Scepticismul cu privire la siguranța vaccinurilor este la un nivel ridicat în Europa, iar România este una dintre țările cu cele mai puternice mișcări anti-vaccinare, alături de Polonia, Ucraina și Italia, scrie The Wall Street Journal. Izbucirea epidemiei de rujeolă din România, care a făcut 59 de morți, majoritatea copii nevaccinați, și peste 15.000 de cazuri de îmbolnăviri, a venit pe fondul unei respingeri generalizate a vaccinurilor în această țară săracă, aflată în fruntea unei tendințe europene ce escaladează: curentul anti-vaccinist, notează jurnaliștii străini.

HotNews.roFoto: Hotnews

Jurnaliștii de la Wall Street Journal au mers la un spital din Iași, unde au stat de vorbă cu Ioan Nechita Gheorghe, tatăl a nouă copii, dintre care niciunul vaccinat. Bărbatul a ales să nu își vaccineze copiii după ce a auzit că alți copii s-ar fi îmbolnăvit sau ar fi paralizat după ce au fost vaccinați. Jurnaliștii străini l-au găsit pe Ioan Nechita Gheorghe în spital împreună cu unul dintre fiii săi, în vârstă de 6 ani, pe care îl tratează de rujeolă.

Epidemia de rujeolă din România, una dintre cele mai grave din Europa ultimelor decenii

Epidemia de rujeolă din România, izbucnită în anul 2016, este una dintre cele mai grave din Europa, din ultimele decenii.

Bilanțul tragic al epidemiei - 59 de morți și peste 15.000 de cazuri - a atras atenția asupra ratei de vaccinare din această țară săracă, ce pare să fie vârful mișcării anti-vacciniste care a afectat grav Europa în ultimii ani și a cărei amploare este în creștere.

Neîncrederea în autorități, o mișcare anti-vaccin foarte vocală, sărăcia, aprovizionarea neregulată cu vaccinuri și obstacolele în calea distribuirii acestora către comunitatea romă și alte comunități marginalizate au dus la o explozie a riscurilor de îmbolnăvire.

"Situația din țară este dramatică", a admis ministrul Sănătății, Sorina Pintea.

România, Polonia, Italia și Ucraina - vârfurile mișcării anti-vacciniste din Europa

Există și alte țări europene care stau prost la acest capitol. Peste 41.000 de persoane s-au îmbolnăvit de rujeolă în prima jumătate a acestui an în regiunea europeană, comparativ cu 24.000 în întregul an 2017. În aceeași perioadă, în Statele Unite s-au înregistrat doar 100 de cazuri.

În România, mișcarea anti-vaccinistă a început să câștige teren în urmă cu aproximativ un deceniu, când guvernul a introdus vaccinul HPV. Celebrități locale, grupuri religioase și bloggeri au început, de atunci, să rostogolească teoria potrivit căreia vaccinurile ar provoca autism.

În Polonia, o mișcare anti-vaccinare a adunat recent suficiente semnături pentru a forța o dezbatere parlamentară cu privire la o propunere ca vaccinurile să se faca doar voluntar.

În august, Senatul Italiei, unde partidele anti-sistem au majoritate, a votat suspendarea pentru un an a cerinței ca părinții să facă dovada vaccinării pentru a își putea înscrie copiii la școală. În această vară, vicepremierul Matteo Salvini a criticat o reglementare a guvernului anterior, care riidcase numărul vaccinurilor obligatorii de la 4 la 10, numind vaccinurile "absolut inutile și în multe cazuri periculoase".

În Ucraina, o furtună politică a fost declanșată în anul 2008 în urma acuzațiilor că moartea unui adolescent ar fi fost legată de un vaccin împotriva rujeolei, ceea ce a împins guvernul să distrugă milioane de doze de vaccin. Ratele de vaccinare au scazut la 42% în 2016 de la 97% în 2007. Ucraina a avut aproape 30.000 de cazuri de pojar în acest an, inclusiv 13 decese, în timp ce poliomielita si difteria s-au întors. Guvernul lucrează acum, în strânsă colaborare cu Națiunile Unite, pentru a îmbunătăți ratele de vaccinare, inclusiv prin educarea părinților și a angajaților din sistemul sanitar.

România - cea mai gravă epidemie de rujeolă din Europa și un proiect al legii vaccinării blocat de un an în Parlament

În România, proiectul legii vaccinării stă blocat de un an în Parlament, în plină epidemie de rujeolă soldată cu 59 de morți (cea mai gravă din Europa).

Așteptat cu nerăbdare de medici, care se plâng că în țara noastră "mor copii de boli care pot fi prevenite prin vaccinare", dar considerat "controversat" de adepții curentului anti-vaccin, proiectul de lege a vaccinării, care așteaptă de un an în Parlament, aduce câteva prevederi-cheie: obligativitatea vaccinării copiilor cu vaccinurile prevazute in Calendarul National de Vaccinare, posibilitatea ca părinții care refuză să își vaccineze copiii să fie amendați, obligativitatea ca Ministerul Sănătății să asigure, în avans, un stoc de vaccinuri cel puțin egal cu necesarul anual și interzicerea accesului unui copil nevaccinat în comunitate (grădiniță sau școală) în cazul în care în comunitatea respectivă are loc o epidemie. Proiectul de lege riscă însă să fie golit de conținut: 95 de parlamentari susțin o serie de amendamente depuse de deputatul PSD Cristina Dumitrache, care vrea "eliminarea sancțiunilor excesive".

Prevederile-cheie ale proiectului de lege sunt: obligativitatea vaccinării copiilor cu vaccinurile prevăzute în Calendarul Național, obligativitatea ca părinții care refuză să își vaccineze copiii să se informeze iar, în caz contrar, să fie amendați, obligativitatea asigurării unui stoc de vaccinuri în avans pentru un an și interzicerea accesului unui copil nevaccinat în comunitate (grădiniță sau școală) în caz de epidemie în respectiva comunitate.

Proiectul de lege a stat întreaga sesiune parlamentară 2017-2018 fără să ajungă la vot în plenul Camerei Deputaților (for decizional).

De ce stagnează proiectul de lege? Președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, Corneliu Buicu (PSD), pune întârzierea pe seama "dezbaterilor ample". În schimb, vicepreședintele Comisiei de Sănătate, Emanuel Ungureanu (USR), vorbește despre "dezinteres și lipsă de voință politică la nivelul coaliției majoritare" și acuză că "E plin PSD-ul de filosofi ai păducelului".

O serie de amendamente depuse în Parlament de deputata PSD Cristina Dumitrache și susținute de 95 de parlamentari riscă să golească legea de conținut: deputata PSD susține "eliminarea sancțiunilor excesive", precum obligativitatea administrării unor vaccinuri.

Gindrovel Dumitra, medic de familie și coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societătii Naționale de Medicina Familiei, a declarat recent pentru HotNews.ro că, în cazul în care proiectul de lege va fi modificat așa cum propune Cristina Dumitrache, legea va deveni inutilă.

Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a admis recent că România este "în continuare pe primul loc în Europa" în ceea ce priveşte cazurile de rujeolă. 14.854 de cazuri de îmbolnăviri și 59 de decese s-au înregistrat de la declararea epidemiei, în septembrie 2016.

Vaccinul ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) are cea mai mare rată de refuz dintre vaccinurile din România și înregistrează o valoare mai mare de refuz în mediul urban decât în cel rural, arată datele oficiale ale Institutului Național de Sănătate Publică.

Citește și: