Nu doar copiii ar trebui să se vaccineze, iar vaccinul împotriva COVID-19 nu este nici pe departe singurul recomandat adulților, chiar dacă "acum în pandemie, este pentru prima dată când mulți cetățeni aud că se fac vaccinuri și la adulți, nu doar la copii", declară pentru HotNews.ro Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), cea mai mare asociație de pacienți din România, care a lansat prima și singura campanie din țara noastră dedicată vaccinării adulților - atât cei sănătoși, cât și cei care suferă de boli cronice. Cu toate că în România există un Program național de vaccinare și vaccinuri administrate gratuit doar copiilor, cu excepția vaccinului gripal și vaccinului împotriva COVID-19, medicii recomandă cu tărie o serie de alte câteva vaccinuri adulților sănătoși, care se pot feri, cu ajutorul acestora, de boli ce pot duce inclusiv la deces.

HotNews.roFoto: Hotnews

Din păcate, în țara noastră nu există în acest moment un protocol care să conțină recomandări de vaccinare pentru adulții sănătoși și pentru cei cu boli cronice, astfel că mulți adulți nu știu nimic despre vaccinurile care, în anumite situații, le pot salva viața, iar mulți medici nu deschid nici ei acest subiect. De ce sunt însă vaccinurile atât de importante și pentru adulți, chiar și pentru cei sănătoși? "Pe lângă armată, prin intermediul căreia ne protejăm de eventuale agresiuni externe, trebuie să avem și o 'armată' biologică", explică pentru HotNews.ro Gindrovel Dumitra, medic de familie și coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei.

Info pe scurt:

  • Spre deosebire de alte țări europene, care introdus au programe de vaccinare a adulților pentru a reduce bolile prevenibile, România nu are un astfel de program și nici măcar un protocol la nivel național în baza căruia medicii să recomande vaccinuri adulților - sănătoși sau care suferă de boli cronice - pe care aceștia să și le cumpere cu bani din buzunar.
  • Singurele vaccinuri administrate gratuit de statul român adulților sunt în acest moment vaccinul împotriva COVID-19 și vaccinul gripal, pentru anumite categorii, considerate la risc.
  • Mulți români asociază vaccinarea doar cu imunizarea copiilor și nu știu că există vaccinuri recomandate și adulților, atât celor sănătoși cât și celor cu boli cronice.
  • De asemenea, există și medici care, în lipsa unul protocol național, nu știu care sunt aceste vaccinuri sau pur și simplu nu deschid acest subiect, în discuțiile cu pacienții lor.
  • Comisia Europeană a tras un semnal de alarmă încă din anul 2018, când a fost adoptată în cadrul Consiliului o recomandare de îmbunătățire și de cooperare la nivel european pentru ceea ce înseamnă vaccinarea împotriva bolilor prevenibile, inclusiv la adulți.
  • În România, prima și singura campanie dedicată vaccinării adulților - atât cei sănătoși, cât și cei care suferă de boli cronice - a fost lansată de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), cea mai mare asociație de pacienți din țară - "Vaccinurile nu sunt doar pentru copii! Niciodată prea târziu să te vaccinezi!".
  • Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice, speră să convingă autoritățile să introducă, în următorii ani, un program de vaccinare a adulților, iar aceste vaccinuri să fie compensate, pentru început, măcar pentru bolnavii cronici.

Programul național de vaccinare a adultului, abandonat în România

Programul național de vaccinare a adultului a fost abandonat din cauza lipsei de aderență la acesta. Înainte de anul 2000, în România exista un program care avea două componente: Programul de vaccinare la copil, respectiv Programul de vaccinare la adult, povestește Gindrovel Dumitra, medicul de familie care i-a convins pe toți părinții din localitatea lui să își vaccineze copiii, în plină epidemie de rujeolă, acum câțiva ani.

"Trebuie să înțelegem că atât copiii, cât și adulții trebuie să se vaccineze, pentru că vaccinul nu are doar un beneficiu individual. El este important, fără discuție, și pentru copiii și pentru adulții aflați într-o anumită situație. Dar cel mai important beneficiu pe care îl aduce vaccinarea de-a lungul vieții îl reprezintă acest beneficiu colectiv care înseamnă, până la urmă, imunitate colectivă, cea despre care tot vorbim în acest moment. Ori pentru asta trebuie să contribuim cu toții, facem parte dintr-o comunitate, o comunitate care pe lângă armată, prin intermediul căreia ne protejăm de eventuale agresiuni externe, trebuie să avem și o 'armată' biologică, o 'armată' care înseamnă imunitate colectivă", declară Gindrovel Dumitra pentru HotNews.ro.

Dr. Gindrovel Dumitra

Programul național de vaccinare a adultului, care a fost între timp abandonat, "avea cel puțin componenta diftero-tetanică - era vorba despre rapelul cu vaccinul diftero-tetanic (dT) care trebuia efectuat o dată la 10 ani, pentru difterie, respectiv tetanos. Iar o altă componentă se referea atunci la vaccinarea anti-gripală, care trebuia efectuată anual de orice persoană care se afla în grupele la risc, așa cum erau ele definite la momentul respectiv, fie de către Organizația Mondială a Sănătății, fie de Institutul Național de Sănătate Publică."

"Aceste vaccinuri erau distruibuite gratuit și, mai mult decât atât, în cabinetele medicilor de familie era disponibil vaccinul diftero-tetanic sau chiar anatoxina tetanică, pentru profilaxia plăgii cu risc tetanigen, numai că acest lucru s-a schimbat odată cu apariția Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Și, din păcate în acest moment, nici Programul de vaccinare a adultului, nici acest program de profilaxie a plăgii cu risc tetanigen nu mai sunt accesibile în cabinetele medicilor de familie", arată coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei.

În acest moment, doar vaccinul gripal este distribuit gratuit prin medicii de familie, de către Ministerul Sănătății, pentru vaccinarea adulților. "În rest, nu mai există altceva și ceea ce este foarte important este că de atunci până în acest moment lucrurile au evoluat, în sensul că au devenit disponibile mult mai multe vaccinuri, în special pentru anumite grupe la risc, dar și pentru persoane care nu au comorbidități", subliniază medicul Gindrovel Dumitra.

Singura campanie dedicată vaccinării adulților, lansată de cea mai mare asociație de pacienți din țară, nu de autorități

Radu Gănescu este președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), cea mai mare asociație de pacienți din România, care a lansat prima și singura campanie din țara noastră dedicată vaccinării adulților - atât cei sănătoși, cât și cei care suferă de boli cronice: "Vaccinurile nu sunt doar pentru copii! Niciodată prea târziu să te vaccinezi!".

Radu Gănescu declară, pentru HotNews.ro, că este pentru prima dată, poate și în contextul pandemiei și al vaccinării împotriva COVID-19, când "chiar am găsit deschidere la autorități" pe tema vaccinării adulților, în condițiile în care COPAC s-a implicat în campania pentru vaccinarea adulților și a făcut eforturi să aducă această temă în spațiul public încă de acum 3 ani.

"Cred că este pentru prima dată când mulți cetățeni aud că se fac vaccinuri și la adulți. Și sincer, asta este și marea problemă a antivacciniștilor: că se fac vaccinuri la adulți și adulții nu trebuie să se vaccineze, că s-au vaccinat în copilărie, vaccinurile din copilărie sunt cele mai bune etc. Lumea nu înțelege faptul că orice vaccin are o perioadă de imunizare de câțiva ani, poate 10-20 de ani, iar în cazul multor vaccinuri este necesar și rapel. Dar asta ține și de educație, ține și de medici, dacă discută cu pacienții, să le explice sistemul acesta, cum funcționează vaccinarea - pentru că trebuie să înțelegi de la metoda de producere, testare, până la ce înseamnă imunizare. Este într-adevăr un subiect complex. Iar multă lume nu înțelege, mulți gândesc în felul următor: 'Eu ca adult am trecut prin bolile copilăriei, de ce trebuie să mă mai vaccinez? Care este problema?' Sunt alții care spun: 'Eu nu am fost bolnav niciodată, nu am luat o aspirină, de ce trebuie să mă vaccinez?' ", spune președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice.

În acest moment, România nu are un protocol oficial de vaccinare a adulților - sănătoși și cu boli cronice - care să conțină recomandări în acest sens. În primul rând, la nivelul Ministerului Sănătății, Comisia de vaccinare nu mai funcționează după modificarea legislației din domeniul incompatibilității, din cauză că toți membrii s-au retras în acel moment. În plus, această comisie nu avea nici atribuții clare date printr-un Ordin al ministrului Sănătății. Reprezentanții COPAC spun că li s-a promis că aceste lucruri ar putea fi reglate în perioada următoare.

Radu Gănescu, președintele celei mai mari asociații de pacienți din România

Următorul pas ar fi ca această comisie, formată din specialiști pe mai multe patologii, să recomande vaccinurile pentru adulți, iar acestea să fie preluate într-un program național și să se discute inclusiv despre compensarea lor, măcar la adulții care suferă de boli cronice.

Până atunci, adulții care vor să se vaccineze sunt pe cont propriu - pot întreba medicul și se pot documenta în legătură cu ce vaccinuri le sunt recomandate. În lipsa unui protocol național care să conțină recomandări clare de vaccinare, cei mai mulți dintre medici nu deschid nici ei acest subiect.

De ce s-a implicat COPAC în această temă? "Ne-am implicat pentru că există o lacună mare în ceea ce privește educația pe acest subiect. Pe de altă parte, există și o lipsă de implicare a autorităților în ceea ce înseamnă vaccinarea adultului, vaccinarea bolnavilor cronici și programele de vaccinare. Pentru că, dacă ne uităm la programul de HPV, în 2008 s-a plecat pe o premisă greșită, statul a eșuat în a crea un program de vaccinare, și vedem că alte state care au început în 2008, cum este Australia, sunt pe cale să nu mai aibă niciun caz de cancer de col uterin. Și atunci, clar se vede succesul unei campanii de vaccinare, cât de mult influnențează sănătatea populației și cheltuiala în sistemul de sănătate. Noi nu am reușit să facem asta prin autorități", este răspunsul lui Radu Gănescu.

În plus, Comisia Europeană a tras un semnal de alarmă încă din anul 2018, când s-a adoptat în cadrul Consiliului o recomandare de îmbunătățire și de cooperare la nivel european pentru ceea ce înseamnă vaccinarea împotriva bolilor prevenibile, inclusiv la adulți.

Asta chiar dacă "sunt țări în Uniunea Europeană care deja aveau astfel de programe de prevenire, de vaccinare la adulți, însă noi nu avem", spune președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice.

Care sunt vaccinurile recomandate adulților sănătoși

HotNews.ro a stat de vorbă cu dr. Gindrovel Dumitra, medic de familie și coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei, și vă oferă o listă a vaccinurilor pe care orice adult sănătos, care nu suferă de nicio boală, le poate face pentru a fi mai protejat.

În perioada următoare, vom reveni și cu un material pe tema vaccinurilor recomandate adulților care suferă de boli cronice, pe fiecare patologie în parte.

LISTA vaccinurilor recomandate adulților sănătoși, însoțită de explicațiile medicului Gindrovel Dumitra:

  • 1. Vaccinul diftero-tetanic pertussis

"Pentru că au apărut niște modificări, în sensul că, datorită tehnologiei prin care este fabricat în acest moment, vaccinul care are și componenta pertussis poate fi administrat și adulților și este și recomandat a fi administrat și adulților, în special femeilor însărcinate, deoarece face parte dintr-o strategie de vaccinare a populației în vederea prevenirii tusei convulsive la copil, la sugar. Componenta pertussis din vaccin este cea care protejează de tusea convulsivă la copil. La adulți se manifestă printr-o tuse care durează de obicei 2-3 luni, care se mai numește și "tuse de 100 de zile". Dar nu duce la spitalizare, nu duce la deces, este o boală cât se poate de benignă la adult. În schimb, la sugar și mai ales la copilul mic, tusea convulsivă se poate manifesta prin acele episoade în care pur și simplu copilul tușește de 10-15 ori într-un expir. Practic, el nu poate declanșa inspirul pentru că tusea îi blochează inspirul și tușește de 10-15 ori într-un expir. De aici apare și o mortalitate infantilă destul de crescută prin tuse convulsivă. Boala este destul de severă, poate să evolueze inclusiv cu complicații. Motiv pentru care se administrează vaccin pertussis în componenta diftero-tetanic pertussis de foarte multă vreme", explică medicul Gindrovel Dumitra.

"Numai că această componentă pertussis, până în anul 2000, era formată din pertussis celular. Adică Bordetella pertussis era inactivată și administrată ca atare în vaccin. Bordetella pertussis este o bacterie care exprimă aproximativ 3.000 de determinanți antigenici - adică în momentul în care era vaccinat copilul, copilul fabrica 3.000 de anticorpi diferiți și avea o reactogenitate foarte crescută. Ca urmare a evoluției tehnologice, practic, am reușit în acest moment să izolăm, din cei 3.000 de determinanți antigenici, 2, 3 sau 5, în funcție de produs. De exemplu, vaccinul Hexacima, care se administrează sugarilor, conține 2 determinanți antigenici, vaccinul Infanrix Hexa, care se administrează tot copiilor, conține 3 determinanți și mai există și vaccinul Adacel, care conține 5 determinanți antigenici. Asta înseamnă o reactogenitate mult redusă, o dispariție a reacțiilor adverse și extinderea - pentru că, înainte, limita de administrare la pertussisul celular era 12-13 ani - acum poate fi administrat pertussisul acelular pe durata întregii vieți. Toate bune și frumoase până la momentul în care discutăm despre durata protecției, care era mai mare prin pertussisul celular față de pertussisul acelular. Și atunci, sigur că preferăm acest vaccin nou, chiar dacă are o durată a protecției mai mică, dar în același timp schimbăm strategia de vaccinare: administrăm vaccin pertussis nu doar la sugari ci vom administra și adulților, pentru a ajunge la acel efect de cocoon, adică să dispară infecția cu Bordetella pertussis la adulți, astfel încât copiii să nu aibă de unde să se mai îmbolnăvească. Iar această situație este foarte importantă în special pentru nou-născut și pentru sugar, în primele două luni de viață, până când primește primul vaccin hexavalent. Primul vaccin hexavalent se administrează după 6 săptămâni."

"Ei bine, dacă vaccinăm gravida cu diftero-tetanic pertussis, în momentul respectiv, gravida va transfera transplacentar anticorpii care vor asigura o protecție de 2-3 luni nou-născutului. Și în acest fel reușim să reducem apariția tusei convulsive la sugar, mai ales la vârsta mică, prin acest efect de cocoon. Motiv pentru care, în acest moment, este puternic recomandat ca orice gravidă să primească vaccinul diftero-tetanic pertussis la fiecare sarcină. De asemenea, și toți adulții din familie și din familia extinsă, astfel încât să asigurăm acest efect de cocoon, de protecție indirectă, prin vaccinarea adulților. Este, practic, o strategie pe care o putem asemăna cu ce facem acum la COVID-19 - vaccinăm copiii ca să nu se mai îmbolnăvească adulții. Aici este invers: vaccinăm adulții ca să nu se mai îmbolnăvească copiii."

  • 2. Vaccinul HPV

"Orice persoană peste vârsta de 11 ani poate să se vaccineze împotria virusului HPV, iar această percepție că doar fetițele între 11 și 14 ani este falsă. Vaccinăm fetițele între 11 și 14 ani, deocamdată, în Programul național. Dar ar trebui să existe un sistem de recuperare a tuturor fetelor până la 25 de ani pentru a se vaccina fără niciun fel de problemă, fără să fie nevoie de analize anterioare, iar peste 25 de ani trebuie început și screeningul pentru cancerul de col uterin. Dar vaccinarea este în continuare indicată, cu vaccinul nonavalent, până la vârsta de 45 de ani." - dr. Gindrovel Dumitra.

Virusul HPV (Human Papiloma Virus) este cea mai cunoscută infecție virală cu transmitere exclusiv sexuală din lume. Aproape fiecare persoană activă din punct de vedere sexual intră, pe parcurcul vieții, în contact cu cel puțin una dintre tulpinile virusului HPV.

În multe cazuri, virusul este eliminat de sistemul imunitar al organismului, dar, atunci când acest lucru nu se întâmplă, infecțiile cu HPV pot declanșa câteva tipuri de cancer: cancer de col uterin (cel mai frecvent), cancerul laringian, cancerul faringian, penian, vulvar, anal și tegumentar.

Vaccinul HPV acoperă 90% dintre tulpinile virusului HPV aflate în circulație.

În jur de 3.300 de românce sunt diagnosticate anual cu cancer de col uterin. Mai mult de jumătate dintre ele pierd lupta cu boala, România fiind țara din UE cu cea mai mare mortalitate cauzată de cancerul de col uterin. Practic, 5 femei din grupa de vârstă 20-50 de ani mor zilnic, în medie, în România, de cancer de col uterin, o boală ce poate fi prevenită numai prin vaccinarea împotriva virusului HPV.

  • 3. Vaccinul gripal

"Vaccinul gripal este recomandat în acest moment în România pentru adulții care fac parte din grupe la risc - gravidele, orice persoană care are o boală cronică, orice persoană care are vârsta peste 65 de ani indiferent dacă are sau nu are comorbidități. Este puțin probabil ca o persoană cu vârsta peste 65 de ani să nu aibă măcar o hipertensiune, dar, dacă nu se cunoaște și se consideră sănătoasă, este bine de știut că persoanele peste 65 de ani, indiferent dacă au comorbidități cunoscute, trebuie să se vaccineze anti-gripal." - medicul Gindrovel Dumitra.

  • 4.Vaccinul pneumococic conjugat

"Vaccinul pneumococic conjugat 13-valent într-o schemă împreună cu vaccinul pneumococic 23-valent polizaharidic. El trebuie administrat în general grupelor la risc, nu avem indicație în afara grupelor la risc - discutăm iarăși despre persoane care au vârsta mai mare de 65 de ani, copiii până la vârsta de 4 ani sunt incluși și ei în grupa la risc și de asemenea persoanele cu splenectomie, persoanele cu implant cohlear, boli respiratorii cronice, diabet zaharat etc, adică acele persoane care sunt predispuse la a dezvolta infecții pneumococice severe, de la pneumonia pneumococică până la septicemia pneumococică, respectiv meningita pneumococică, cea care poate să ducă la pierderea vieții." - dr. Gindrovel Dumitra.

  • 5.Vaccinul meningococic

"Există două vaccinuri meningococice: vaccinul meningococic conjugat tetravalent, care se administrează într-o singură doză, în special persoanelor din grupele la risc, și vaccinul meningococic tip B, care are o altă tehnologie, foarte interesantă, și care se adresează pe de o parte tot grupelor la risc - iar din grupele la risc, este foarte important de amintit că în acest caz fac parte și adolescenții care trăiesc în campusuri universitare. Practic, tinerii și adolescenții perfect sănătoși, care participă în mod obișnuit la aceste activități comune - o tabără de vară, locuiesc într-un cămin cu alți tineri - trebuiesc vaccinați obligatoriu pentru că, spre deosebire de pneumococ, meningococul afectează și această grupă de vârstă a tinerilor, a adolescenților care participă la aglomerări specifice vârstei." - dr. Gindrovel Dumitra.

  • 6.Vaccinul împotriva encefalitei de căpușă

"Se găsește și el în România. Noi avem în acest moment o adevărată fobie în momentul în care o persoană găsește o căpușă pe piele, dar puțină lume știe că avem la dispoziție un vaccin. Atenție, nu există în acest moment un vaccin împotriva bolii Lyme, cea de care ne este teamă, ci împotriva encefalitei de căpușă, o viroză care din păcate nu are tratament, dar care poate fi prevenită prin acest vaccin. Acest vaccin poate fi administrat inclusiv copiilor și oferă o protecție pe termen lung. Vaccinul împotriva encefalitei de căpușă este intens recomandat celor care lucrează în aer liber, cum ar fi pădurarii, vânătorii, oierii, agricultorii etc. Iar orice persoană care dorește să se protejeze, astfel încât în momentul în care merge în aer liber să nu aibă teamă de această boală poate să primească acest vaccin. Vorbim despre persoane sănătoase, nu de persoane din grupe la risc." - medicul Gindrovel Dumitra.

---

Citește și: