A lucrat ca inginer IT de la un capăt la celălalt al lumii, de la Parlamentul European până la companii din Norvegia, Anglia, Elveția, Olanda, Nigeria, Kazahstan, China sau Mauritius. Lucrează de 7 ani în afara țării și petrece mai mult timp în aeroporturile din diverse colțuri ale lumii decât acasă. Totuși, a găsit timp și energie pentru a strânge fonduri din donații pentru a vaccina copiii români care nu au acces la medic. Totul după ce a citit în presă că 59 de copii au murit în ultimii doi ani și jumătate în România din cauza unei boli ce putea fi eradicată după apariția vaccinului: rujeola.
Cristi Corobană este IT-ist, fondatorul ONG-ului Freedom Smile și inițiatorul campaniei Stop Rujeola, în cadrul căreia speră să fie vaccinați împotriva rujeolei cât mai mulți copii români, în special din mediul rural, care, din diverse motive - precum lipsa unui medic în localitatea lor sau lipsa de resurse financiare pentru a ajunge la un medic - nu au acces la vaccin.
A adunat până acum, din donații, bani pentru a cumpăra 4.000 de doze de vaccin. Campania de vaccinare va începe în primul weekend al lunii viitoare (2-3 februarie) și se va desfășura în clinicile MedLife, un weekend în fiecare lună.
Cum se desfășoară campania? Vaccinurile ajung din depozit de la Farmexpert (este vorba despre același vaccin care este distribuit și de Ministerul Sănătății medicilor de familie) în clinicile MedLife. Părinții sau susținătorii legali se înscriu la linia telefonică pe care MedLife o pune la dispoziție pentru vaccinări și se programează. Freedom Smile și-a asumat responsabilitatea de a-i transporta pe acești copii la cele mai apropiate clinici MedLife unde se desfășoară campania de vaccinare.
Freedom Smile speră ca, într-o viitoare etapă a campaniei, să poată merge cu medici în sate izolate pentru a vaccina copiii de acolo.
Campania Stop Rujeola nu se poate desfășura prin cabinetele medicilor de familie din cauză că legea nu permite acest lucru - medicii de familie pot vaccina doar cu vaccinurile primite de la Ministerul Sănătății, chiar dacă Freedom Smile a cumpărat același vaccin.
"Un mare sprijin a venit, neașteptat, de la MedLife. Am scris la toate marile lanțuri de clinici private din țară și ei ne-au răspuns, ne-am întâlnit, iar după jumătate de oră am agreat, s-au oferit medicii lor, pediatrii, să facă acele consultații, iar asistentele să vaccineze în mod gratuit copiii care vor veni prin această campanie în clinicile MedLife. Noi prin această campanie asigurăm dozele de vaccin, iar MedLife oferă în mod gratuit consultația și vaccinarea. Este foarte puțin, o picătură în ocean, dar încerc și încercăm să ajutăm într-un fel însănătoșirea și creșterea ratei de imunizare a copilașilor din mediul rural, în special", a povestit Cristi Corobană, în interviul acordat HotNews.ro.
"Există două categorii de părinți: cei care nu vor să vaccineze și cei care nu pot. Cei care nu vor sunt greu de convins și depășește puterea unui mic ONG să o facă, iar cei care ar vrea să vaccineze și nu pot, nu au medic de familie aproape, sunt departe de un cabinet medical, copiii sunt cu dificultăți materiale, pe aceștia cred că îi putem ajuta", spune Cristi Corobană.
Cât de greu este pentru un ONG cu doar câțiva voluntari să pună pe picioare o astfel de campanie? "Multă lume mă întreabă: de ce o faceți? Puțini sunt cei care înțeleg că poți face un bine și fără să ai un interes imediat sau un interes neapărat de a fi răsplătit pentru acea faptă bună", mărturisește Cristi Corobană.
Asociația Freedom Smile înseamnă Cristi Corobană, care este inginer IT și cele două colege ale sale: Ioana, care este avocată, și Mihaela, care este medic. Toți trei lucrează pentru Freedom Smile exclusiv în timpul lor liber.
De ce s-au lovit cel mai tare în campania Stop Rujeola? "Este aproape imposibil de spart blocada media. Am încercat să difuzăm acel clip pe care l-am făcut la televiziuni mari și am fost refuzați, inclusiv vrând să plătim difuzarea. Am încercat să punem afișe despre campanie în mall-uri: 'Nu puteți, la noi compania interzice publicitatea la medicamente.' Nu facem publicitate la medicamente, e o campanie umanitară. Am trimis peste 1.000 de mesaje e-mail, colegele mele cred că au dat peste 200 de telefoane. S-au găsit 5 companii mari românești care ne-au ajutat, câteva zeci de oameni, în special din străinătate, pe Paypal, s-au strâns donații și din SMS-uri."
De asemenea, Cristi Corobana spune că "mai există un boicot al celorlalte ONG-uri și al figurilor publice de pe Facebook. Eu am plătit publicitate sponsorizată de pe cardul meu privat, am plătit cred că aproape 5.000 de lei până acum să duc mesajele campaniei către cei care ar putea să ajute. Dar când rog personalități publice, vedete Facebook, nu să ajute cu bani, ci cu un share sau cu un like sau să vorbească despre campania asta, sunt refuzat și nu pot să înțeleg. Am avut un blocaj din partea medicilor de a ieși public. Agenția de publicitate mi-a cerut să aduc testimoniale video de la 3-4 medici renumiți care să vorbească despre subiect și să spună: 'Te vaccinezi sau mori!' Pe toți pe care i-am cunoscut prin Facebook sau i-am văzut dând interviuri i-am rugat. Mi s-a spus: nu e momentul, noi avem contracte în altă parte, nu putem să facem asta. Acum, fiecare are agenda proprie, dar există un blocaj și o neîncredere de speriat. Poate că societatea românească ar trebui să învețe să recâștige încrederea în oameni. De la politicienii care fură și tâlhăresc se duce în toată societatea această anatemă a neîncrederii."
Pentru campania Stop Rujeola se poate dona în continuare. Cum? "La 8838 puteți să trimiteți un SMS și ajutați la vaccinarea unui copil, puteți să donați prin PayPal de pe site-ul stoprujeola.ro, iar companiile care vor să se implice în sănătatea copiilor din țară o pot face prin virament în cont sau prin celebrul formular prin care pot să își dirijeze o parte din profit ONG-urilor care desfășoară activități și campanii umanitare în beneficii sociale."
Cristi Corobană ține să le mulțumească tuturor celor care au contribuit până acum la campanie: "Ar trebui să mulțumesc tuturor celor care ne-au ajutat, companiilor mari care s-au implicat și au donat pentru campania Stop rujeola, celor din străinătate pentru donații, celor care au donat prin SMS și campania continuă. Și mulțumesc presei - HotNews și am mai avut ajutor de la TVR și Europa Fm."
- "3 surori ale mamei mele au murit într-o singură seară de rujeolă"
La nașterea campaniei Stop Rujeola a contribuit și o poveste tristă din familia lui Cristi Corobană, petrecută înainte ca el să se nască: "S-a întâmplat undeva înainte de război. În anul 1938 sau 1939, toamna, bunicul meu lucra poștaș telegrafist în Bacău și casa era în Oncești, la 40 de kilometri, făcea naveta cum se făcea pe atunci, cu calul și șareta. Când s-a întors într-o sâmbătă seară acasă, și-a găsit toți trei copiii - 3 fetițe - morți de rujeolă. Cu cruce, cu doliu în poartă, bunica plângea. Nici bani de sicrie nu aveau. Le-au îngropat, au dat foc la casă și au început din nou viața în altă parte, au construit o nouă casă și au mai avut încă 4 copii. Înțeleg că în anii aceia, mortalitatea infantilă din cauza bolilor infecțioase - pojar, rujeolă, tifos, hepatită - era foarte mare, cam 40%-50% dintre copii, nu numai români, mulți nu ajungeau la vârsta de 5 ani. Între timp, lucrurile au evoluat. După descoperitea vaccinurilor, a antibioticelor, rata de mortalitate infantilă a scăzut. Chiar m-am uitat pe site-ul Institutului Național de Statistică: în 1991, în România, mortalitatea infantilă a fost undeva la 12.000 de copii. Anul trecut, în 2017, a fost sub 1.000 - undeva la 870 de copii morți, dintre care 59 de rujeolă. Tot acest progres a fost făcut datorită invențiilor științifice, a vaccinării, a descoperirii antibioticelor, a medicinei moderne, a educației și a igienei."
Cristi Corobană spune că niciun părinte nu ar trebui să trăiască o astfel de tragedie: "Revenind la ce îmi mai povestește mama despre cele trei surori pe care nu le-a văzut niciodată, între timp au murit și bunicii. Le mai pune flori la cimitir, aveau 2 ani, 4 ani și 5 ani atunci, în 1938, și au murit toate într-o singură seară. E o tragedie pe care niciun părinte nu ar trebui să o trăiască - să îi moară copiii. Și a fost un declic când am văzut că în continuare, în România, în secolul 21, se moare de pojar și de rujeolă. Rujeola ar fi trebuit să fie eradicată odată cu vaccinul."
- Calculatoare pentru copiii săraci și asistență juridică pro-bono pentru românii care se lovesc de abuzurile statului
Cristi Corobană a fondat ONG-ul Freedom Smile în urmă cu 7 ani, odată cu plecarea din România. Crede despre românii din străinătate că "sunt mult mai implicați și simt mai intens problemele țării, poate și pentru faptul că ei trimit bani de acolo și îi doare când acești bani sunt furați prin diferite metode politicianiste."
Ultimul job pe care l-a avut în țară a fost la Televiziunea Română, când a făcut o aplicație pentru TVR News pe telefoane mobile, undeva în 2010-2011.
În acea perioadă a luat naștere și ONG-ul Freedom Smile.
Până la Stop Rujeola, Freedom Smile a mai avut campanii pe zona socială, chiar dacă nu pe cea de sănătate - voluntarii ONG-ului strâng calculatoare pe care le donează școlilor din mediul rural: "Mă pasionează folosirea tehnologiei în rezolvarea problemelor sociale. Am plecat cu Asociația Freedom Smile de la o poveste tristă, cu copiii rămași fără părinți aproape, părinții lor plecând în străinătate, și am început să strângem calculatoare să le donăm la școlile din mediul rural, într-un sat din Vaslui prima dată. După aceea am început să automatizez acest proces și am construit site-ul http://www.together4edu.ro/ prin care cei care vor să doneze calculatoare și nu numai - echipamente IT, telefoane, imprimante către școli, grădinițe sau biblioteci din mediul rural o pot face, se înscriu acolo. În același timp, și școlile, grădinițele sau bibliotecile din mediul rural se pot înscrie și site-ul face legătura după poziția georgafică și dirijează compania respectivă să le doneze acolo. În același timp, căutăm volntari care să țină lecții de informatică, introducere în informatică, în acele școli, ceea ce e din ce în ce mai greu, pentru că cei care știu informatică au joburi bune și le ocupă și weekendul. Noi mai mult în weekend-uri și în vacanțe mergem."
Freedom Smile s-a gândit și la românii care se lovesc de abuzuri ale statului, pe care intenționează să îi ajute cu asistență juridică și avocați pro-bono. Totul a pornit în vara anului trecut, de la cazul românului cu "plăcuțe suedeze" la mașină: "Al doilea proiect pe care l-am făcut se cheamă avertizez.ro, prin care persoanele care au deodată un conflict cu autorități ale statului pot să acceseze asistență juridică, avocați pro bono sau cu costuri mai mici sau aflați în zona respectivă. Ideea mi-a venit de la celebrul băiat cu plăcuțele suedeze, care într-o sâmbătă dimineață s-a trezit arestat din mașină și dus la poliție împreună cu copilul lui, fără avocat, fără să îi apere nimeni din punct de vedere juridic. Și se întâmplă multe astfel de cazuri la nivel mic - la primării, se cere șpagă, la poliție... Omul, mai ales în weekenduri, seara, se trezește în fața unui abuz și nu știe unde să se adreseze, cine să îl apere ca să nu își petreacă noaptea în arest sau să nu îi fie încălcate drepturile și libertățile fundamentale. În multe țări din vest există avocați pro bono și linii hotline deschise non-stop, unde oamenii pot să ceară ajutor. În România, din câte am observat, nu exista și am făcut această aplicație și site-ul avertizez.ro ca să încercăm să îl promovăm mai mult împreună cu ziariști din țară. Este un proiect făcut cu o finanțare de la Fondul pentru Democrație și Ambasada Statelor Unite și tot cu muncă pro bono. Este fascinant câte poate rezolva tehnologia modernă, dar tehnologia nu poate funcționa singură și trebuie ca și oamenii să își dorească să o folosească pentru binele lor."
Cristi Corobană organizează, de câțiva ani, și întâlniri între comunitățile românești din străinătate și scriitorii români. A constatat că "E fascinant când vezi că vin 400 de oameni la o întâlnire sâmbăta la Paris să vadă 3 scriitori când în Piața Victoriei, în ziua când a fost celebrul raport al Parlamentului European împotriva Guvernului României s-au adunat de abia 40-50 de oameni."
"Lucrând foarte mult prin Norvegia, OIanda, Luxemburg, Belgia în ultimii ani, am întâlnit comunități și asociații românești numeroase și care au și copii acolo lângă ei și mulți dintre ei ar vrea să se implice mai mult în rezolvarea problemelor din țară. Am organizat împreună cu ei întâlniri cu scriitori români, seria de evenimente se numește 'Scriitori despre România' - o editură românească a donat cărți, iar scriitori mari ca Dan Lungu, Radu Aldulescu, Cătălin Dorian Florescu, Radu Vancu, Doina Rusti, Mircea Cărtărescu, Liliana Corobca. Peste 30 de scriitori s-au întâlnit cu români din străinătate și am încercat prin comunătățile românești din străinătate să facem ceva și pentru satele românești, în special pe zona de sănătate și pe educație. Spre exemplu, multe dintre donațiile care au venit acum pentru Stop Rujeolă! sunt de la românii care trăiesc în aceste comunități - în Bruxelles, Paris, Londra, Barcelona, Milano, Luxemburg, Basel - orașe în care am făcut această serie de întâlniri."
Freedom Smile și-a intensificat activitatea în special în ultimii 3-4 ani, "aplicând la granturi, inițiind campanii cum este Stop Rujeolă, cerând ajutorul oamenilor să se implice mai mult, întrucât am și văzut și o deteriorare a discursului în spațiul public, în special la nivel guvernamental, administrativ și politic. Dar se vede și în momentul în care aterizezi pe Otopeni că românii care lucrează în străinătate sunt din ce în ce mai dezamăgiți când vin și văd că nimic nu s-a schimbat și este din ce în ce mai rău - nu s-a mai făcut niciun kilometru de autostradă, spitalele sunt la fel, educația are același ministru din preistoric. E trist. Ar fi de râs dacă n-ar fi de plâns, cum se spune. "
- Epidemia de rujeolă din România, una dintre cele mai grave din Europa ultimelor decenii
Epidemia de rujeolă din România, izbucnită în anul 2016, este una dintre cele mai grave din Europa, din ultimele decenii. Bilanțul de până acum al epidemiei este de 59 de decese și un total de 15.600 de cazuri de îmbolnăviri.
Neîncrederea în autorități, o mișcare anti-vaccin foarte vocală, sărăcia, aprovizionarea neregulată cu vaccinuri și obstacolele în calea distribuirii acestora către comunitatea romă și alte comunități marginalizate au dus la o explozie a riscurilor de îmbolnăvire.
"Situația din țară este dramatică", a admis anul trecut ministrul Sănătății, Sorina Pintea.
În România, proiectul legii vaccinării stă blocat de aproape un an și jumătate în Parlament, în plină epidemie de rujeolă soldată cu 59 de morți (cea mai gravă în acest moment din Europa).
Așteptat cu nerăbdare de medici, care se plâng că în țara noastră "mor copii de boli care pot fi prevenite prin vaccinare", dar considerat "controversat" de adepții curentului anti-vaccin, proiectul de lege a vaccinării, care așteaptă de un an în Parlament, aduce câteva prevederi-cheie: obligativitatea vaccinării copiilor cu vaccinurile prevazute in Calendarul National de Vaccinare, posibilitatea ca părinții care refuză să își vaccineze copiii să fie amendați, obligativitatea ca Ministerul Sănătății să asigure, în avans, un stoc de vaccinuri cel puțin egal cu necesarul anual și interzicerea accesului unui copil nevaccinat în comunitate (grădiniță sau școală) în cazul în care în comunitatea respectivă are loc o epidemie. Proiectul de lege riscă însă să fie golit de conținut: 95 de parlamentari susțin o serie de amendamente depuse de deputatul PSD Cristina Dumitrache, care vrea "eliminarea sancțiunilor excesive".
Prevederile-cheie ale proiectului de lege sunt: obligativitatea vaccinării copiilor cu vaccinurile prevăzute în Calendarul Național, obligativitatea ca părinții care refuză să își vaccineze copiii să se informeze iar, în caz contrar, să fie amendați, obligativitatea asigurării unui stoc de vaccinuri în avans pentru un an și interzicerea accesului unui copil nevaccinat în comunitate (grădiniță sau școală) în caz de epidemie în respectiva comunitate.
Proiectul de lege a stat întreaga sesiune parlamentară 2017-2018 fără să ajungă la vot în plenul Camerei Deputaților (for decizional).
- Citește și:
4
13
