte sunt anexe. Primăria Capitalei încasează de la firmele care au clădirile până în 4 mii de euro/lună, o sumă derizorie.

FOTO Unde se află cele 7 hectare în Parcul Herăstrău și ce construcții se află pe ele

• „Având în vedere că aceste construcţii erau situate pe terenul aflat în proprietatea Municipiului Bucureşti, administrat de ALPAB, ALPAB a încheiat cu SC Special Agrement SRL o fișă de calcul, valabilă până la reglementarea situaţiei juridice a terenului.
• Pentru toate aceste construcţii însumând o suprafaţă de 7.728 mp, în baza acestei fişe de calcul, ALPAB încasează suma de 3.864 euro/lună”, se arată în răspunsul transmis de Primăria Capitalei la solicitarea HotNew.ro.

Firma care deține construcțiile a dat în judecată de mai multe ori Primăria Capitalei în ultimii ani, încercând să împiedice intabularea spațiului verde în numele Municipiului București.

„Pe rolul instanței există litigii între SC Domino Impex SRL (proprietarul construcţiilor aflate pe acest teren) și ALPAB (proprietarul terenului). Ca urmare a intabulării dreptului de administrare al ALPAB asupra terenului, SC Domino Impex SRL a formulat plangeri împotriva încheierii de carte funciară, care au fost respinse, SC Domino Impex SRL adresându-se ulterior instanţei de judecată”, se mai arată în răspunsul transmis de municipalitate.

Cele două procese inițiate de Domino 94 Impex SRL în 2022 prin care se contesta intabularea bucății de parc în numele Municipiului București și dreptul de administare asupra spațiului verde au fost pierdute în prima instanță, fiind în perioada în care se poate face apel.

Potrivit platformei de verificare a firmelor confidas.ro, firma Domino 94 Impex SRL are următorul acționariat, fiind controlată în continuare de familia Finiș:

• FINIS CARMEN MIHAELA 50 %
• PETRACHE ADRIAN-IONEL 45 %
• PETRE ION 5 %

Primăria a început să facă inventarul clădirilor abia după opt ani

Dincolo de aceste procese, în care s-a apărat, în ultimii 8 ani, municipalitatea nu a făcut însă niciun demers ca să recupereze această bucată de parc și în fapt și să o elibereze de construcțiile de acolo.

Abia acum, Primăria Capitalei va face un inventar al clădirilor de pe cele 7 hectare să vadă care sunt construite legal, care sunt construite ilegal, cu ce drept ocupă spațiul verde, a declarat pentru HotNews.ro Horia Tomescu, viceprimarul din Primăria Capitalei, responsabil cu parcurile din martie 2022.

• „Sunt 24 de clădiri pe cele 7 hectare, dar nu toate sunt cârciumi, sunt și diverse anexe, așa scrie în cartea funciară. Sunt clădiri care au fost edificate ilegal, dar sunt și clădiri care existau anterior vânzării terenurilor, clădirile BTT.
• Fiecare clădire de pe acel număr cadastral este investigată în momentul de față și practic reluăm de unde s-a făcut pauză prin 2017 pentru a vedea dacă Poliția Locală, care are responsabilitatea întocmirii actelor, a fost notificată de existența unor clădiri ilegale în parc, să vedem unde este dosarul - la ALPAB, la Poliția Locală sau a ajuns deja pe masa primarului general pentru emiterea dispoziției de demolare. dacă sunt clădiri edificate ilegal, trebuie să dispară.
• La cele construite legal, care au fost cluburile sportive din anii 40-50, ei vor rămâne proprietari pe acele clădiri, dar ele trebuie să fie pe amprenta istorică și să aibă arhitectura pentru care au primit autorizație pentru că în momentul de față ei s-au folosit de un perete de la clădirile originale și s-au extins în toate direcțiile”, a declarat Horia Tomescu pentru HotNews.ro.

În ceea ce privește clădirile vândute în 2004-2006, de Consiliul Local al Sectorului 1, Horia Tomescu spune că, din cercetările făcute până acum, la o parte s-ar fi vândut și terenul de sub clădire, ceea ce nu este legal.

• „Pe cele 7 hectare sunt și clădiri proprietate privată, care au fost vândute de Consiliul Local Sector 1 pe vremuri, nu au fost vândute doar clădirile, ci și terenul de sub clădiri.
• Primăria Sectorului 1 în loc să vândă conform legii, doar clădirea și să concesioneze terenul de sub clădire, a făcut contract de vânzare cumpărare pe clădire, pe terenul de sub clădire și terenul din jur. Aceasta speță Primăria Municipiului București nu a atacat-o până acum și sper să conving primarul și directorii că și această problemă trebuie rezolvată în instanță”, afirmă Tomescu.

El spune că trebuie mers în instanță și obținute hotărâri judecătorești astfel încât terenul să se întoarcă la municipalitate.

Potrivit datelor comunicate de Primăria Capitalei în 2020, la solicitarea HotNews.ro, Primăria Sectorului 1 a încheiat 7 contracte pentru vânzarea unor construcții din Parcul Herăstrău (o parte și pe cele 7 ha), iar pentru terenul de sub ele ar fi fost închiriate contracte de concesiune.

• „În anul 2002, conform prevederilor Legii nr. 550/2002 2002 privind vânzarea spațiilor comerciale proprietate privată a statului și a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local, primăriile de sector au fost împuternicite că, în numele Municipiului București, să vândă spațiile comerciale/de prestări servicii aflate în această situație.
• În baza Legii nr. 550/2002, au fost aprobate, prin Hotărârile Consiliului General al Municipiului București nr. 271/2002 și nr. 109/2003 cu modificările și completările ulterioare, listele cu spațiile care fac obiectul acestei legi.
• În anexele acestor hotărâri se regăsesc și spații comerciale și de prestări servicii situate în fostul Parc Herastru (actual Regele Mihai I). Având în vedere cele mai sus menționate, Primăria Sector 1 a încheiat contracte de vânzare cumpărare pentru spațiile comerciale și de prestări servicii înscrise în anexele hotărârilor C.G.M.B”, se arată în răspunsul transmis de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.

Însă nici contractele de concesiune nu ar fi fost încheiate legal, deoarece nu a existat acordul Consiliului General.

• „Parcul Herăstrău, actual Parcul Regele Mihai, face parte din domeniul public al Municipiului București și se află în administrarea Administrației Lacuri Parcuri Agrement București. Conform prevederilor art. 13, alin. (3) din Legea nr. 550/2002 „Terenul proprietate publică, aferent spațiului care se vinde, se atribuie direct cumpărătorului printr-un contract de concesiune.
• Prin derogare de la prevederile Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, concesiunea se face prin negociere directă între concedent și concesionar, fără întocmirea unui studiu de oportunitate sau caiet de sarcini și fără nici o formă de publicitate.
• Municipiul București a încheiat două contracte de concesiune prin Comisia constituită la nivelul Municipiului București și un contract de concesiune prin Administrația Fondului Imobiliar pentru terenul aferent unui spațiu comercial vândut în baza Legii nr. 505/1998.
• De asemenea, Primăria Sectorului 1 a încheiat și contracte de concesiune pentru terenul aferent spațiilor comerciale vândute de comisia constituită la nivelul Primăriei Sectorului 1, din Parcul Herăstrău, actual Parcul Regele Mihai, fără a fi împuternicită de către proprietar, respectiv Municipiul București”, se arată în răspunsul transmis de Primăria Capitalei.

HotNews.ro a solicitat și fostului primar general Gabriela Firea un punct de vedere de ce nu a demolat clădirile de pe cele 7 hectare de parc care s-au întors la municipalitate, dar nu am primit un răspuns. Dacă îl vom primi, îl vom publica.

Nicușor Dan: „Acele autorizații firește că nu sunt legale, dar ele nu pot să fie atacate”

Cu toate acestea, Primăria Capitalei nu a atacat până acum în instanță contractele ca să-și recupereze prejudiciul.

Într-un interviu acordat HotNews.ro la finalul anului trecut, Nicușor Dan, a declarat că autorizațiile de construire pentru terasele și restaurantele din Parcul Herăstrău, în general, ar fi ilegale, dar a expirat timpul în care puteau fi atacate în instanță.

• „Consiliul General a împuternicit ALPAB-ul să semneze contractele astea de concesiune și ALPAB-ul le-a semnat pe 25-49 de ani. Asta este situația în general, bineînțeles sunt diferite nuanțe, de la caz la caz, dar în esență ăsta este contextul juridic.
• Cu un astfel de contract e complicat să faci ceva. Ce putem să facem este să ne uităm la partea urbanistică, dacă s-a depășit și asta o facem. Ele au autorizații.
• Acele autorizații, firește că nu sunt legale, dar ele nu pot să fie atacate decât într-un termen de șase luni din momentul în care au fost emise. Iar dacă sunt atacate de o altă persoană, ei trebuie să dovedească faptul că n-au avut cunoștință de existența acelor autorizații de mai mult de șase luni sau un an”, a explicat Nicușor Dan.

Primarul spune că parcul ar fi fost concesionat legal.

„La prima verificare pe care am făcut-o, atâta timp cât Consiliul General, care gestionează proprietățile municipiului București, a spus că a dat ALPAB-ului putere să încheie în numele lui aceste contracte, la prima vedere, ele sunt legale din perspectiva asta. Dacă sunt alte motive de nelegalitate, o să vedem”, a mai spus Nicușor Dan.

7.200 de metri pătrați din parc s-au pierdut pe drum

Pe lângă cele 7 hectare recuperate în instanță, din terenul BTT-ului a mai făcut parte și o bucată de 7.200 mp, care în timpul procesului de recuperare a celor 7 hectare din Herăstrău, în 2011, a fost vândută de Domino 94 Impex firmei Salberg Dezvoltare SRL, iar conform datelor din cartea funciară, terenul aparține și acum acestei firme, deși municipalitatea a vrut să-l intabuleze în nume propriu.

Potrivit platformei de verificare a firmelor confidas.ro, firma are în acționariat mai multe offshore-uri:

• DAYRICH LIMITED - Belize - Asociat 50 %
• ALBERTHA ENTERPRISES LIMITED - Cipru, Nicosia - Asociat 47,5 %
• AGAM DEVELOPMENT SRL - din România, Bucureşti Sectorul 3 - Asociat 2,5 %. Firma are acționar tot un offshote: ALBERTHA ENTERPRISES LIMITED din Cipru - Nicosia.

Într-un document al Consiliului Concurenței din anul 2020 apare faptul că Albertha Enterprises Limited ar fi controlată de Gheorghe Bîlteanu.

Gheorghe Bîlteanu este tatăl lui Dragoș Bîlteanu, fost președinte al SIF Banat - Crișana și cunoscut dezvoltator imobiliar, potrivit profit.ro. Bîlteanu este cunoscut pe piața imobiliară, în principal, prin afacerile realizate alături de investitorul grec Ioannis Papalekas.

Primăria Capitalei a cerut abia în 2022 în instanță recuperarea celor 7.200 de mp din Parcul Herăstrău.

• „Și povestea acestui teren este veche și încâlcită. Ea a început în anul 1999 odată cu emiterea certificatului de atestare a dreptului de proprietate de către Ministerul Tineretului și Sportului în favoarea Biroului de Turism pentru Tineret (BTT, denumit anterior Biroul de Turism și Tranzacții S.A).
• Curtea de Apel a constatat însă în 2015 nulitatea absolută a certificatului de atestare a dreptului de proprietate. Însă, până la această decizie terenul fusese deja vândut de BTT unei firme care la rândul său l-a vândut societății Salberg Dezvoltare S.R.L.
• Terenul este declarat de utilitate publică, iar potrivit legislației în vigoare nu îi poate fi schimbată destinația și nu se pot construi clădiri care să schimbe destinația spațiului în discuție”, a mai scris Nicușor Dan, pe pagina de Facebook, în octombrie 2022.

Omul care a luptat în instanță pentru salvarea celor 7 hectare din Herăstrău: Primăria ce face, doarme în continuare?

Liviu Doară este omul care a luptat 13 ani în instanță, între 2002 și 2015, ca suprafața de 7 hectare din parc să revină la Primăria Capitalei. Acesta era și este administrator şi antrenor la Clubul Clubului Nautic Universitar Sportul Studențesc care se află pe o bucățică din cele 7 ha, iar după vânzarea spațiului verde practic rămânea fără baza de antrenament. În 2002 au dat in judecata BTT si Ministerul Tineretului si Sportului, susținând că înstrăinarea terenului s-a facut ilegal deoarece nu a aparținut niciodată MTS. Abia în 2009 a intrat în proces și Primăria Capitalei, proces care a fost câștigat în 2015.

Contactat de HotNews.ro, Doară afirmă că este inacceptabil că municipalitatea nu a continuat demersul de recuperare a celor 7 hectare de parc.

• „Primăria Capitalei în primul rând trebuia să termine procesele care au fost deschise de Domino 94 Impex SRL împotriva Primăriei și procesele astea încă trenează cu toate că terenul este al Primăriei și este o Hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă în acest sens. Aceste procese sunt tergiversări, trag de timp ca să mai scoată un ban.
• Clădirile tot ale Primăriei sunt, iar Primăria nu a făcut nimic să și le ia înapoi. Pe malul lacului Herăstrău toate cluburile care au fost înainte de naționalizare au construit bazele lor sportive și acum vin diverși smecherași și spun că ei au cumpărat de la Sectorul 1. Sectorul 1 nu are nici măcar drept de administrare a Parcului Herăstrău.
• Parcul Herăstrău în totalitatea lui aparține Primăriei Capitalei. Cum să vândă Sectorul 1? De unde era Sectorul 1 proprietar pe clădiri ca să le vândă?. Dacă citiți HG 834 și toate HG-urile astea de care ei se leagă, și spun că au cumpărat în baza lor, toate aceste HG-uri spun că este exclus domeniul public, ori Parcul Herăstrău ce este dacă nu este domeniul public?
• Cum să vinzi ceva din domeniul public? Toate contractele astea de vânzare cumpărare sunt lovite de nulitate”, este de părere Doară.

El spune că municipalitatea trebuie să ceară celor de acolo actele de proprietate, iar unde nu este în regulă, să meargă în instanță și să-și recupereze proprietatea.

• „Soluția domnului Oprescu, după ce am câștigat procesul în 2015, a fost ca Primăria Generală să facă o somație la toate entitățile de pe cele 7 hectare să vină cu actele și să demonstreze că ei sunt proprietari, dar apoi nu s-a mai făcut nimic, directorii din Primărie au adormit la loc.
• Cum adică, vine un club sportiv și se luptă în instanță pentru 7 hectare și le aduce înapoi, iar Primăria ce face, doarme în continuare, așteaptă să rămână fără clădiri, fără nimic?
• Eu am văzut o carte funciară cu niște intabulări făcute pe clădiri, pe terenul de sub clădiri, cum să intabulezi terenul de sub clădire care este al Primăriei. Mi se pare că trăim într-o țară bananieră. Toate chestiile astea s-au întâmplat din cauză că Primăria nu își exercită dreptul de proprietate asupra Parcului Heăstrău.
• Singurul lucru pe care poate să-l facă Primăria este să ceară în instanță să li se recunoască dreptul de proprietate asupra Parcului Herăstrău, nu au cum să nu câștige, sunt 3 decrete legale. ”, a mai spus Doară.

Despre procesul prin care cele 7 hectare de parc au fost câștigate de Primăria Capitalei

Curtea de Apel București (CAB) a decis pe 12 mai 2015 ca suprafața de 7 hectare din Parcul Herăstrău, vândută de Biroul de Turism și Tranzacții S.A. (BTT) în 1999 unei firme controlate prin interpuși de omul de afaceri Bartolomeu Finiș, să rămână în proprietatea Municipalității. Decizia este definitivă și irevocabilă, iar Clubul Sportiv Sportul Studențesc și municipalitatea s-au judecat 13 ani pentru păstrarea terenului în domeniul public. Cele două au susținut încă de la început că BTT a vândut acest teren deși era domeniul public și nu avea dreptul să facă tranzacția.

• „Este o decizie istorică, prima dată în ultimii 25 de ani. Cea mai mare victorie a Primăriei Municipiului București.
• Prin decizia definitivă și irevocabilă a Instanței, cele 7 hectare din parcul istoric Herăstrău revin bucureștenilor! Completul de judecată a constatat nulitatea absolută certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, emis de Ministerul Tineretului și Sportului.
• De asemenea, a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare - cumpărare încheiat în dată de 28.07.2003, între SC BTT SA și SC Domino 94 Impex SRL, cu privire la imobilul teren din Șoseaua Nordului 7-9, Sector 1. Pentru a fi foarte clar pentru toată lumea. Prin decizia de astăzi a Instanței cele 7 hectare de teren din parcul Herăstrău revin în administrarea Primăriei Municipiului București. Astfel, Patrimoniul Capitalei a fost reîntregit. Mulțumesc domnului Liviu Doară pentru lupta pe care a dus-o pentru recuperarea acestui teren", declara la vremea respectivă Sorin Oprescu.

Cum a ajuns acest teren pe mâna unei firme controlate prin interpuși de Bartolomeu Finiș?

În 1999, printr-un ordin al Ministerului Tineretului și Sportului, condus la vremea respectivă de Crin Antonescu, Biroul de Turism și Tranzacții S.A. (BTT) a primit un certificat de proprietate asupra terenului în suprafață de șapte hectare din Parcul Herăstrău.

După ce BTT a intrat în posesia terenului, s-a asociat cu firma Domino 94 Impex SRL pentru exploatarea bazei sportive și realizarea unor investiții. Imediat după, Domino 94 Impex SRL a dat în judecată BTT motivând că această nu și-a respectat obligațiile luate în cadrul asocierii și a cerut instanței să oblige BTT să vândă activele și terenul. Întrucât BTT nu s-a prezentat la proces, spun surse apropiate cazului, instanța a dat câștig de cauza societății comerciale și a obligat BTT să vândă clădirile pentru 100.000 de dolari, iar terenul de circa șapte hectare pentru 1,5 milioane de dolari. Actionarii firmei Domino 94 Impex SRL erau la vremea respectivă: Ion Petre (5%), Olimpia Ulrich (45%) și Mihaela Carmen Finiș (50%). Carmen este soția lui Bartolomeu Finiș, controversat om de afaceri, apropiat al lui Dorin Cocoș și Alexandru Bittner.

În 2002, reprezentanții Clubului Sportiv Sportul Studențesc, secția de Yachting, (club ce se află în subordinea Ministerului Educației și care își desfășurau activitatea sportivă pe acest teren), au dat în judecată BTT și Ministerul Tineretului și Sportului, susțînând că înstrăinarea terenului s-a făcut ilegal deoarece nu a aparținut niciodată MTS.

• „Terenul nu a aparținut niciodată Ministerului Tineretului și Sportului. El a aparținut întotdeauna Primăriei Municipiului București de pe vremea lui Carol I până în prezent. MTS susține că a dat acest teren în baza HG 834/1991 care da posibilitatea de a da bazele sportive unor societăți cu capital de stat, însă cu condiția că ele să nu fie domeniu public. Cele șapte hectare sunt domeniu public al Municipiului București. Î
• n plus, MTS nu era ministerul de resort și nu putea emite niciun certificat de proprietate pe acest teren care este domeniu public. Ei nu au avut niciodată acest teren în proprietate. Când am aflat asta, i-am dat în judecată.
• Lupt în instanța pentru acest teren deoarece am fost sportiv la acest club din 1978 și am avut o activitate încununată de succes că și campion național, apoi că antrenor. Acest teren a aparținut clubului nostru din 1932 și nu voi permite să ajungă în mâinile altcuiva. Ne-au făcut diverse șicane, ne-au luat terenurile de tenis, ne-au tăiat apa, curentul, ne-au pus lacăte pe poartă, însă nu vom permite să ne dea afară și din bucățică această care ne-a mai rămas.
• Suntem sportivi și vom lupta până la capăt", a declarat la vremea respectivă, pentru HotNews.ro, Liviu Doară, reprezentantul secției de Yachting a Clubului Sportiv Sportul Studențesc.

La sfârșitul anului 2008, Tribunalul București - Secția a IV-a civilă a constatat nulitatea absolută a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, emis de Ministerul Tineretului, precum și nulitatea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între BTT și SC Domino 94 Impex SRL, însă aceștia au făcut recurs.

Din 2009, Primăria Capitalei a intrat în proces alături de Clubul Sportiv Sportul Studențesc. În 2015 procesul a fost câștigat definitiv de Clubul Sportiv și de municipalitate, iar cele 7 ha s-au întors în domeniul public.